Două distopii : Florin Toma - "Orașul jumătăților de înger", Șerban Tomșa – "Ghețarul"

„Spre bucuria și petrecania dumneavoastră, aflați că Orașul jumătăților de înger este iconul și coconul de umbră al aproximării în care trăim.
Totodată, ca distribuitor de fantasme, atrag atenția tuturor beneficiarilor că, în ciuda avizului de expediție în regulă, ele ajung la destinație schilodite.
Ca îngerii spintecați de un parlagiu fără chef. Virați în brutto, virusați în netto. Explicația constă poate în faptul că nicio comunicare nu se face corect decît dacă se pierde o parte din mesaj (Paradoxul lui TOMA). Dacă disperați, vă salvează totuși, întru chietudine, reciproca: Orice mesaj poate fi citit regulamentar doar atunci cînd comunicarea este relativă.
Alte instrucțiuni de utilizare a vieții prisosesc, sprintene. Fiindcă, printr-un delicat accident de suflet, noi sîntem în viața în care nu sintem, de fapt.” - Florin Toma

Florin Toma - "Orașul jumătăților de înger" roman, 312 pag., editura Cartea Românească, 2010

"O distopie care, acum 25 de ani ar fi stîrnit, dacă ar fi trecut de cenzură, hohote de rîs și un uriaș succes de casă.... În ”Orașul jumătăților de înger” avem o societate „perfectă”, un stat care terorizează cetățenii cu zîmbetul pe buze, le ucide personalitatea, îi înregimentează obligîndu-i chiar la vestimentație uniformă, pe categorii de vîrstă. Fericirea este obligatorie, castele sînt impenetrabile. Totul e teoretic permis în afară de ceea ce este „dăunător” și e clar că are cine să fixeze limitele dăunătorului.
Am întîlnit asemenea tip de carte și de societate imaginată, de fapt calchiată cu excrescențe monstruoase după o lume reală în care și noi am trăit: Mîndra lume nouă de Huxley și 1984 de Orwell sînt exemplele cele mai apropiate de romanul lui Florin Toma și cele mai binecunoscute.
La Florin Toma atmosfera, nu mai puțin terifiantă, e agrementată cu un imens grotesc de inspirație pur românească". - Horia Gârbea

"Un oraș în care frica este pururi trează, iar locuitorii lui trăiesc după indicații și norme precise, încontinuu amintite, spre a se evita greșeala. O așezare cu automatisme dramatice, sufocante, construită pentru a opresa și a zdrobi ființa. Este povestea unei societăți terifiante, anchilozată într-o stratificare socială inflexibilă ce transformă defectele în reguli de funcționare. Un narator neobosit basculează mecanica tragică implacabilă și o contrapune rememorării unor sărbători fabuloase din sînul familiei sale, cînd ficțiunea baleiază neașteptat, între comic și sarcastic sau între parodie și fabulă.
Altminteri, însă triada mamă-soție-fiică reprezintă singurul motiv pentru care naratorul trăiește. În rest, visul e calea de a transcende o lume avortată.
Florin Toma, unul dintre cei mai importanți stiliști ai prozei românești actuale. Scriitorul are un acut simț al limbii, el găsește mereu cuvintele cele mai potrivite, intervențiile sale la nivelul „semnificatului” sînt făcute cu deplină naturalețe și cu superioritatea unui om care știe, în orice moment, cît de mare este soliditatea terenului aflat sub el." - Tudorel Urian

"Florin Toma,(...) ultimele trepidații dinspre Urmuz si Bonciu. Nu mor haioșii cînd vor gomoșii..." - Radu Cosașu

"Florin Toma e mult prea el însuși, neînregimentat, mai degrabă solitar decît solidar cu generația sa, pentru a-l putea așeza, comod, în suita scriitorilor „postmodernisti” afirmați în intunecatul deceniu literar nouă". - Bianca Burța-Cernat

"Ghețarul lui Șerban Tomșa este o năucitoare distopie, o carte captivantă, cu scene vii, colorate, relatate alert, cu nerv și cu un haz rabelaisian, revelînd o lume nebună, condusă dupa legi stranii și proiecte funambulești."

Șerban Tomșa – "Ghețarul", editura Cartea Românească, 2009, 408 pag.

"Într-un oraș imaginar, Christiana, un amfitrion misterios a strîns laolaltă oameni de tot felul − un scriitor, un sportiv, un călugar, un profesor, un doctor, un ofițer în rezervă, funcționari pensionați, foști securiști, victime și călăi, inocenți și perverși, desfrînați și asceți − pentru a-i supune unui experiment, într-un moment în care, obosiți, plictisiți, debusolați, aceștia nu mai așteaptă nimic de la viață. Scoși din mediul lor obișnuit, smulși din rutina și frămîntările zilnice, se trezesc într-un loc mai mult decît ciudat, unde amfitrionul mefistofelic îi obligă să-și deruleze la nesfîrșit amintirile. Iar locul cu pricina devine treptat-treptat un infern... Din care personajele, mai ales halucina(n)tul Tom Kastelka, încearcă sa se elibereze prin fabulație".

"Ghețarul lui Șerban Tomșa e făcut din povești. Unele neterminate, altele neîncepute, așezate pe pagina cu gestul calm al unui dresor blînd. Aluzia culturală stă în fundal, pîndindu-l pe neștiutor, răsplătindu-l pe opusul lui și mîngîindu-i pe amîndoi. E cartea generoasă – la citire și la recitire – a unui scriitor adevărat." - Călin-Andrei Mihăilescu

"O atmosferă stranie, cu personaje nu mai puțin stranii... Momentele de realism magic, amestecul de principii și trecerea de la credibilitate la himeric sînt cultivate anume spre a ține povestea în priză fantastă. Personajele, cu nume exotice, au un fel de biografie mecanică, strînsă într-o mască și constrînsă într-o funcție. Episoadele nu țin însă cont de funcționalitatea lor epică (redusă cît se poate) și se dezvoltă baroc, făcînd golfuri de plăcere și deviind în vervă." - Al. Cistelecan

"Gheţarul lui Şerban Tomşa oferă cititorului o călătorie deopotrivă halucinantă şi amuzantă, pe apele când nervoase şi învolburate, cînd somnoroase şi line ale unui imaginar multistratificat (realist, oniric, livresc), trecîndu-l, printr-un act de prestidigitator (care aminteşte de Magicianul lui J. Fowles), din lumea românească a sfîrşitului de secol XX în toposul magic al Christianei, iar de aici în universul interior al amintirilor, coşmarurilor şi fantasmagoriilor protagonistului Tom Kastelka.
Romanul, o junglă tropicală împînzită de scurte şi numeroase liane epice, se dezvoltă după tehnica povestirii în ramă." - Gabriela Gheorghişor

PROSPECTART, VINERI 30 IULIE 2010, ORA 17.00, CENTRUL CALDERON, STR. J.L.CALDERON NR.39

SRSFF are deosebita plăcere să vă invite în data de vineri 30 iulie 2010, ora 17.00 la evenimentul
”CENACLUL PROSPECTART”


Cătălin Sturza - Fantasy-ul românesc

Cristian Mihail Teodorescu - "Basme africane"

Marian Truță - "Trei povești despre Soledad"

Cristian Tamaș va citi eseul lui David Hartwell - "Dolari și dragoni : Adevărul asupra fantasy-ului", tradus de Mihai Dan Pavelescu

Evenimentul va avea loc la Centrul Calderon, Str. J.L. Calderon nr.39, sector 1, București.

