AMBASADORI ROMÂNI LA COMIC CON - ALEXANDRU LAMBA

„După cum se știe, în perioada 8 – 10 mai 2015 va avea loc la Romexpo evenimentul denumit: East European Comic Con. Nu cred că spun nicio noutate.

Ceea ce nu se știe, este faptul că fandomul românesc de SF&F va fi reprezentat de o delegație de ambasadori compusă din: Florin Stanciu (SRSFF/Fantastica), Alexandru Lamba (Gazeta SF), Andreea Sterea (editura Crux Publishing), delegație care va vorbi despre publicațiile pe care le reprezintă și despre fandomul românesc de SF în general.

Acest lucru se va întâmpla duminică, 10 mai 2015, de la ora 10.30, pe scena C1.Vă așteptăm cu drag !” - Alexandru Lamba

http://comic-con.ro/timetable/#sunday

http://fanzin.clubsf.ro/ambasadori-sf-la-comic-con/

BUCHAREST EAST EUROPEAN COMIC-CON : 8 - 10 MAI 2015, ROMEXPO

Cea de a treia ediție a COMIC-CON-ului românesc are loc în perioada 8-10 mai 2015 la ROMEXPO (patru pavilioane : C1-C5).

Bucharest East European Comic-Con a fost lansat în 2013 și anul trecut a avut 25.000 de participanți plătitori (biletele au costat 20/25 de lei pentru vineri sau 25/30 de lei pentru sâmbătă şi duminică în timp ce un abonament a costat 60/75 de lei. Pentru întâlnirea cu cei trei invitaţi principali fanii au plătit între 25 şi 120 de lei, în funcţie de pachetul ales (foto, autograf, etc).

COMIC-CON este un festival „multigenre pop culture” și se adreseaza pasionaților de filme si seriale de televiziune, benzi desenate, animație și animație japoneză (anime), jocuri video, jocuri de societate (boardgames și card games), literatura fantasy și SF, tehnologie IT. 

Conceptul a fost lansat în 1970 la San Diego, unde a fost organizată prima convenție multigenre din lume de Shel Dorf, Richard Alf, Ken Krueger, Mike Towry și Greg Bear.

Comic-Con este o franciză de succes în întreaga lume, unul dintre puținele evenimente asociate cu SF-ul și Fantasy-ul care a generat creșteri constante ale ratei anuale de participare.

În Europa, primele festivaluri Comic-Con au fost lansate în Anglia :

• British Comic Art Convention, ("Comicon" ), redenumită "U.K. Comic Art & Fantasy Convention" (1968–1981) primul eveniment de acest fel din Europa
• London Film and Comic Con, Londra, din 2004
• MCM London Comic Con, cel mai mare eveniment Comi-Con din Marea Britanie, 110.000 participanți
• Wales Comic Con, Wrexham, din 2008

Anul trecut la Moscova a fost lansat Comic-Con Russia. 

Polonezii au înțeles de mult că manifestările tradiționale SF sunt muribunde și au introdus o secțiune SF în cadrul Festivalului Pyrkon (Poznan), tot un eveniment tip comic-con, care anul acesta a avut loc între vineri 24-duminică 26 aprilie). 

Pyrkon a avut 25.000 de participanți anul trecut. 

Invitații străini au fost anul acesta, Joe Haldeman, Ted Chiang, Jasper Fforde, Dmitri Gluhovski iar anul trecut, Lauren Beukes, Charles Stross, Tad Williams.

http://comic-con.ro/

https://www.facebook.com/eeccon

CENACLUL PROSPECTART, VINERI 24 APRILIE 2015, ORA 17.00, CENTRUL CALDERON, STR.JEAN-LOUIS CALDERON NR.39, SECTOR 2, BUCUREȘTI

Societatea Română de Science Fiction și Fantasy vă invită 

la Cenaclul ProspectArt, 

vineri 24 aprilie 2015, ora 17.00, Centrul Calderon, str. Jean-Louis Calderon nr.39, sector 2, București.

Cenaclul SF ProspectArt aniversează anul acesta în luna noiembrie, 30 de ani de la înființare.

