FANTASTICA, REVISTA SOCIETĂȚII ROMÂNE DE SCIENCE FICTION ȘI FANTASY

Primul număr aferent anului 2014 al revistei Societății Române de Science Fiction și Fantasy, „Fantastica” este dedicat fantascienzei după grupajele dedicate Spaniei, Greciei, Braziliei și Indiei.

Într-un sufocant și mărunt peisaj provincial dominat de conformism, servilism și pauperitate spirituală (în care autoîmbălsămarea a devenit regulă și înfierarea „concurenței” cu sfântă mânie proletar-senilă - un obicei), de import pseudo-cultural masiv și unidirecțional, fără discernământ și spirit critic, de rarefiere a surselor ideilor și conceptelor, de sefultizare și paraliteraturizare, de vehiculare exclusivă și de imitație pueril-nătângă (manelism sefultistic) a unor supraevaluate modele anglo-saxone, de trâmbițare a mercantilismului și de fetișizare a maculaturii de consum, 

„Fantastica” deschide o fereastră spre un alt SF european, cel italian, o literatură profundă și matură, „împlinită ca substanță și valoare tocmai printr-o desprindere orgolioasă de modelul SF-ului anglo-saxon, fantascienza reprezintă una dintre ipostazele europene sigure ale genului și nu are nimic de pierdut rămânând ca atare. Șansa reală a fantascienzei stă tocmai în refuzul abandonului comod sub autoritatea acaparatoare a unui centru consacrat, în asumarea curajoasă a răspunderii unei construcții independente. O smulgere din inerție este posibilă prin asumarea unei direcții specifice și diferite de cea a stânjenitoarei concurențe anglo-saxone, prin continua distanțare de moștenirile dubioase ale manierei imitative, în direcția unei explorări originale, finalizate superior din punct de vedere literar” – Mircea Opriță.

Dosar Italia SF

Proză

 „Un vis în miezul verii” - Francesco Verso

 „Două lumi” - Francesco Verso

 „Repetă performanţa” - Carmelo Rafala

 „Ereticul” - Antonio Bellomi

Studii

„Ficţiunea science fiction-ului italian” - Arielle Saiber

 „Noul SF italian” - Debora Montanari

 „Științele de frontieră și SF-ul: relația lor în Italia” - Debora Montanari

Interviuri

 Francesco Verso, interviu 

 Arielle Saiber, interviu 

 Debora Montanari, interviu 

Eseuri

„Sublimul în SF” - Mircea Opriță

„Literatura imaginarului” - Adina Popescu

„Cimitirul învinşilor” - Adela Dinu

„ Păstorii copacilor” - Franciscus Georgius

„Apollo 15 şi „astronauţii căzuţi” - György Györfi-Deák

„Zborul şi cuceririle spaţiale în science fiction-ul grecesc” (partea a II-a) – prof.Dr.Domna Pastourmatzi (Universitatea Aristotel, Salonic, Grecia)

„Un model de lucru pentru analiza science fiction-ului lumii a treia: cazul Braziliei” (partea a IV-a) – Prof.Dr.Mary Elizabeth Ginway (Universitatea Florida, S.U.A.)

Proză

„Bug” - Alexandru Lamba

„Jurnalul unui geniu la întâmplare” - Victor Nicușor Dragomir

„Aethra” (partea a II-a) - Michalis Manolios (Grecia)

Foileton

 „La marginea curcubeului” (episodul IX) - Aurel Cărășel

Interviuri

Interviu cu scriitorul grec Kostas Voulazeris 

Cronică de film

„Cronica unui eşec lamentabil: „Chernosaurus” - Sorin Camner

Recenzii

 „Among Others” de Jo Walton - Paul Kincaid

 „Osama” de Lavie Tidhar. Proiectul listei nominalizărilor (partea a IX-a) - Maureen Speller Kincaid

 „Trilogia Zorii Nopţii” de  Peter F.Hamilton - Adam Whitehead

Fandom

 „Cum m-am făcut solarisian” (episodul 9) - Dănuț Ungureanu

CNI

„Un sfârșit apocaliptic” - Dan Apostol

Știință

„Originile energiei” (episodul 5) - Cornel Mărginean

Mircea Opriță în cadrul excelentei sale prefețe intitulată „Un mod european al anticipației” (la volumul „Eclipsă 2000” de Lino Aldani, editura Univers, 1992)  îl cita pe 

Brian Aldiss care afirma :

„Poate că SF-ul a fost transportat în Europa pentru că europenii aveau nevoie de el, însă ei nu erau capabili să-l producă. Iar acum e prea tîrziu. 