Cătălin Sturza este jurnalist şi critic literar, redactor la revista "Cultura", realizator al unei emisiuni despre cultura Internetului, Cultura.net, la Radio România Cultural, doctor în filologie cu o teză despre fantasy-ul românesc.
Cătălin Sturza a tradus pentru editura Humanitas, "Omul care a fost joi" (The Man Who Was Thursday: A Nightmare) de G.K. Chesterton și "Footbal Against the Enemy" de Simon Kuper.


Cristian Mihail Teodorescu a debutat în 1983, cu povestirea "Strămoşii - O legendă din negura timpurilor", publicată într-un almanah.
Din acelaşi an a frecventat cenaclul studenţesc SOLARIS.
În 1986 a fost membru fondator al cenaclului PROSPECTART.
Povestirea sa "Tina dansatoarea" a fost publicată în Almanahul Anticipaţia 1988.
Cu textul "Dosar 74" a obţinut Premiul pentru Povestire la ROMCON 1987 (Convenţia naţională SF) de la Craiova.
Atît "Dosar 74" cît şi "Des-prinderea" au apărut în Almanahul Anticipaţia.
Povestirile sale ulterioare au apărut în Almanahul Anticipaţia, Colecţia Povestirilor Ştiinţifico-Fantastice Anticipaţia, în antologia lui Lucian Hanu, "La orizont această constelaţie", ("Pedalaţi şi fiţi fericiţi").
În 2007 obţine Premiul I la concursul anual de proză SF al revistei "Helion" cu povestirea "Kandru" iar în Almanahul Science Fiction al cenaclului Helion îi apar povestirile "Maestru Imperial" şi "Coeficient 128".
În 2008, volumul său de povestiri intitulat "sf unu" a fost publicat de către editura Bastion din Timişoara.

"Cîteva din atuurile lui Cristian-Mihail Teodorescu sînt dialogul inteligent şi plin de vervă, care dă viaţă unor scenarii dinamice, fuziunea umorului bazat pe logica paradoxală cu un comic aproape cinic, simţul acut al spectaculosului
toate acestea conducînd la consistenţă şi la plenitudinea estetică a ansamblului" - Mircea Opriţă

Cristian Mihail Teodorescu a absolvit Facultatea de Fizică în 1990, este doctor în fizică (a obţinut doctoratul în 1995 la Orsay,Franţa), a lucrat în cercetare în Franţa (1991-1996 şi 1999-2001), Germania (1996-1998), Anglia (2001-2002).
Din 2002 este cercetător la Institutul de Fizică Atomică de la Măgurele.

Marian Truţă scrie proză SF de la cincisprezece ani, a început să frecventeze în 1983 cenaclul bucureştean "2001", apoi SOLARIS-ul, "Univers SF 2001", devenind în 1986 membru fondator al cenaclului PROSPECTART.
În 1985 obţine o menţiune pentru schiţa "Vînătoarea din zori" la concursul literar al cenaclului Helion.
La ROMCON 1986-Iaşi, a obţinut în cadrul Concursului anual de literatură SF, Premiul pentru schiţă cu lucrarea "Noapte bună, Tereza", publicată în Almanahul Anticipaţia.
Povestirea sa "Început de anotimp ploios la Ezary" a fost distinsă cu Premiul Uniunii Scriitorilor decernat la ROMCON 1987-Craiova şi a apărut în cadrul medalionului dedicat lui Marian Truţă în Almanahul Anticipaţia.
Povestirile sale au apărut în antologia de limbă maghiară "Az Összerobbanas"-1987, în colecţia Clubul SF-Editura Labirint 1990, în revistele Nautilus (Nemira,1992),
Almanahul Anticipaţia 1993, "Dor de România"-1999, "Helion"-2007 şi în Almanahurile Science Fiction (ale cenaclului Helion)2007 şi 2008.

Distincţii : Premiul special al Juriului la concursul Vladimir Colin,organizat de editura Nemira,1993.
În 2008, volumul său de povestiri intitulat "Vremea renunţării" a fost publicat de către editura Bastion din Timişoara.
De asemeni a tradus romanul "Războiul bătrînilor" de John Scalzi, apărut la editura Millenium Press.
Din iulie 2010, coordonează revista Nautilus online publicată de editura Nemira.

"Prozele lui Marian Truţă sînt caracterizate printr-un intens fior liric,grefat pe o imaginaţie fertilă.Pentru el SF-ul nu rămîne doar o formulă de literatură-avertisment ci şi un mijloc de sondare a propriului eu şi de proiectare a spaţiului interior asupra lumii înconjurătoare,în vederea împlinirii armoniei
Om-Univers.
Marian Truţă a reuşit să ne ofere dovada incontestabilă a talentului său literar." - Constandina Paligora

ProspectArt este o iniţiativă a Societăţii Române de Science-Fiction şi Fantasy, care îşi propune astfel, să descopere şi să pregătească viitoarele generaţii de scriitori sau teoreticieni ai mişcării SF .
Site-ul Societății Române de Science Fiction și Fantasy este accesabil la adresa : www.srsff.ro
Sunt aşteptaţi şi invitaţi să participe la şedinţele cenaclului, toţi cei care se simt atraşi de fenomenul SF&F românesc, tinerii autori care doresc îndrumare şi ajutor , iubitorii de SF&F, fani şi profesionişti pentru ca împreună să contribuim la renaşterea şi dezvoltarea acestei arte în România.

Înfiinţat în 1986, la Casa de Cultură a sectorului 4 din Bucureşti, din iniţiativa lui Cristian Tudor Popescu, cenaclul ProspectArt a reunit o serie de nume importante ale sefeului românesc din acea vreme, dintre care amintim pe: Dănuţ Ungureanu, Mihail Grămescu, Cristian-Mihail Teodorescu, Cristian Tamaş, Marian Truţă, Cristian Lăzărescu, Mihai-Dan Pavelescu, Ștefan Ghidoveanu, Mihnea Columbeanu, Sorin Ştefănescu, Marius Ungureanu, Valerian Stoicescu, Faur Agachi, Carol Czedly, Dorin Mera, Valentin Dragu, Marius Alecu, Sorin Camner, Costi Gurgu, Alin Claudiu Gălățescu, Oswald Hörer, Maria Grigore, Cristiana Smărăndescu, Marina Nicolaev, Constandina Paligora.

Cenaclul ProspectArt a fost unul din polii activi ai sefeului românesc, prin el lansîndu-se o serie de scriitori, traducători şi critici de valoare.
Ca dovadă sunt premiile câştigate de membrii săi la Convenţiile anuale sau la diferite concursuri: Premiul pentru schiţă la Convenţia Naţională 1986 şi Premiul Uniunii Scriitorilor 1987 pentru Marian Truţă, Premiul pentru povestire 1987 pentru Cristian M. Teodorescu, pentru Premiul Special al Juriului pentru nuvelă 1986 pentru Mihnea Columbeanu, Premiul pentru Nuvelă 1986, Premiul pentru eseu 1986, pentru Cristian Tudor Popescu, Premiul congresului European de Anticipaţie (Montpellier, 1987) pentru Cristian Tudor Popescu, Premiile Helion sau Henri Coandă câştigate de Dănuţ Ungureanu, Cristian Lăzărescu, premiul pentru traducere 1987 câştigat de Mihai Dan Pavelescu, premiile obținute de Mihail Grămescu și Costi Gurgu.