Program :
                           
Scriitorul Marian Truță împlinește 55 de ani vineri 24 aprilie 2015. 
La mulți ani, Marian, multă sănătate, clipe frumoase și cât mai multe pagini de SF românesc !

Marian Truță este unul dintre cei mai talentați și relevanți scriitori români de science fiction, publicist, eseist, traducător, redactor șef al revistelor CPSF Anticipația și Nautilus online, membru fondator al cenaclului ProspectArt, membru fondator și vicepreședinte al Societății Române de Science Fiction și Fantasy.
Marian a lansat și coordonat site-ul SRSFF (ulterior revista Fantastica.ro) și portalul ficțiunii speculative europene, EUROPA SF, a inițiat împreună cu Mugur Cornilă colecția SF „Seniorii Imaginației”, amplul proiect de republicare a celor mai importante volume SF românești la editura EAGLE, a relansat Convenția Națională de Science Fiction (ROMCON) în 2011 (5-7 august) după 7 ani de întrerupere, a participat la proiectele SRSFF din ianuarie 2009 până astăzi, antologiile SRSFF, Colocviile Ion Hobana, Premiile Ion Hobana, participarea la convențiile EUROCON.

                        

Vasile Mihalache (doctor în filologie) prezintă studiul Danielei Petroșel, „Era Mașinii. Despre postumanism și imaginarul tehnologic în literatură”, editura Tracus Arte, 2014.

Daniela Petroșel (n.26 decembrie 1977), este licențiată a Facultății de Litere a Universitatii ,,Ștefan cel Mare”, Suceava, secția Engleză-Română (2001). Doctor în filologie la Universitatea ,,A. I.Cuza”, Iași, (2006), în prezent Lector la Catedra de Literatură română, de la Universitatea Ștefan cel Mare, Suceava.

Vasile Mihalache este doctor în filologie al Universităţii din Bucureşti cu un stagiu de cercetare la Universitatea Leida (Olanda), redactor-şef la Editura Aula şi redactor la Editura Tracus Arte. Este teoretician al literaturii şi culturii, interesat în special de relaţiile dintre literatură – studierea ei (instituţionalizată) şi înţelegerea ei ca domeniu autonom al cunoaşterii – şi societate, educaţie, politică şi etică. Crede că „Inimaginabilul” şi „Apocalipsa”, de care apărătorii şi nostalgicii „vechii ordini” literare şi culturale se tem că vor urma şi în care promotorii acţiunii sociale şi utopiştii încearcă să găsească urma „ordinii viitoare”, au fost urmate deja şi, din acest motiv, nu vor mai urma niciodată. A scris „Noli me tangere”? Despre legitimitate şi autonomie în literatură”, cuvânt-înainte de Mircea Martin, Ed. Tracus Arte, Bucureşti, 2013.

 

Alexandru Lamba - „Versorul L” (proză)

Alexandru Lamba este autor de SF, redactor al Gazetei SF, publicist.

O constantă în peisajul SF bucureștean de la relansarea sa în aprilie 2009, 
ProspectArt este locul de congregare a autorilor, fanilor și cititorilor de SF&F.

ProspectArt a fost relansat de către SRSFF pe data de 30 aprilie 2009.
În noua formulă, ProspectArt a prilejuit lectura și comentarea unor texte de Marian Truță, Cristian Mihail Teodorescu, Dănuț Ungureanu, Liviu Radu, Sebastian A.Corn, Mihail Grămescu, Silviu Genescu, Florin Pîtea, Feri Balin, Adina Popescu, Silviu Gherman, Diana Alzner, Claudiu Dumitru Stătescu, Luciana Brîndușa Grosu, Dario Pecarov, Roxana Brînceanu, Raluca Băceanu, Silvana Șorop, Ben Ami, Florin-Costin Miron, Alexandra Păun, Cristina Ghidoveanu, Laura Sgârcitu, Lorena Lupu, Dragoș C. Butuzea, etc. și a unor traduceri de Mihai-Dan Pavelescu, Ion Doru Brana, Cristian Tamaș, Cristian Lăzărescu.