Iată de ce iugoslavii, olandezii, polonezii și așa mai departe nu vor fi niciodată traduși în America – ei încearcă să inventeze ceva ce a fost deja inventat. Or, tot ce pot să facă este să imite. 

Cu cît vor imita mai bine, cu atît se vor conforma mai mult genului, dar cu cît se vor conforma mai mult genului, cu atît nu va fi nimeni dispus să-i preia și să-i traducă. Ei vor fi întotdeauna, în întîrziere.”

Și menționa mai departe domnul Opriță :

„Presiunea valului de importuri a fost și este însă suficient de mare încît să creeze complexe profunde și de durată, iar pe de altă parte să producă, în revanșă și tot mai vizibile cu trecerea timpului, firești tendințe de emancipare de sub tutela modelului importat. Acestea din urmă se dovedesc cu atît mai necesare cu cît soluția constrîngătoare a imitației umilește prin definiție prestigiul unei producții naționale, iar lipsa de discernământ manifestată adesea în preluarea masivă, ca fenomen de modă, a SF-ului anglo-saxon nu are cum să contribuie decît la agravarea problemei. 

Scrieri de vîrf și însăilări diletante, experimente utile și maculatură serializată, proză de certă implicație ideologico-estetică și o imensă masă de lucrări ieftine, ținînd exclusiv de sfera literaturii de consum – preluarea în fugă, nediferențiată a tuturor acestora răspunde unei minime rezistențe a publicului. 

În mod evident, argumentul financiar răzbate aici deasupra oricărei rațiuni superioare, de ordin cultural.” – Mircea Opriță, prefața intitulată „Un mod european al anticipației”, volumul „Eclipsă 2000” de Lino Aldani, editura Univers, 1992. 

CENACLUL PROSPECTART, VINERI 28 MARTIE 2014, ORA 17.00, CENTRUL CALDERON, BUCUREȘTI

Societatea Română de Science Fiction și Fantasy, vă invită la Cenaclul ProspectArt, vineri 28 martie 2014, ora 17.00, Centrul Calderon, str. Jean-Louis Calderon nr.39, sector 2, București.

Vor citi proză:

Cristian Mihail Teodorescu
Teodora Matei
Milena Unciuleanu

Cristian Mihail Teodorescu este singurul scriitor SF român nominalizat la Grand Prix de l'Imaginaire 2014 și invitat ca oaspete de onoare la Convenția Națională Franceză de Science Fiction, Nemo 2014 (17-20 iulie, Amiens, Franța).

Recentul său volum „Senzoriada” va fi lansat luna viitoare la ProspectArt, vineri 25 aprilie, la ora 18.00.

„Tu ne vei fi arătat cum Universul are dimensiuni variabile; cum particulele elementare sunt cuante de câmp rotindu-se în spaţiu-timp în acest Univers. Cum se pot controla aceste dimensiuni ascunse, permiţând în primul rând călătoria în timp, apoi variaţii ale cantităţii de materie din spaţiul tridimensional, navigări prin universurile paralele. Orice femeie în extaz controlează Multiversul. Un extaz mai mic sau mai mare îţi permite fie să te deplasezi în timp, fie să explorezi realităţile paralele. Avem acces direct la tot ce și-au imaginat sau și-ar fi putut imagina femeile vreodată. Pot trăi într-o fracţiune de secundă mai multe vieţi simultan. Nici nu-ţi poţi imagina, iubitule, cât de frumoasă, cât de completă este epoca noastră. Probabil că în momentul de faţă s-a concretizat Paradisul. Voi, tot trecutul, cu zgârie-norii, podurile și navele voastre spaţiale, sunteţi doar niște copilași care construiesc din greu colibe de nisip pe marginea oceanului Solaris.“ - Cristian M. Teodorescu

                Cristian Mihail Teodorescu - „Senzoriada”
         colecția Nautilus SF, editura Nemira, 2014



Vineri 28 martie a.c., ora 17.00, Centrul Calderon, str. Jean Louis Calderon nr. 39, sector 2, București.