Centrul Calderon, str.Jean Louis Calderon nr.39, sector 1, București

LUCIAN BOIA

"...un autor român de raftul întâi, dă-mi voie să-ţi propun cărţile lui Lucian Boia, care sunt nişte sinteze de o inteligenţă extraordinară.
Prof.Dr.Lucian Boia e un autor pe care îmi propun să-l citesc complet…" – Bogdan Suceavă
"Trăim în România” – asta e o vorba mare ! Fiecare dintre noi trăim acasă în primul rînd, trăim într-un cerc de prieteni, de cunoștințe, și apoi e și cercul cel mare al traiului în România. Cred că marile satisfacții sau insatisfacții le are fiecare din cercul mai îngust în care trăiește. Eu mă simt bine la mine acasă, printre lucrurile și cărțile mele și mă simt normal în viața socială pe care o duc în România
Noi suntem o societate scindată şi mult prea ideologizată, în care inamiciţiilor personale dintre oameni li se adaugă şi fondul de disensiune ideologică. E un cumul care conduce spre refuzul celuilalt. Suntem o societate dezechilibrată şi nici nu puteam să fim altfel întrucît am trăit prea multă vreme într-o societate
tradițională, țărănească și am intrat imperfect într-o societate de tip modern." - Lucian Boia

Lucian Boia s-a născut la 1 februarie 1944 în Bucureşti.
Cariera universitară a început din 1967 la Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti, profesor titular în 1990, predă istoriografia și istoria imaginarului.
Este specializat în studierea mitologiilor, cele științifice, istorice, politice, literare.Istoricul este preocupat de istoria ideilor și imaginarului, investigînd o gamă largă de mitologii, de la cele referitoare la viața extraterestră pînă la comunism și sfîrșitul lumii.
Secretar general (1980-1983) şi vicepreședinte (1983-1990)al Comisiei Internaționale de Istorie şi Istoriografie.
Director fondator (1993-prezent) al Centrului de Istorie a Imaginarului.


"Sfîrșitul lumii, extratereștrii și alte fantezii biologice, tentativa comunistă de reinventare a lumii, mitologiile istorice și politice - iată cîteva dintre temele tratate pînă acum de Lucian Boia. Diversitatea lor nu exclude un aer de familie. Toate aparțin imaginarului. Trăim într-o lume concretă, dar nu mai puțin în propria noastră lume de reprezentări, proiecții și iluzii. Imaginarul spune pînă la urmă mai mult despre om decît tradiționala istorie a faptelor reale. Este, într-un sens, mai real decat realitatea. Lucrurile cu adevărat importante se află în mintea și în sufletul nostru. Lucian Boia crede într-o istorie a imaginarului, cu problematica ei distinctă, cu structurile, regulile și metodele sale".
Este cu siguranţă istoricul român cel mai cunoscut în occident.
Lucian Boia a publicat mult și a reușit să pătrundă cu succes pe piața de carte străină, îndeosebi franceză, acolo unde nivelul analizelor istorice e cunoscut ca fiind unul dintre cele mai ridicate din lume.Studiile din domeniul imaginarului sînt scrise de autor direct în franceză.
Edituri de prestigiu din Franța, Anglia, Spania, Coreea de Sud sau Japonia îl publică deja, cu regularitate.

Lucian Boia a publicat în Franța :

-"L'Exploration de l'imaginaire de l'espace", Ed.La Découverte, 1987-"La Fin du monde. Une histoire sans fin", Ed.La Découverte, 1989
-"Entre l'Ange et la Bête. Le Mythe de l'homme différent de l'Antiquité à nos jours", Ed.Plon, Paris, 1995
-"Pour une histoire de l'imaginaire", Ed.Les Belles Lettres, Paris, 1998
-"Pour vivre 200 ans. Essai sur le mythe de la longévité",
-"Jules Verne : Les paradoxes d'un mythe", Ed.Les Belles Lettres, Paris, 2005
-"L'homme face au climat : l'imaginaire de la pluie et du beau temps", Ed.Les Belles Lettres, Paris, 2004
-"Quand les centenaires seront jeunes : L'imaginaire de la longévité de l'Antiquité à nos jours", Ed.Les Belles Lettres, Paris, 2006
-"Le mythe de la démocratie", Ed.Les Belles Lettres, Paris, 2002
-"La Roumanie : un pays a la frontière de l'Europe", Ed.Les Belles Lettres, Paris, 2003
-"La Mythologie scientifique du communisme", Ed.Belles Lettres, 2000

în engleză :
"The Weather in the Imagination", Ed.Reaktion Books, 2005
"Forever Young: A Cultural History of Longevity", Ed.Hushion House, 2004
"Romania : borderland of Europe", Ed.Reaktion Books, London, 2001
"Great Historians of the Modern Age: An International Dictionary" (editor-in-chief), Ed.Greenwood Press, 1991
"Great Historians from Antiquity to 1800: An International Dictionary" (editor-in-chief), Ed.Greenwood Press, 1989
"Relationships between Romanians, Czechs and Slovaks: (1848-1914)", translated by Sanda Mihailescu, Editura Academiei, 1977

în spaniolă :
"Entre El Angel y La Bestia", Andres Bello, 1997

"Lucian Boia e dotat în plus cu un har al scrisului pe care puțini dintre confrații săi de breaslă îl au. Adesea, ne plictisim rapid cînd dorim să citim o carte de istorie solidă sub aspect documentar, dar fadă sub aspectul stilului. Autorul în cauza fie scrie precum un școlar ceva mai răsărit, fie se rezumă aproape exclusiv la a reda integral documentele pe care își susține cercetarea, mișcîndu-se stangaci și greoi. Istoria e cea care pierde în acest caz cel mai mult.
Iată de ce cărțile lui Lucian Boia s-au bucurat mereu de un neașteptat succes de public: pentru că scriitura lui e de cu un cu totul alt calibru, iar profunzimea psihologică și respingerea oricăror prejudecăți îl individualizeaza într-un mod absolut.
Explicabilă, așadar, iritarea pe care o produce Boia, mai ales în randurile unor confrați într-ale muzei Clio.
Invidia e barometrul succesului, iar succesul profesional al lui Lucian Boia nu mai e de mult o surpriză, ci e deja un lucru firesc."

și în România, bibliografie selectivă:

1."Pentru o istorie a imaginarului", 2000
2."Sfîrşitul lumii.O istorie fără sfîrşit", 1999
3."Omul şi clima : teorii, scenarii, psihoze", 2005
4."Mitul longevităţii", 1999 ; Tinerețe fără bătrînețe, 2005
5."Între înger şi fiară : mitul omului diferit din Antichitate pînă astăzi", 2004
6."Jules Verne : paradoxurile unui mit", 2005

Bibliografie extinsă:
"Eugen Brote: (1850-1912)", Ed. Litera, 1974
"Sfîrşitul lumii.O istorie fără sfîrşit", Humanitas, 1999
"Mituri istorice româneşti", Editura Universităţii Bucureşti, 1995
"Miturile comunismului românesc", Editura Universităţii din Bucureşti, 1995, 1997; Ed.Nemira 1998
"Istorie şi mit în conştiinţa românească", Humanitas, 1997, 2000, 2002
"Pentru o istorie a imaginarului", Humanitas, 2000, 2006
"Jocul cu trecutul: istoria între adevăr şi ficţiune", Humanitas, 1998, 2002
"Două secole de mitologie naţională", Humanitas, 1999, 2002, 2005
"Mitologia ştiinţifică a comunismului", Humanitas, 1999, 2005
"România, ţară de frontieră a Europei", Humanitas, 2002, 2005
"Mitul Democraţiei", Humanitas, 2003
"Mitul longevităţii: cum să trăim două sute de ani", Humanitas, 1999
"Jules Verne: paradoxurile unui mit", Humanitas, 2005
"Omul şi clima : teorii, scenarii, psihoze", Humanitas, 2005
"Occidentul", Humanitas, 2007
"Napoleon III cel neiubit", Humanitas, 2008
"Jocul cu trecutul", Humanitas, 2008
"Germanofilii", Humanitas, 2009