La întruniri au fost invitați și au participat Ion Hobana, Mircea Opriță, Florin Manolescu, Lucian Boia, Maria-Ana Tupan, Irina Horea, Cristian Tudor Popescu, Ion Bogdan Lefter, Voicu Bugariu, Mihail Grămescu, Eugen Stancu, Adina Popescu, Horia Gârbea, Radu Voinescu, Gelu Negrea, Angelo Mitchievici, Paul Cernat, Bianca Burța-Cernat, Aliette de Bodard, Nina Munteanu, Florin Munteanu, Roberto Quaglia, Mihai Dan Pavelescu, Valerian Stoicescu, Cristian Lăzărescu, Cornel Secu, Dan Ursuleanu, Camelia Ursuleanu, Bogdan Ficeac, Lucian Hanu, Doina Hanu, Cătălin Sturza, Rodica Bretin, Dan Apostol, Constandina Paligora, Roxana Brînceanu, Eugen Cristea, Cătălin Badea Gheracostea, Florin Pîtea, Dan Farcaș, Ștefan Ghidoveanu, etc.

Înfiinţat în 1985, la Casa de Cultură a sectorului 4 din Bucureşti, din iniţiativa lui Cristian Tudor Popescu, cenaclul ProspectArt a reunit o serie de nume importante ale sefeului românesc din acea vreme, dintre care amintim pe: Mihail Grămescu, Dănuţ Ungureanu, Mihai-Dan Pavelescu, Ștefan Ghidoveanu, Sorin Ştefănescu, Cristian-Mihail Teodorescu, Marian Truţă, Cristian Lăzărescu, Cristian Tamaş, Marius Ungureanu, Valerian Stoicescu, Ștefan Ghidoveanu, Faur Agachi, Carol Czedly, Dorin Mera, Valentin Dragu, Marius Alecu, Sorin Camner, Costi Gurgu, Alin Claudiu Gălățescu, Oswald Hörer, Maria Grigore, Cristiana Smărăndescu, Marina Nicolaev, Constandina Paligora, Vlad Leancu, etc.

Cenaclul ProspectArt a fost și este unul din polii activi ai sefeului românesc, prin el lansîndu-se o serie de scriitori, traducători şi critici de valoare.

Ca dovadă sunt premiile cîştigate de membrii săi la Convenţiile anuale sau la diferite concursuri:

Premiul pentru schiţă la Convenţia Naţională 1986 şi Premiul Uniunii Scriitorilor 1987 pentru Marian Truţă ;

Premiul pentru povestire 1987 pentru Cristian Mihail Teodorescu ;

Premiul pentru Nuvelă 1986, Premiul pentru eseu 1986, pentru Cristian Tudor Popescu, Premiul Congresului European de Anticipaţie, EUROCON (Montpellier, 1987) pentru Cristian Tudor Popescu,

Premiile Helion sau Henri Coandă câştigate de Dănuţ Ungureanu, Cristian Lăzărescu,

Premiul pentru traducere 1987 câştigat de Mihai Dan Pavelescu,

Premiile obținute de Mihail Grămescu și Costi Gurgu.

Societatea Română de Science Fiction si Fantasy (SRSFF) este o asociație culturală neguvernamentala și non-profit (ONG), al cărei scop declarat este susținerea și încurajarea genurilor science fiction și fantasy din Romania.

SRSFF a fost înființată în ianuarie 2009, la inițiativa unui grup de scriitori, traducători și fani din Romania, din dorința de a promova literatura și arta SF autohtonă de calitate.

Cenaclul ProspectArt și Revista Fantastica sunt initiațive ale Societății Române de Science-Fiction și Fantasy (www.srsff.ro/), care își propune să descopere și să pregătească viitoarele generații de scriitori, teoreticieni și artiști ai mișcării SF .

Evenimentul va avea loc la Centrul Calderon, Str. J.L. Calderon nr. 39, sector 2, București.

Sînt asteptați și invitați să participe la sedințele cenaclului, toti cei care se simt atrași de fenomenul SF&F, tinerii autori care doresc îndrumare și ajutor, iubitorii de SF&F, fani și  profesioniști pentru ca împreună să contribuim la renașterea și dezvoltarea acestei arte în România.