O constantă în peisajul SF bucureștean de la relansarea sa în aprilie 2009, ProspectArt este locul de congregare a autorilor, fanilor și cititorilor de SF&F.

ProspectArt a fost relansat de către SRSFF pe data de 30 aprilie 2009.
În noua formulă, ProspectArt a prilejuit lectura și comentarea unor texte de Marian Truță, Cristian Mihail Teodorescu, Dănuț Ungureanu, Liviu Radu, Sebastian A.Corn, Florin Pîtea, Feri Balin, Mihail Grămescu, Mihnea Columbeanu, Adina Popescu, Silviu Gherman, Claudiu Dumitru Stătescu, Luciana Brîndușa Grosu, Dario Pecarov, Roxana Brînceanu, Raluca Băceanu, Silvana Șorop, Ben Ami, Florin-Costin Miron, Alexandra Păun, Cristina Ghidoveanu, Laura Sgârcitu, Lorena Lupu, Dragoș C. Butuzea, etc. și a unor traduceri de Mihai-Dan Pavelescu, Ion Doru Brana, Cristian Tamaș.

La întruniri au fost invitați și au participat Ion Hobana, Mircea Opriță, Florin Manolescu, Lucian Boia, Cristian Tudor Popescu, Eugen Stancu, Voicu Bugariu, Dan Farcaș, Irina Horea, Adina Popescu, Horia Gârbea, Radu Voinescu, Gelu Negrea, Angelo Mitchievici, Paul Cernat, Bianca Burța-Cernat, Aliette de Bodard, Nina Munteanu, Florin Munteanu, Roberto Quaglia, Mihai Dan Pavelescu, Valerian Stoicescu, Cornel Secu, Dan Ursuleanu, Camelia Ursuleanu, Bogdan Ficeac, Mihail Grămescu, Lucian Hanu, Doina Hanu, Cătălin Sturza, Rodica Bretin, Dan Apostol, Constandina Paligora, Eugen Cristea, Cătălin Badea Gheracostea, Florin Pîtea.

Înfiinţat în 1985, la Casa de Cultură a sectorului 4 din Bucureşti, din iniţiativa lui Cristian Tudor Popescu, cenaclul ProspectArt a reunit o serie de nume importante ale sefeului românesc din acea vreme, dintre care amintim pe: Dănuţ Ungureanu, Mihail Grămescu, Mihai-Dan Pavelescu, Ștefan Ghidoveanu, Sorin Ştefănescu, Cristian-Mihail Teodorescu, Marian Truţă, Cristian Lăzărescu, Mihnea Columbeanu, Cristian Tamaş, Marius Ungureanu, Valerian Stoicescu, Faur Agachi, Carol Czedly, Dorin Mera, Valentin Dragu, Marius Alecu, Sorin Camner, Costi Gurgu, Alin Claudiu Gălățescu, Oswald Hörer, Maria Grigore, Cristiana Smărăndescu, Marina Nicolaev, Constandina Paligora, Vlad Leancu, etc.

Cenaclul ProspectArt a fost și este unul din polii activi ai sefeului românesc, prin el lansîndu-se o serie de scriitori, traducători şi critici de valoare.
Ca dovadă sunt premiile cîştigate de membrii săi la Convenţiile anuale sau la diferite concursuri:
Premiul pentru schiţă la Convenţia Naţională 1986 şi Premiul Uniunii Scriitorilor 1987 pentru Marian Truţă ;
Premiul pentru povestire 1987 pentru Cristian Mihail Teodorescu ;
Premiul Special al Juriului pentru nuvelă 1986 pentru Mihnea Columbeanu ;
Premiul pentru Nuvelă 1986, Premiul pentru eseu 1986, pentru Cristian Tudor Popescu, Premiul Congresului European de Anticipaţie, EUROCON (Montpellier, 1987) pentru Cristian Tudor Popescu,
Premiile Helion sau Henri Coandă câştigate de Dănuţ Ungureanu, Cristian Lăzărescu,
Premiul pentru traducere 1987 câştigat de Mihai Dan Pavelescu,
Premiile obținute de Mihail Grămescu și Costi Gurgu.