"Secolul marțienilor" (”Das Jahrhundert der Marsianer”), în colaborare cu Helga Abret, 1984, Ed.Heyne, München, Germania ; lucrare netradusă în România



-"L'Exploration imaginaire de l'espace" (Explorarea imaginară a spaţiului), Ed.La Decouverte, Paris, 1987 ; lucrare netradusă în România



-"La Fin du monde: une histoire sans fin", Ed.La Decouverte, Paris, 1989 ; ediție japoneză, 1992;
"Sfîrșitul lumii: o istorie fără sfîrșit", Ed.Humanitas, București, 1999

"De mii de ani încoace, sfîrșiturile lumii se succedă fără încetare. Potop sau incendiu universal, Apocalipsa urmată de Judecata de Apoi, comete devastatoare, prăbușiri ale scoarței terestre, invazii ale extratereștrilor, război nuclear, dezastru ecologic, dereglări climatice... Toate, din fericire, cel puțin pînă astăzi, s-au petrecut doar în imaginar și mai degrabă sub forma unor sfîrșituri incomplete, oferind de fiecare dată omenirii o nouă șansă. Moartea este urmată astfel de renaștere, într-o istorie care tinde să se desfășoare ciclic.
De ce această înverșunare de a distruge lumea și a o reclădi pe baze noi?
Întrebare cu atît mai actuală cu cît suntem încă sub semnul milenarismului, cu întregul său cortegiu de amenințări reale sau închipuite.
Lucian Boia, cunoscut specialist în istoria imaginarului, încearcă să dea un răspuns, propunînd o interpretare istorică multiplelor sfîrșituri fictive ale lumii în această carte apăruta inițial în Franța și oferită și publicului român."

-"Entre l'Ange et la Bête: le mythe de l'Homme different de l'Antiquité a nos jours", Ed.Plon, Paris, 1995 (ediție spaniolă, 1997) ; "Între înger şi fiară : mitul omului diferit din Antichitate pînă astăzi ", Ed.Humanitas, 2004



-"Pour une histoire de l'imaginaire", Ed.Les Belles Lettres, Paris, 1998 ;

"Pentru o istorie a imaginarului", Humanitas, 2000

"Pour vivre deux cents ans: essai sur le mythe de la longevité" , In Press, Paris, 1998

"Mitul longevităţii", Humanitas, 1999, Bucureşti

"Vom trăi oare un secol și mai bine, sau chiar sute de ani, cu toții tineri și sănătoși? Este un vechi vis al omenirii. Cîte soluții nu s-au imaginat! Fîntîna tinereții, insulele irlandeze ale nemuririi, regimul aproape de înfometare recomandat de Cornaro, iaurtul bulgăresc ținut la mare stimă de doctorul Mecinikov sau grefarea testiculelor de cimpanzeu practicată de Voronov - sînt numai cîteva dintre ele.
Astăzi, într-o eră a științei și a tehnologiei, intră în joc biologia celulară, genetica, clonarea...Cert este că, de un secol încoace, speranța de viață și longevitatea au crescut considerabil.
Să fie oare începutul unei revoluții biologice?
Pîna una-alta, avem însă de a face cu o fabuloasă istorie imaginară, pe care Lucian Boia își propune s-o povestească și s-o descifreze.
Nici un ingredient nu-i lipsește: știință, religie, alimentație, sexualitate, mode, ideologii... toate își găsesc locul în înverșunata luptă a omului pentru depășirea propriei condiții".



"Jules Verne - Les paradoxes d'un mythe", Ed.BELLES LETTRES, Paris, 2005
"Jules Verne : paradoxurile unui mit", Ed.Humanitas, 2005
"Mare creator de mituri, Jules Verne a devenit el însuși un mit.
Mulți dintre admiratorii săi văd și astăzi în el un profet al științei și al lumii de mîine.Interpretările privitoare la opera sa merg în toate sensurile. Pionier al tehnologiei moderne (americanii i-ar fi mers pe urme în drumul lor spre Lună) sau purtător al unui mesaj mitologic și religios? Progresist sau tradiționalist? Optimist sau pesimist? De dreapta sau de stînga?
Specialist în decriptarea construcțiilor imaginare, Lucian Boia își propune să rezolve aceste contradicții, punînd în lumină formula umană și literară specifică scriitorului, precum și modul cum lumea secolului al XIX-lea, cu valorile, proiectele și prejudecățile ei, se oglindește în opera sa. O investigație originală și convingătoare, consacrată, mai întîi în ediția ei franceză, împlinirii a o sută de ani de la moartea lui Jules Verne."

"L'homme face au climat : l'imaginaire de la pluie et du beau temps", Ed.Les Belles Lettres, Paris, 2004



"Omul și clima : teorii, scenarii, psihoze", Ed.Humanitas, 2005, București

"În Omul și clima, Lucian Boia analizează ansamblul teoriilor, scenariilor și psihozelor climatice, din Antichitate pînă în zilele noastre, pentru a decripta mecanismul mental și ideologic al acestor construcții și atitudini. Autorul împarte imaginarul climei în trei categorii: teorii de natură antropologică și psihologică (diversitatea umană se explică prin diferențele de climat), istorică (clima influențează dinamica proceselor istorice, ascensiunea anumitor civilizații, stagnarea sau decăderea altora) și „catastrofică“ (imaginarul „sfîrșitului lumii“, scenariile extincției cvasitotale a rasei umane, al căror prototip rămîne Potopul).
Lucian Boia nu nu infirmă și nici nu validează vreuna din aceste teorii, și mai ales nu încearcă să prezica viitorul. Autorul ne vorbește, de fapt, despre istoria imaginației umane care, de-a lungul timpului, a fost stimulată, contrariată, înfuriată sau chiar terifiată de climă. Prin multiplele reconstituiri ale trecutului și previziuni ale viitorului climatic, omul își exprimă propriile opțiuni, temeri și speranțe".


Lucian Boia:
"Oamenii nu învață din istorie. Știți în principal de ce nu învață ?
Nu fiindcă omul e refractar să învețe din istorie, ci si din cauză că istoria nu se repetă, asta-i problema. Deci, ce să învăț din istorie?
Pentru că nici criza asta nu este la fel cum a fost criza din ‘29-‘33.
Vor mai fi și alte crize, vor mai fi și dezastre de tot felul, că doar nu s-a încheiat istoria. Dar de fiecare dată vor fi altfel. Oamenii se vor găsi de fiecare dată în fața altor sfidări. Societatea însăși va fi alta. Nu se reia aceeași piesă. Se joacă mereu piese diferite pe scena lumii.
Există, la ora actuală, două tendinţe aparent opuse, dar care, de fapt, se hrănesc reciproc: unificarea instituţională, globalizarea economică şi informaţională, pe de o parte, şi fărâmiţarea culturală, diversificarea modelelor, relativizarea sensurilor, pe de alta."