EUGEN STANCU - „ENGINEERING THE HUMAN SOUL: SCIENCE FICTION IN COMMUNIST ROMANIA 1955-1989”

         

Un studiu relevant și documentat al perioadei medii a SF-ului românesc (1955-1989), „Engineering the Human Soul: Science Fiction in Communist Romania 1955-1989” va reprezenta în momentul publicării în românește un autentic eveniment cultural, sinteza necesară înțelegerii unei perioade istorice definitorii în evoluția SF-ului românesc

Teza de doctorat „Engineering the Human Soul: Science Fiction in Communist Romania 1955-1989” a istoricului Eugen Stancu poate fi parcursă accesând adresa:

www.etd.ceu.hu/2011/hphste01.pdf

De altfel, Eugen Stancu este singurul istoric român care a studiat și interpretat în amănunțime dinamica istoriei fenomenului SF în decursul etapei comuniste a României, studiul său „Politics and Science Fiction: Science Fiction in Communist Romania 1955-1974” (VDM Verlag, 2008) inaugurând o premieră în SF-ul românesc, aceea a abordării istoriei fenomenului SF din perspectivă universitar-academică.

"Reading science fiction was a favourite pastime for many young people in communist Romania, a taste that was not significantly developed before that. 

While the SF imported from the Soviet Union talked about the best of the possible futures, the communist one, the youth was dreaming about it. 

However, few were aware that what they passionately read about the scientific and technological progresses of the next years was, at least at the beginning of this literature in Romania, nothing but an active pedagogical and propagandistic instrument meant to shape the new communist citizen. 

This book analyzes the relationship between politics, society and SF in communist Romania for the period 1955-1974. 

The main historical source used is the magazine Colecția Povestiri Științifico-Fantastice (Science Fiction Stories Collection) the only SF magazine published in Romania at that time. 

Approaching the history of communism through the analysis of SF represents an uninvestigated area, one with considerable research potential. 

For a historian, an analysis of SF and its related fandom could offer important insights into the intellectual, political and social history of this period." - Eugen Stancu

                                          

Eugen Stancu este născut în Turnu Măgurele la 6 iulie 1978, absolvent în anul 2001 al Facultății de Istorie (Universitatea București), masterat (2002, Central European University, Budapesta), doctor în istorie (2011, Central European University, Budapesta).

A studiat la Universitatea din Bucureşti, la Central European University din Budapesta și la Lincoln College, Oxford.

A publicat „Politics and Science Fiction: Science Fiction in Communist Romania 1955-1974” (VDM Verlag, 2008); a editat împreună cu Richard McMahon, „Cultures of Communication: New Historical Perspectives”, număr special al European Review of History (Routledge, 2009).

A tradus „Crearea Europei de Est: de la preistorie la postcomunism” de Philip Longworth (Curtea Veche, 2002). Este director al Asociaţiei Eurocentrica şi cadru didactic asociat la Facultatea de Istorie, Universitatea din Bucureşti.

Ultima carte:  „Istoriile mele. Convorbiri cu Lucian Boia”, Bucureşti: Humanitas, 2012.

PhD thesis: „Engineering the Human Soul: Science Fiction in Communist Romania 1955-1989”, coordinated by Prof. Marsha Siefert (Department of History, Central European University Budapest). Members of the PhD defence committee: Prof. Leonid Heller (Lausanne University), Prof. Catriona Kelly (Oxford, New College), Prof. Lucian Boia (University of Bucharest) : www.etd.ceu.hu/2011/hphste01.pdf

                                           

POST/H/UM - JURNAL DE STUDII (POST)UMANISTE

              

Post/h/um.Jurnal de studii (post)umaniste este o revistă științifică independentă, open access, din domeniul studiilor culturale. Post/h/um nu aplică nicio taxă pentru procesare, publicare și traducere. De asemenea, Post/h/um este un proiect cu totul non-comercial. 