Societatea Română de Science Fiction si Fantasy (SRSFF) este o asociație culturală neguvernamentala și non-profit (ONG), al cărei scop declarat este susținerea și încurajarea genurilor science fiction și fantasy din Romania.
SRSFF a fost înființată în ianuarie 2009, la inițiativa unui grup de scriitori, traducători și fani din Romania, din dorința de a promova literatura și arta SF autohtonă de calitate.

Cenaclul ProspectArt este o initiațivă a Societății Române de Science-Fiction și Fantasy (www.srsff.ro/), care își propune să descopere și să pregătească viitoarele generații de scriitori, teoreticieni și artiști ai mișcării SF .


Evenimentul va avea loc la Centrul Calderon, Str. J.L. Calderon nr. 39, sector 2, București.

Sînt asteptați și invitați să participe la sedințele cenaclului, toti cei care se simt atrași de fenomenul SF&F, tinerii autori care doresc îndrumare și ajutor, iubitorii de SF&F, fani și  profesioniști pentru ca împreună să contribuim la renașterea și dezvoltarea acestei arte în România.

LUCIUS SHEPARD (21 AUGUST 1943 - 18 MARTIE 2014) : RIP

„Un talent original, un autor de mare talent şi cu disponibilităţi tematice impresionante care nu se sinchiseşte de opiniile şi prejudecăţile altora şi merge pe un drum propriu, care se dovedeşte a fi cel corect. Lucius Shepard poate fi pus alături de cei mai buni scriitori anglo-saxoni de literatură fantastică, poate fi comparat cu oricare scriitor contemporan din mainstream. Este unul dintre puţinii autori SF care nu sînt cu nimic inferiori – din punct de vedere strict literar – marilor scriitori de mainstream.” – Liviu Radu

Singurul interviu cu Lucius Shepard publicat în România :

„Pegră barocă” în revista Nautilus online :

http://revistanautilus.ro/interviuri/pegra-baroca-un-interviu-cu-lucius-shepard/

http://revistanautilus.ro/interviuri/pegra-baroca-un-interviu-cu-lucius-shepard-ii/

http://revistanautilus.ro/articole/pegra-baroca-un-interviu-cu-lucius-shepard-iii/

„Un maestru” – Liviu Radu

http://revistanautilus.ro/recenzii/un-maestru/

„Jocuri despre sfârşituri – Sfârşitul Pământului – Lucius Shepard” (recenzie de Liviu Radu):

http://revistanautilus.ro/recenzii/jocuri-despre-sfarsituri-sfarsitul-pamantului-lucius-shepard/

La editura Nemira au fost traduse volumele „Vânătorul de jaguari” (The Jaguar Hunter, traducere de Laura Bocancios, 2008 ) și „Sfârșitul Pământului” (The End of The Earth, traducere de Silviu Genescu,  2010).

Lucius Shepard s-a născut în 1947 în Lynchburg, statul Virginia, S.U.A. și a crescut în Florida, S.U.A. La doar cincisprezece ani a fugit în Irlanda la bordul unui cargobot. Lucius Shepard a petrecut mai mulți ani în Europa, Africa de Nord, America de Sud, Asia, lucrînd într-o fabrică de țigări în Germania, în bazarul Khan al Khalili din Cairo sau ca bodyguard în Malaga.