Lucian Boia împreună cu ambasadorul Franței la București, Henri Paul

"Peste tot, istoria merge într-o anumită direcție și oamenii se adaptează istoriei. Sînt convins că, peste cîteva decenii, societatea românească nu va mai semăna deloc cu societatea de astăzi. Nu știu dacă va fi mai bine sau mai rău. Nu știu dacă în Occident va fi mai bine sau mai rău.
Viitorul nu-l cunoaștem. Eu ce știu cu siguranță, sau cred că știu cu siguranță, este că peste 50 de ani, lumea nu va mai semăna aproape de loc cu lumea de astăzi.
Civilizaţia occidentală este marea civilizaţie a ultimului mileniu şi nu există astăzi alternativă rezonabilă la modelul occidental.
Tot ce spunem noi despre viitor nu are nici cea mai mică acoperire.
Sînt convins ca viitorul e foarte diferit de tot ceea ce ne imaginăm noi. De aceea, eu nu cred în tot felul de supoziții, în tot felul de scenarii și nici măcar în cercetările, dacă pot să le spun așa, care se doresc științifice, de proiecțiile care se fac. Sînt sceptic in toate privințele: și cînd ni se spune că nu știu ce climă va fi în anul 2100, și ce se va mai întîmpla în foarte multe privințe.
Nu cred nimic din toate acestea, astfel încît nu-mi permit să fac nici eu supoziții și să anunț culorile sub care se va prezenta viitorul." - Lucian Boia

All rights reserved © Lucian Boia
All rights reserved © editura Humanitas, Ed.Les Belles Lettres

CORIN BRAGA - "DE LA PARADISUL PIERDUT LA ANTIUTOPIA SECOLELOR XVI - XVIII"

Corin Braga - "Du paradis perdu à l'antiutopie aux XVIe-XVIIIe siècles"
Editura Classiques Garnier, Collection Lire le XVIIe siècles, 416 p.
ISBN : 978-2-8124-0113-8

Prezentarea editurii :
"Thomas More, Francis Bacon, Johann Valentin Andreae, Tommaso Campanella et bien d'autres utopistes encore ont placé le jardin d'Eden, naguère seul apanage de Dieu, sous le patronage exclusif des hommes, proclamant ainsi la primauté de la cité terrestre sur la cité céleste. L'Utopie est l'un des visages de ce paradis réapproprié, paradis qui ne survécut cependant pas plus d'un siècle à la vague d'optimisme qui l'avait porté. La théologie chrétienne post-tridentine allait porter un coup fatal aux utopies de la Renaissance et donner libre cours aux contre-utopies qui, de Joseph Hall (Mundus alter et idem, 1605) et Artus Thomas (L'Isle des Hermaphrodites, 1605), ont donné le ton d'une vision dysphorique peuplée d'enfers sur terre et de sociétés de cauchemar, en somme des antiutopies classiques."

"Utopiile negre – contrautopiile, cum sînt ele numite curent – ar putea fi răspunsul unora dintre cei puţini şi aleşi la noile trenduri sociale şi economice, aluvionare, ample, totalizante, manifestarea reflexului de a se pune frîu afirmării dezinhibate a tendinţelor afirmative ale omului (dar şi glisărilor ilicite ale acestora).
Trecerea în revistă, de către Corin Braga, a antiutopiştilor şi a producţiei lor ajunge să aducă, astfel, a paradă a frustraţilor şi profeţilor sumbri ai timpurilor mai noi; un univers tenebros, acoperit cu nori aducători de furtună, din sînul cărora urma să se nască marea pleiadă a „maeştrilor suspiciunii“, de la Marx şi Kierkegaard la Nietzsche, Freud şi Kafka, a dezabuzaţilor de tipul lui Cioran şi a schopenhauerienilor de felul lui Ostwald Spengler şi a urmaşilor lui" - Ovidiu Pecican


Corin Braga - "Le Paradis interdit au Moyen Âge. 1. La quête manquée de l’Eden oriental", 2004, Ed.L'Harmattan
"Le paradis interdit au Moyen-Age 2. - La quête manquée de l'Avalon occidentale", 2006, Ed.L'Harmattan




Corin Braga (n. 12 ianuarie 1961, Baia Mare, Maramureş), profesor de literatură comparată, romancier şi critic literar, în 1997, doctor în filologie, cu teza "Lucian Blaga. Geneza lumilor imaginare" (UBB, Cluj, România)iar în 2008,
doctor în filosofie, cu teza "De l’utopie à l’antiutopie aux XVI-XIXe siècles"(Lyon, Franţa).
Este fiul scriitoarei Rodica Braga şi al lui Mircea Braga, scriitor, profesor universitar la Universitatea “1 Decembrie 1918” din Alba-Iulia
Soțul Ruxandrei-Mihaela Cesereanu, conferențiar la Facultatea de Litere, Universitatea Babeş-Bolyai, poetă, prozatoare şi eseistă.

Din 2002, Fondator şi director al Centrului de Cercetare a Imaginarului de la Facultatea de Litere, Cluj.
Din 2003, Şef al Catedrei de literatură comparată de la Facultatea de Litere din Cluj
Din 2007, Profesor de literatură comparată la Facultatea de Litere a Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj.
Din 2008, Decan al Facultăţii de Litere din Cluj.

Publicaţii:
- 10 volume (7 de critică literară, 3 de proză)
- 40 contribuţii în volume colective
- 4 traduceri în volum

Lista lucrărilor publicate
Volume
"De l’utopie à l’antiutopie aux XVI-XIXe siècles", Atelier National de Reproduction des Thèses, Lille, 2009 ; Éditions Classiques Garnier)
"La quête manquée de l’Avalon occidentale. Le Paradis interdit au Moyen Age – 2", Paris, L’Harmattan, 2006
Corin Braga (coord.), "Concepte şi metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma", Iaşi, Polirom, 2007
"De la arhetip la anarhetip", Editura Polirom, Colecţia Plural M, Iaşi, 2006
"Le Paradis interdit au Moyen Âge. 1. La quête manquée de l’Eden oriental", Paris, L’Harmattan, 2004
"10 Studii de arhetipologie", Editura Dacia, Cluj, 1999, 2007
"Oniria. Jurnal de vise (1985-1995), Editura Paralela 45, Piteşti, 1999
"Lucian Blaga. Geneza lumilor imaginare", Editura Institutul European, Iaşi, 1998
"Hidra", roman, Editura Imago, Sibiu, 1996
"Nichita Stănescu - Orizontul imaginar", Editura Imago, Sibiu, 1993; Ediţia a II-a, Editura Dacia, Cluj, 2002
"Noctambulii", roman, Editura Dacia, Cluj, 1992

Traduceri în volum:
1. Wilfred R. Bion, Gînduri secunde. Lucrări selectate de psihanaliză, Traducere din limba engleză de Carmen Bujdei şi Florin V. Vlădescu, în colaborare cu Corin Braga, Editura S. Freud, New York, 1993
2. Andrew Samuels, Bani Shorter, Fred Plaut, Dicţionar critic al psihologiei analitice jungiene, Traducere de Corin Braga, Editura S. Freud, Binghamton & Cluj, 1995; Ediţia a II-a, Bucureşti, Humanitas, 2005
3. Gilbert Durand, Introducere în mitodologie. Mituri şi societăţi, în româneşte de Corin Braga, Cluj, Dacia, Colecţia ”Mundus imaginalis”, 2004
4. Philippe Walter, Limba păsărilor, în româneşte de Andreea Hopârtean şi Corin Braga, Cluj, Dacia, Colecţia ”Mundus imaginalis”, 2007


Publicistică prodigioasă :
A semnat circa 200 de studii, eseuri, cronici literare, publicate in revistele Apostrof, Art-Panorama, Cahiers roumains d’études littéraires, Caietele Echinox, Clouds Magazine, Contrafort, Contrapunct, Conversația, Cuvîntul, Discobolul, Echinox, Euphorion, Familia, Journal for the Studies of Religions and Ideologies, Jurnalul literar, Metabasis, Minerva, Observator cultural, Poesis, Philologia Jassyensia, Poesis, Psihanaliza, Revista de istorie și teorie literară, România literară, Rostirea românească, Steaua, Studia Universitatis Babes-Bolyai, Synergies, Transilvania, Transylvanian Review, Tribuna, Viața Românească.