„Pentru noi, teoria este acest timp de neînlocuit care cere să fie spațiu public, pe care literatura l-a făcut posibil atunci când a avut îndrăzneala (ficțională) de a se opune filosofiei, și care acum umblă prin lume și o bântuie. 

O bântuie chiar și pe cea care i-a fost precedent și motivație și va continua să o facă și atunci când literatura, pentru că despre ea este vorba, în înțelesul pe care i-l acordăm noi în (post)modernitate, ca domeniu autonom și autoreglementat al cunoașterii (deci nu narațiunile sau poveștile ca atare, fără de care ne este greu să credem că omul poate supraviețui), literatura ca beletristică, așadar, va înceta să existe altfel decât ca absență. 

În acel moment, care pe unii îi înfricoșează teribil, iar pe alții îi bucură profund, teoria va fi cea care va oferi motivarea acestei absențe, în triplul sens pe care îl poate avea orice motivare: de identificare și explicare a motivelor, de justificare morală a acestei absențe și de scuze oferite, dacă nu umanității, atunci măcar fidelilor, ca într-un bilet scris de părinți (sau de medic) pentru motivarea absențelor.

Aflată sub privirea teoriei, literatura devine propria origine, adică o lume, și i se poate întâmpla orice. Ea este ca omul aflat sub privirea-animal despre care vorbește Derrida, un copil pregătit pentru Apocalipsă. Este „(în urma) Apocalipsa însăși, adică evenimentul ultim și prim al sfârșitului, dezvăluirea și verdictul”. Literatura, ca artă studiată instituțional, rămâne pentru teorie o invitație, ca pentru acei reprezentanți ai avangardei istorice pe care nouă ne place să-i considerăm predecesorii marii teorii din a doua jumătate a secolului XX și începutul secolului XXI.” - Redacția Post/h/um.Jurnal de studii (post)umaniste 

Sumar : 

Neil Badmington - Teoretizarea postumanismului

Stefan Herbrechter & Ivan Callus - Ce este o lectură postumanistă ?

Bonnie Honig - Cele două legi ale Antigonei. Tragedia greacă şi politicile umanismului

Cary Wolfe - Carne şi finitudine. Despre animale în filosofia (post)umanistă

Diego Rossello - Hobbes şi omul ­lup. Melancolie şi animalitate în suveranitatea modernă

Karen Barad - Performativitatea postumană. Către o înţelegere a modului în care materia ajunge 

să conteze

Donna Haraway - Un manifest al cyborgului. Ştiinţă, tehnologie şi feminism socialist la 

sfârşitul secolului XX

Helena Pedersen - Crearea de politici educaţionale pentru schimbare socială.

O intervenţie postumanistă

Joseph Auner - „Cântă­mi“. Ventrilocia postumană în muzica populară recentă

Redacția :

Daniel Clinci este doctor în studii culturale al Universităţii din Bucureşti. A absolvit Facultatea de Litere din cadrul Universităţii Ovidius din Constanţa, sub coordonarea profesorului Marin Mincu. A fost redactor la revista de cultură Tomis în ultimii ani de existenţă ai acesteia. A beneficiat de un stagiu de cercetare la departamentul de filosofie al Universității Amsterdam, în grupul Critical Cultural Theory, iar în prezent este profesor de engleză pe la diferite şcoli din Constanţa. Este interesat de opera lui Nietzsche, avangardele secolului XX, arta contemporană, cultura postmodernă şi teoria critică. A publicat mai multe duzini de articole prin diferite reviste şi volume colective şi a debutat editorial cu volumul „Avangardă şi experiment”, Tracus Arte, 2014, în care analizează modurile în care avangardele au depăşit modernitatea şi au devenit experiment cultural postmodern.