Revenit în Statele Unite, Shepard a fost student al Universității Carolina de Nord, unde, timp de un semestru, a fost coeditorul publicatiei Carolina Quarterly. S-a alăturat apoi unei formații de muzica și și-a petrecut în mare parte anii 1970 cântând rock’n’roll. A avut slujbe din cele mai diferite, de la paznic de noapte la o centrală nucleară, până la predatul limbii spaniole.

În 1980 a participat la Clarion Writers’ Workshop de la Universitatea Michigan și și-a început cariera de scriitor. Lucius Shepard a debutat în 1983 cu o povestire pentru ca un an mai târziu să își publice primul său roman („Green Eyes”). În timpul unei prelungite călătorii în America Centrală, între 1981–1982, a fost corespondent de război în El Salvador.

Povestirea sa, „Salvador” publicată în aprilie 1984 în Fantasy&Science Fiction a obținut în 1985 „Locus Poll Award for Best Short Story”, premiul „ SF Chronicle Award for Short Story” și a fost nominalizată la Premiile Hugo și Nebula. Textele sale au fost publicate în multe reviste de circulatie internationala, iar în 1985 a câștigat Premiul John W. Campbell, „Cel mai bun tânăr scriitor”. 

Volumul de povestiri „The Jaguar Hunter” (Vânătorul de jaguari) i-a adus distincțiile World Fantasy Award și Locus in 1988, iar povestirea „R&R” (1986) a fost recompensată cu premiile Locus, Nebula și SF Chronicle în 1987 și a fost extinsă în cadrul romanului „Life During Wartime”, Premiul Kurd-Laßwitz, 1990. 

Culegerea de povestiri „The Ends of the Earth” a obținut Premiul World Fantasy în 1992. De asemenea, nuvela „Radiant Green Star”, adăugată ulterior volumului „The Jaguar Hunter”, a câștigat Premiul Locus in 2001. Nuvela „Barnacle Bill the Spacer” a câștigat Premiul Hugo în 1993 iar nuvelei sale „Vacancy” i s-a decernat Premiul Shirley Jackson Award în 2008. 

Lucius Shepard s-a stabilit în Portland, Oregon, S.U.A. A încetat din viață marți 18 martie 2014.

R.I.P.

„COSMOS : SPACETIME ODYSSEY”, NATIONAL GEOGRAPHIC CHANNEL, DUMINICĂ 16 MARTIE, ORA 21.00

La distanță de peste trei decenii de la debutul popularului serial de televiziune, „Cosmos: A Personal Voyage” (Cosmos: Călătorie în univers, 1980, 13 episoade), extraordinara explorare a universului din perspectivă științifică realizată de Carl Sagan, „Cosmos”, unul dintre cele mai apreciate și îndrăgite seriale de popularizare a științelor din toate timpurile, se întoarce în primăvara acestui an cu un nou sezon !

„Cosmos : Spacetime Odyssey” (Cosmos : Odisee în spațiu și timp) va avea premiera în România, pe National Geographic Channel, duminică 16 martie, la ora 21:00. În fiecare duminică, la ora 21.00, pe NGC, până pe 8 iunie.

Serialul TV „Cosmos: Odisee în spațiu și timp”, cuprinde 13 episoade captivante și este realizat de producătorul executiv & scenaristul Ann Druyan și producătorul executiv Seth MacFarlane.

„Cosmos : Spacetime Odyssey” a avut premiera în S.U.A., duminică, 9 martie pe FOX, cu reluare pe National Geographic Channel (NGC) luni, 10 martie și este difuzat  în 170 de țări și în 45 de limbi.

Trailer : http://www.youtube.com/watch?v=kBTd9--9VMI

Serialul „Cosmos: Odisee în spațiu și timp” este prezentat de renumitul astrofizician dr. Neil deGrasse Tyson. La fel ca serialul precedent prezentat de Carl Sagan, noul „Cosmos” este o cronică despre cum omul a descoperit legile naturii și cum a găsit propriile coordonate în spațiu și timp. Serialul aduce în plus povești nespuse despre căutarea eroică a cunoașterii, transportând privitorii către lumi noi din univers și oferind o viziune a cosmosului de la cea mai mare la cea mai mică scală.