Premii
Premiul pentru debut în critică la Salonul Naţional de Carte, Cluj, 1993
Premiul pentru proză al Asociaţiei Scriitorilor din Cluj, 1997
Premiul pentru critică al Societăţii „Lucian Blaga”, 2001
Premiul Universităţii Babeş-Bolyai pe anul 2004
Premiul Henri Jacquier al Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Cluj, şi al Centrului Cultural Francez din Cluj, 2005
Premiul Asociaţiei de Literatură Generală şi Comparată din România, 2005
Premiul Cartea Anului pentru Eseu al Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Cluj, 2007
Premiul Naţional de Istorie şi Critică literară ”Petru Creţia”, Memorialul Ipoteşti, 2007
Premiul JSRI (Journal for the Study of Religions and Ideologies) pentru 2008 în domeniul Studii Culturale
Chevalier de l’Ordre des Palmes Academiques, Franţa, 2009
Premiul Asociației Române de Literatură Generală și Comparată pentru cea mai bună revistă de literatură comparată din România (Caietele Echinox), 2009
Premiul Universităţii Babeş-Bolyai pe anul 2009

Asocieri
Membru al Uniunii Scriitorilor din România, din 1994
Membru în Fundaţia Culturală Echinox, din 1996
Membru în Asociaţia de Literatură Generală şi Comparată din România, filială a Asociaţiei Internaţionale de Literatură Comparată (AILC), din 1998
Membru în PEN Club Român, din 2001
Membru în Association Roumaine d`Histoire des Religions, din 2004
Membru al Asociaţiei pentru dialogul dintre ştiinţă şi teologie din România (ADSTR), din 2006

PREMIUL J.H.ROSNY AÎNÉ : NOMINALIZĂRI

Au fost anunțate nominalizările la Premiul J.H.Rosny aîné , care va fi decernat în cadrul Convenției franceze de SF&F, la Grenoble, între 26-29 august 2010.
Premiile Rosny aîné sînt decernate din 1980 și recompensează lucrări SF francofone (roman și nuvelă) apărute în anul precedent.
Din 2004, premiile Rosny aîné constau dintr-o statuetă creată după grafica desenatorului Philippe Caza.
Autorul cu cele mai multe premii Rosny este Roland C. Wagner cu șase premii, urmat de Jean-Pierre Hubert cu patru și Raymond Milési, Joëlle Wintrebert, Jean-Claude Dunyach cu cîte trei.



ROMAN :

"Le Déchronologue" - Stéphane Beauverger


"Tancrède. Une uchronie" - Ugo Bellagamba


"Outrage et rébellion" - Catherine Dufour


"Suprématie" - Laurent McAllister (pseudonimul franco-canadienilor Yves Meynard și Jean-Louis Trudel), romanul a obținut Premiul franco-canadian Boréal 2010 și Premiul anglo-canadian Aurora 2010 pentru cel mai bun roman francofon


"La Loi du désert" - Franck Ferric


"Nuigrave" - Lorris Murail

NUVELĂ :

"Verre brisé" - Célia Deiana
"Les Fleurs de Troie" - Jean-Claude Dunyach
"Les Trois livres qu’Absalon Nathan n’écrira jamais" - Léo Henry
"Trois singes" - Laurent Kloetzer
"Terre de fraye" - Jérôme Noirez
"Alice in Wonderland" - Martin Winkler

J.-H. Rosny aîné (Joseph Henri Honoré Boex, 17.02 1856 - 11.02. 1940).
După Jules Verne, Rosny este cel mai important clasic al SF-ului francofon.

-"Les Xipehuz (1887) - trad.rom.
-"Un Autre Monde" (1895)
-"Le Cataclysme" (1896)
-"La Mort de la Terre" (1910)
-"La Force Mystérieuse" (1913)
-"L'Énigme de Givreuse" (1917)
-"La Jeune Vampire" (1920)
-"L'Étonnant Voyage d'Hareton Ironcastle" (1922) - trad.rom.
-"Les Navigateurs de l'Infini" 1925) - trad.rom.

Romanele preistorice :
"Vamireh" (1892)
"Eyrimah" (1893)
"La Guerre du Feu" (1909)
"Le Félin Géant" (1918)
"Helgvor du Fleuve Bleu" (1930)

LA MULȚI ANI, DANE !

Astăzi 18 iulie 2010, prietenul și colegul nostru din SRSFF, Mihai-Dan Pavelescu, își aniversează ziua de naștere.

Dumnezeu i-a înzestrat pe cei născuți astăzi cu un suflet mare, cu bunătate și caracter.Rămîi tot așa și să ai o zi plină de soare, lumina să te înconjoare, cei dragi să te iubească, inima să-ți înflorească.
Sănătate, bucurie, prosperitate, viață lungă, împliniri și LA MULȚI ANI !


Membrul fondator al Societăţii Române de Science Fiction&Fantasy și al ProspectArt-ului, Mihai-Dan Pavelescu, traducătorul, redactorul, editorul SF, s-a născut în data de 18 iulie 1956, în Bucureşti.

Absolvent al Facultăţii de Mecanică, IPB, promoţia 1982.
Debutul în SF a fost în 1983,în revista tîrgu-mureşeană VATRA,cu traducerea povestirii "Jocul sîngelui şi pulberii" de Roger Zelazny.

Tot din 1983 a început să publice traduceri de proză SF în almanahuri ("Arena"-Fredric Brown în almanahul Anticipaţia 1985,
Copilul dimineţii"- Gardner Dozois în almanahul Anticipaţia 1986),
reviste ("Efecte relativiste"-Gregory Benford în revista "Magazin" în 1986), antologii.

Din 1984 a început să frecventeze cenaclul SF studenţesc SOLARIS,devenind în 1985 membru fondator al cenaclului SF PROSPECTART.
Tot în 1985 a participat la ROMCON-ul de la Lugoj.
Din anul 1984, traducător atestat de engleză-română, în specialităţile „literatură“ şi „istorie“.
A fost singurul traducător SF (alături de Ion Doru Brana),căruia Almanahul ANTICIPAŢIA i-a dedicat un medalion literar, în cazul lui MDP în Almanahul ANTICIPAŢIA, ediţia 1988 cuprinzînd şi traducerile povestirilor "Sculptură lentă" de Theodore Sturgeon şi "Jocul şobolanului şi al dragonului" de Cordwainer Smith.


Reproducem scurta prezentare:
"Inginerul Mihai-Dan Pavelescu este incontestabil campionul prolificităţii printre traducătorii români ai genului (scria Sorin Antohi în 1987 iar MDP este şi în 2010 campion - nota mea) iar ritmul său de lucru nu dă semne de slăbire.
Principala sa calitate de traducător este siguranţa expertă a alegerii textelor-
un grad zero al criticii literare-iar preferinţele sale sînt pentru densitatea epică,
bogăţia imagistică, tensiunea susţinută a conflictului literar.Pare să fie mai puţin sedus de experimentele formale (destul de frecvente în SF...
Mihai Dan Pavelescu are aptitudini pentru comentariul critic, dar şi le face publice foarte rar,fiind preocupat mai ales de îmbogăţirea patrimoniului de texte SF accesibile în limba română.
Ca şi în capacitatea sa de selecţie,trebuie să vedem în marea sa productivitate ca traducător, un preţios auxiliar al spiritului critic."