Sînziana Cotoară a absolvit secţia de limba şi literatura română şi filosofie a Facultății de Litere, Universitatea din Bucureşti, iar în 2009 a obţinut o bursă doctorală POSDRU în cadrul aceleiaşi instituţii, care i-a oferit oportunitatea unui stagiu de cercetare la Universitatea Leida (Olanda) doi ani mai târziu. A publicat articole în volume colective, iar în 2012 a devenit doctor în filologie cu un proiect de cercetare a reprezentărilor copilăriei în proza occidentală postbelică. În prezent îşi desfăşoară activitatea în cadrul departamentului de copyright al editurii Curtea Veche Publishing şi participă la editarea colecţiei de literatură universală. Printre principalele domenii de interes se numără literatura americană, studiile culturale (în special studiile despre copilărie), postmodernismul, teoria, ştiinţele sociale şi postumanismul.

Vasile Mihalache este doctor în filologie al Universităţii din Bucureşti cu un stagiu de cercetare la Universitatea Leida (Olanda), redactor-şef la Editura Aula şi redactor la Editura Tracus Arte. Este teoretician al literaturii şi culturii, interesat în special de relaţiile dintre literatură – studierea ei (instituţionalizată) şi înţelegerea ei ca domeniu autonom al cunoaşterii – şi societate, educaţie, politică şi etică. Crede că „Inimaginabilul” şi „Apocalipsa”, de care apărătorii şi nostalgicii „vechii ordini” literare şi culturale se tem că vor urma şi în care promotorii acţiunii sociale şi utopiştii încearcă să găsească urma „ordinii viitoare”, au fost urmate deja şi, din acest motiv, nu vor mai urma niciodată. A scris „Noli me tangere”? Despre legitimitate şi autonomie în literatură”, cuvânt-înainte de Mircea Martin, Ed. Tracus Arte, Bucureşti, 2013.

POST/H/UM.ro 

UN STUDIU RELEVANT : „ERA MAȘINII. DESPRE POSTUMANISM ȘI IMAGINARUL TEHNOLOGIC ÎN LITERATURĂ” DE DANIELA PETROȘEL

Daniela Petroşel - „Era maşinii. Despre postumanism şi imaginarul tehnologic în literatură”, Editura Tracus Arte, 2014.

„Teza de doctorat a Danielei Petroşel, Era Maşinii. Despre postumanism şi imaginarul tehnologic în literatură (Tracus Arte), este esenţială pentru orice iubitor de SF&F recent, mai ales că are un foarte bun capitol cu exemplificări româneşti, la fel cum are grijă să pună literatura română în contextul ideologic postcomunist. Altfel spus, o carte actuală, cuprinzătoare a unei problematici universale, fără a se pierde în generalităţi, integratoare a spaţiului intelectual şi literar românesc, fără a deveni sectară.”  - Cătălin Badea-Gheracostea

Cine nu a citit încă volumul „Era mașinii. Despre postumanism şi imaginarul tehnologic în literatură” (editura Tracus Arte, 2014) ar fi bine să îşi propună să o facă, nu de alta dar pierde unul dintre cele mai relevante studii pe teme science fiction, provenind dinspre mediul academic din ultimii douăzeci și ceva de ani.

Alte studii pe această tematică sunt „Corpul în imaginarul virtual” (editura Polirom, 2007) de Lucia Simona Dinescu, „Videologia. O teorie tehno-culturală a imaginii globale” (editura Polirom,2003) de  Ion Manolescu şi „Fenomenul science-fiction în cultura postmodernă. Ficţiunea cyberpunk” (editura Argonaut, Cluj, 2005) de Florina Ilis. 

„Era Mașinii. Despre postumanism și imaginarul tehnologic în literatură” 

Daniela Petroșel (n.26 decembrie 1977), este licențiată a Facultății de Litere a Universitatii ,,Ștefan cel Mare”, Suceava, secția Engleză-Română (2001). Doctor în filologie la Universitatea ,,A. I.Cuza”, Iași, (2006), în prezent Lector la Catedra de Literatură română, de la Universitatea Ștefan cel Mare, Suceava.

Alte volume :

Daniela Petroșel – „Retorica parodiei”, Editura Ideea Europeană, Bucureşti, 2006

Daniela Petroșel ne propune o fenomenologie a parodicului din Evul Mediu, epoca modernă și postmodernă, studiul publicat de editura Ideea Europeana, „Retorica parodiei” oferind analiza parodicului în operele unor scriitori ca Urmuz, Caragiale s.a.