Serialul inventează noi moduri de narare științifică pentru a dezvălui grandoarea universului și reinventează elemente populare din serialul original, între care Calendarul Cosmic și Nava Imaginației. Cele mai profunde concepte științifice sunt prezentate cu o claritate extraordinară, îmbinând scepticismul și uimirea și țesând rigurozitatea științifică laolaltă cu latura emoțională și spirituală pentru a da naștere unei experiențe transcendentale.

http://natgeotv.com/ro/cosmos-odisee-in-timp-si-spatiu

ALEX POPESCU ÎN REVISTA SF CEHĂ XB-1

Lucrarea „The Awakening” a artistului digital Alex Popescu este reprodusă pe coperta revistei SF cehești XB-1 nr.3/2014 : 

„Autor obálky” (autorul ilustrației copertei) – Alex Popescu :

 http://www.casopisxb1.cz/obsahy/obsah-xb-1-32014/

„The Awakening” a fost aleasă și de publicația SF americană Clarkesworld Magazine nr.79/Aprilie 2013 pentru ilustrarea copertei : 

http://clarkesworldmagazine.com/artbio_79/

http://clarkesworldmagazine.com/prior/issue_79/

Decizia celor trei editori cehi ai revistei XB-1 de a ilustra o copertă a publicației lor cu lucrarea lui Alex a fost sigur inspirată de coperta numărului 79 al Clarkesworld Magazine.

                      

Proiectul ilustrației de copertă pentru antologia SRSFF 2013 dedicată călătoriilor în timp. Alex Popescu ne acordase permisiunea de a utiliza pentru ilustrația copertei, lucrarea sa „The Awakening” dar editura a preferat o altă ilustrație și un alt titlu. 


Ne bucură aprecierea artei digitale a lui Alex Popescu și cariera sa internațională, artistul stabilindu-se la Londra din 2011. Îi dorim mult succes și un parcurs pe măsura talentului său.

Este paradoxal că SF-ul ceh (ca și cel polonez) are o mentalitate autist-nombrilistă față de SF-ul vecinilor, singurul SF tradus programatic în Cehia și Polonia este cel anglo-saxon iar din Europa continentală nu se traduce în aceste țări, decât ceva SF rusofon. De altfel, cu prea puține excepții, aceasta este situația în toată Europa, în toate țările bătrânului continent se traduce masiv SF anglo-american dar deloc sau aproape deloc SF euro-continental. Culturile euro-continentale nu comunică aproape deloc, nu interacționează, nu intră în vreun dialog, sunt dependente de importul de entertainement de peste ocean, care se consumă frenetic peste tot în lume, în același mod în care peste tot se consumă junk food și „brown sugared water”.

Concluzia este că fără o legitimare venită din S.U.A. sau Marea Britanie, nu ai nicio șansă de a fi cunoscut în Europa deși poți fi un talentat autor sau artist SF european. Traducerile inter-europene de SF&F sunt la un minimum față de nivelul de acum 30-40-50 de ani în ciuda existenței Uniunii Europene, în ciuda „spiritualizării” granițelor, în ciuda posibilităților de circulație neîngrădită peste tot în Uniunea Europeană, în ciuda accesului atât de facil la informație.

Alex Popescu este creatorul ilustrației copertelor antologiilor anuale SRSFF, „Pangaia” (2010) și „Venus” (2011) :

                     

Clarkesworld Magazine : 

„Alex Popescu is a London-based visual effects artist that specializes in high-end feature film work and digital set creation. His work involves him in everything from environment design and concept art to 3D generated environments. His latest visual effects credits include “Prometheus”, „John Carter” and „Pirates of the Caribbean: On Stranger Tides”.

He is a graduate of the University of Computer Science of Bucharest, with a specialization in computer graphics and artificial intelligence. His education provided him with a unique set of skills that combines technical knowledge with a strong artistic sense. His passion for visual effects has led to a deep understanding of what it takes to make a shot work. His skills and interest in illustration have also provided him the opportunity to work on graphic novels, book covers and print advertising. His personal work often includes worlds that have a realistic look with fantastical elements.”

http://alexpopescu.net/