Premii: cel mai bun traducător din domeniul SF,ROMCON 1993,1994.
1991–2000: redactor literar al Colecţiei de Povestiri Ştiinţifico-Fantastice (CPSF Anticipaţia) şi Almanahului Anticipaţia.
1994–2004: traducător la editura Teora.
2004–prezent: traducător la editura Meteor.
1997–2000: coordonator al colecţiei Nautilus a editurii Nemira.
2006–prezent: coordonator al colecţiei Nautilus a editurii Nemira.

A publicat 224 de cărţi traduse din diverse domenii.
Redactări SF:
•60 de numere ale revistei CPSF Anticipaţia
•8 almanahuri Anticipaţia 1993-1999/2000
•cărţi pentru editurile Ştiinţă & Tehnică, Pygmalion, Nemira şi Lucman
Începând din 1983, a publicat traduceri de proză scurtă SF şi articole în reviste (Vatra, Magazin, Contemporanul, Colecţia de povestiri ştiinţifico-fantastice, Strict secret, Quasar, Orion, SLATL, Jurnalul SF, String, Adevărul literar şi artistic, Magazin Internaţional, Diverta), almanahuri (Anticipaţia, Contemporanul, România literară) şi antologii.

Traduceri exclusiv SF (în volum sau serializate):

1. Lumea lui Rocannon, de Ursula K. LeGuin, Editura Orion,1990
2. Ferma animalelor, de George Orwell. Serial în revista Contemporanul,1990
3. Sfârşitul copilăriei, de Arthur C. Clarke.Serial în revista CPSF Anticipaţia,1990
4. Duşmanul, de Barry B. Longyear, Editura Orion,1991
5. Rendez-vous cu Rama, de Arthur C. Clarke, Editura Multistar,1991
6. Făuritor de univers, de A. E. Van Vogt. Serial în revista CPSF Anticipaţia,1992
7. Oraşul şi stelele, de Arthur C. Clarke, Editura Multistar,1992
8. Fugarul, de Richard Bachman, Editura Orion,1992
9. Bug Jack Barron, de Norman Spinrad, Editura Adevărul,1993
10. Lumii îi spuneau Pădure, de Ursula K. LeGuin, Editura Mondial,1993
11. Zeii înşişi, de Isaac Asimov, Editura Teora,1993
12. Meridian, de Eric Brown, Editura Valdo,1993
13. Primul marţian, de A. E. Van Vogt, Editura Dalsi,1993
14. Neuromantul, de William Gibson, Editura Cristian,1994
15. Cronici marţiene, de Ray Bradbury, Editura Gamapres,1994
16. Mâna stângă a întunericului, de Ursula K. LeGuin, Editura Nemira,1994
17. Drumul iadului, de Roger Zelazny, Editura Teora,1994
18. Jocul lui Ender, de Orson Scott Card, Editura Nemira,1994
19. Căderea nopţii, de Isaac Asimov & Robert Silverberg, Editura Teora,1994
20. Omul demolat, de Alfred Bester, Editura Pygmalion,1994
21. Conexiunea psi, de Joe Haldeman, Editura Teora,1995
22. Omul pozitronic, de Isaac Asimov, Editura Teora,1996
23. Lumea dinafara timpului, de Larry Niven, Editura Teora,1996
24. Supercablat, de Walter Jon Williams, Editura Nemira,1996
25. Carantină, de Greg Egan, Editura Teora,1996
26. Între două lumi, de Norman Spinrad, Editura RAO,1996
27. Poarta, de Frederik Pohl,Editura Pygmalion
28. Întoarcerea dintre stele, de Stanislav Lem, Editura Univers, 1997
29. Distres, de Greg Egan, Editura Teora,1997
30. Sfârşitul copilăriei şi 11 povestiri, de Arthur C. Clarke, Editura Teora,1997
31. Perioada Campbell, de Isaac Asimov, Editura Teora,1998
32. Chrome, de William Gibson, Editura RAO,1998
33. Întemeietorii, de Isaac Asimov, Editura Teora,1998
34. Visele sunt sacre, de Isaac Asimov, Editura Teora,1998
35. Destinaţia creier, de Isaac Asimov, Editura Teora,1998
36. Protectorul, de Larry Niven, Editura Teora,1998
37. Calea marţiană, de Isaac Asimov, Editura Teora,1998
38. Axiomatic, de Greg Egan, Editura Teora,1998
39. Pace eternă, de Joe Haldeman, Editura Teora,1999
40. Count Zero, de William Gibson, Editura RAO,1999
41. Întrebarea finală, Isaac Asimov, Editura Teora,1999
42. Războiul etern, de Joe Haldeman, Editura Pygmalion,1999
43. Zburătorii nopţii, de George R. R. Martin, Editura Teora,1999
44. Sfârşitul jocului, de Bruce Bethke, Editura Nemira,1999
45. Lumea Pay-Contactul, de Larry Niven&Jerry Pournelle, Editura Teora,1999
46. Lumea Pay-Confruntarea, de Larry Niven şi Jerry Pournelle, Editura Teora,1999
47. Luminescent, de Greg Egan, Editura Teora, 2000
48. Rendez-vous cu Rama, de Arthur C. Clarke,Editura Lucman (reeditare),2002
49. Ameninţarea fantomei, de Terry Brooks, Editura Amaltea,2002
50. Planeta adormită, de Greg Bear, Editura Amaltea,2002
51. Teama Fundaţiei, de Gregory Benford, Editura Teora,2002
52. Moştenitorul Imperiului, de Timothy Zahn, Editura Amaltea,2002
53. Lumina întunericului, de Arthur C. Clarke, Editura Teora,2002
54. Fundaţia şi haosul, de Greg Bear, Editura Teora,2002
55. Triumful Fundaţiei, de David Brin, Editura Teora,2002
56. Fundaţia, de Isaac Asimov, Editura Teora,2002
57. Asaltul Forţei Întunecate, de Timothy Zahn, Editura Amaltea,2002
58. Ultima comandă, de Timothy Zahn, Editura Amaltea,2003
59. Ochiul minţii, de Alan Dean Foster, Editura Amaltea
60. Umbrele Imperiului, de Steve Perry, Editura Amaltea,2003
61. Cavernele de oţel, de Isaac Asimov, Editura Teora,2003
62. A Doua Fundaţie, de Isaac Asimov, Editura Teora,2003
63. Fundaţia şi Pământul, de Isaac Asimov, Editura Teora,2003
64. Paradisul capcană, de A. C. Crispin, Editura Amaltea,2004
65. Gambitul hutt, de A. C. Crispin, Editura Amaltea,2004
66. Drumul spre Fundaţie, de Isaac Asimov, Editura Teora,2004
67. Zorii rebeliunii, de A. C. Crispin, Editura Amaltea,2004
68. Darth Maul, vânător de umbre, de Michael Reaves, Editura Amaltea,2004
69. Apropierea furtunii, de Alan Dean Foster, Editura Amaltea,2004
70. Atacul clonelor, de R. A. Salvatore, Editura Amaltea,2005
71. Marşul cel Lung, de Richard Bachman, Editura Lucman,2005
72. La răscruce, de Matthew Stover, Editura Amaltea,2005
73. Şantier în lucru, de Richard Bachman, Editura Lucman,2005
74. Răzbunarea Sithului, de Matthew Stover, Editura Amaltea,2005
75. Jocul lui Ender, de Orson Scott Card, Editura Nemira (reeditare),2005
76. Fugarul, de Richard Bachman, Editura Lucman (reeditare),2005
77. Neuromantul, de William Gibson, Editura Corint (reeditare),2005
78. Remake, de Connie Willis, Editura Pygmalion,2005
79. Umbra Minotaurului, de Alan Gibbons, Editura Corint, 2006
80. Legiunea vampyrilor, de Alan Gibbons, Editura Corint, 2006
81. Războinicii corbului, de Alan Gibbons, Editura Corint, 2006
82. Mobilul, de Stephen King, Editura Nemira, 2006
83. Lumea lui Rocannon, de Ursula K. LeGuin, Editura Nemira (reeditare),2006
84. Omul demolat, de Alfred Bester, Editura Nemira (reeditare),2007
85. Carantină, de Greg Egan, Editura Nemira (reeditare), 2007
86. Steaua Pandorei I-II, de Peter Hamilton, Editura Tritonic,2007
87. Scara lui Schild, de Greg Egan, Editura Nemira, 2007
88. Foc în Adânc, de Vernor Vinge, Editura Nemira, 2008
89. Doar tu poţi salva omenirea, de Terry Pratchett, Editura Corint, 2008
90. Neuromantul, de William Gibson, Editura Univers (reeditare), 2008
91. Poarta, de Frederik Pohl, Editura Nemira (reeditare), 2008
92. Stăpânul cântecelor, de Orson Scott Card, Editura Nemira, 2009
93. Ilion, de Dan Simmons, Ed. Nemira, 2009
94. Dincolo de orizontul albastru, de Frederick Pohl, Editura Nemira, 2009
95. Steaua Pandorei III-IV, de Peter Hamilton, Editura Tritonic, 2009
96. Hyperion, de Dan Simmons, Editura Nemira, 2009
97. Căderea lui Hyperion, Dan Simmons (2007)
98. Ilion, de Dan Simmons, Editura Nemira, 2009
99. Întîlnire cu Heechee, Fredrick Pohl, editura Nemira, 2009
100.Disfuncția realității, Peter Hamilton, editura Nemira, 2009
101.Programatorul divin, Robert Sawyer, editura Leda, 2009
102.Destinația mea, stelele, Alfred Bester, editura Leda, 2010
Povestirile "Front de șoc", Gregory Benford și "Eu, Robo-barca", Cory Doctorow în Antologiile Gardner Dozois, "The Year's Best Science Fiction", vol.5, editura Nemira, 2010.

Traduceri nepublicate (în versiunea MDP):
Dune, Frank Herbert (trad. 1985)
Traversând oceanul de stele, Gregory Benford (1986)
Lumea inversă, Christopher Priest (1989)
Mileniu, John Varley (1994)
Tarner de Gor, John Norman (1994)
Supradoza Mona Lisei, William Gibson (1996)

Romanele traduse pre-1990
Omul demolat, Alfred Bester (trad. 1979)
Sfârşitul copilăriei, Arthur C. Clarke (1980)
Zeii înşişi, Isaac Asimov (1980)
Poarta, Frederik Pohl (1980)
Dune, Frank Herbert (1981)
Drumul iadului, Roger Zelazny (1981)
Stăpânul cântecelor, Orson Scott Card (1982)
Rendez-vous cu Rama, Arthur C. Clarke (1982)
Cronicile marţiene, Ray Bradbury (1984)
Traversând oceanul de stele, Gregory Benford (1986)
Ferma animalelor, George Orwell (1986)
Neuromantul, William Gibson (1987)
Lumea lui Rocannon, Ursula LeGuin (1989)
Lumea inversă, Christopher Priest (1989)

J.S.BANGS, UN AUTOR AMERICAN VORBITOR DE LIMBĂ ROMÂNĂ

Jesse Bangs este un american de origine anglo-irlandeză, autor de ficțiune speculativă, care știe perfect românește!



Dar să-l lăsăm pe Jesse să ne comunice direct :

"J.S. Bangs nu este pseudonim, ci sunt american de origine englez și irlandez.
Am învățat limba română cînd am trăit acolo un an de zile, acum vreo 5 ani.
Sunt însurat cu o româncă, vorbim românește acasă, și avem doi copii bilingvi."
Mi se pare extraordinar și absolut meritoriu ca cineva să dovedească o asemenea stimă și afecțiune față de limba și cultura română.

J.S.Bangs este așa cum mărturisește, în timpul zilei un programator manierat și afabil iar noaptea inventează dragoni și roboți.
Locuiește în zona nord-vestică a Statelor Unite, pe malul Pacificului.
Pe lîngă scris, îi plac lingvistica, mersul cu bicicleta și frumoasa-i soție.
Are o familie ce numără între 2 și 43 de membri (trebuie să ghiciți numărul exact) care-i ocupă tot timpul.
Blogul lui Jesse se referă la literatură și tehnici narative, cu incursiuni ocazionale în lingvistică.
Frecventează site-urile Boar’s Head Tavern, unde dialoghează pe teme teologice și Stack Overflow, unde se discută programarea computerelor.
Este creatorul limbajului Phonix, destinat studierii lingvistice a schimbării istorice a pronunției.

Volumul său de debut, "The Taint", este o nuvelă horror care va fi lansată în curînd de editura Lyrical Press.

Jesse ne-a acordat permisiunea de a posta pe site-ul SRSFF, traducerile a două povestiri de ale sale, "Screening of a Silent Film" și "Lights on the Highway".
De asemeni, îi mulțumim pentru amabilitatea de a accepta un interviu pentru site-ul SRSFF.

MIRCEA CĂRTĂRESCU DESPRE TRAIUL DIN SCRIS ÎN ROMÂNIA

Întrebare la radio Erevan : Se poate trăi din scris în România ?
Radio Erevan : Se poate, sigur că se poate, dar cine vrea să trăiască atît de mizerabil ?
Mircea Cărtărescu : "V-aţi întrebat vreodată care e cel mai prost plătită meserie de la noi ?
Mult mai prost plătită decât cea de vidanjor, gunoier, paznic de noapte sau orice alta imaginabilă ?
Nu există om mai mizerabil plătit decât scriitorul, căruia guvernul actual vrea să-i impoziteze a doua oară milionul şi jumătate câştigat, în cel mai fericit caz, pe lună.

Ajunge să facem o socoteală simplă.

Să luăm un scriitor notoriu.

Nu un poet, căci aici e chiar tragedie: poeţii nu câştigă absolut nimic, ba mulţi îşi plătesc singuri amărâtele lor de plachete. Nici un critic sau un eseist.

Să luăm un romancier de relativ succes, care poate vinde două mii de exemplare dintr-un roman. Avem în România vreo douăzeci de astfel de romancieri (am dubii că ar fi atîția, gurile rele pretind că singurul autor din România, care face bani din scris este chiar domnul Mircea Cărtărescu - nota mea) singurii dintre cei vreo trei mii de membri ai Uniunii Scriitori care câştigă cât de cât din scrisul lor.
Două mii de exemplare dintr-un roman vândut cu 25 de lei înseamnă 50.000 de lei.

Ghostwriters

Scriitorul câştigă în medie zece la sută din valoarea ediţiei, ceea ce înseamnă 5.000 de lei impozabili.
După impozit, îi rămân vreo 4.000 de lei.
Un autor prolific poate scoate un roman la doi ani.
Să împărţim deci suma la 24 de luni.
Aflăm astfel cât câştigă un autor "de vârf" pe lună: 166 de lei noi!
Şi e încă mult, căci mai nimeni, astăzi, în România, nu poate publica un roman la doi ani şi nu poate vinde 2.000 de exemplare din el."


Întrebat fiind de un condeier veleitar care este modul în care poți avea succes din scris, Mark Twain i-a răspuns, "Get a job, you lazy son of the bitch".

All rights reserved © Mircea Cărtărescu
All rights reserved © Academia Cațavencu
All rights reserved © T.McCracken mchumor.com