CENACLUL PROSPECTART, VINERI 31 iulie 2015, ORA 17.00, CENTRUL CALDERON, STR.JEAN-LOUIS CALDERON NR.39, SECTOR 2, BUCUREȘTI

Societatea Română de Science Fiction și Fantasy vă invită 

la Cenaclul ProspectArt, 

vineri 31 iulie 2015, ora 17.00, Centrul Calderon, str. Jean-Louis Calderon nr.39, sector 2, București.

Cenaclul SF ProspectArt aniversează anul acesta în luna noiembrie, 30 de ani de la înființare.

Program :

CINEMATECA SF

„Caracteristica esențială a operei de artă este aceea de a depăși prin propria sa bogăție capacitatea perceptivă a individului comun. Atunci când cantitatea de neașteptat, de neprevăzut, dar și calitatea metalimbajului, adică a exprimării epifanice, depășesc, aproape violent, capacitatea de percepție a consumatorului comun, atunci putem fi siguri că este vorba de o capodoperă.” - Gillo Dorfles

Logica industriei culturale impune în mod natural, coborârea cotei de originalitate, de inedit, precum și substanțiala implicare și utilizare, în cheie de conservare, a tuturor elementelor cunoscute, asimilate, verificate.
Avem astfel, tabloul unei situații dramatice, în virtutea căreia artistul e constrâns să facă pași foarte mici în comunicarea cu publicul, sub unghiul propunerii noutății, ineditului, originalului.
Când pașii devin mai mari, raportul cu publicul riscă să se fractureze. Publicul larg este condiționat să rumege la infinit răspunsurile dinainte știute, clișeele cunoscute, acceptate, „taylorist” interpretate de producători, adică de reprezentanții puterii banului. 

„Nevoile culturale” ale maselor sunt „conservatoare”, prin satisfacerea cărora indivizii comuni își recunosc și-și întăresc propriile sentimente și gânduri mediocre, propria filosofie medie și adeziune de grup, propriile inerții și reguli de conduită, în conformitate cu (de unde și conformismul) cu ordinea constituită, nici măcar în polemică superficială cu aceasta. Și așa se consfințesc „gusturile și sensibilitatea” mic-burgheze, o expresie a precarității culturale, a inculturii și ignoranței, înmulțirea consumatorilor de kitschuri, „oamenii culturii de masă”, lotofagii consumatori de furaje produse industrial care știu să gâdile orgoliul mic-burghezului somnolent din adâncul individului consumator.

Cine vorbește de incomunicabilitate ?
Se comunică foarte bine, cu o asemenea precizie, încât rămâi uimit de asemenea perspicacitate.
Cine zice că lumea e absurdă ?
Nu pentru consumatorii mic-burghezi, care au făcut comunicabilă și digerabilă, incomunicabilitatea.

„Kitschul este produsul care pentru a-și justifica funcția stimulatoare de efecte, se împăunează cu podoabele altor experiențe și se vinde ca artă fără rezerve.” - Umberto Eco

Precum în literatură unde operele SF ale unor scriitori relevanți universal precum Evgheni Zamiatin, Aldous Huxley, Karel Čapek,Stanislaw Lem, frații Strugațki, Anthony Burgess, Doris Lessing, Margaret Atwood, J.G.Ballard, Michel Faber, Michel Houellebecq, David Mitchell, Kazuo Ishiguro, etc., reprezintă repere -  și în cinematografie acele filme considerate a fi cu adevărate valoroase pentru science fiction sunt creațiile - nu ale unor mediocri sau submediocri veleitari specializați în producția pe bandă rulantă de „sefeuri” (așa cum de multe ori se întâmplă în SF-ul scris) - ci ale unora dintre cei mai valoroși regizori ai umanității : 

Andrei Tarkovski, Stanley Kubrick, Terry Gilliam, Andrzej Wajda, Jean-Luc Godard, Aleksei Gherman, Lars von Trier, Michael Haneke, Wim Wenders, Jaco van Dormael, Volker Schlöndorff, Thomas Vinterberg, Konstantin Lopușanski, Piotr Szulkin, Andrzej Żuławski, Aleksandr Sokurov, Mike Cahill, Shane Carruth, Richard Kelly, etc.

Tocmai filmele acestor regizori le propunem la CINEMATECA SF - PROSPECTART.

O constantă în peisajul SF bucureștean de la relansarea sa în aprilie 2009, 

ProspectArt este locul de congregare a autorilor, fanilor și cititorilor de SF&F.

ProspectArt a fost relansat de către SRSFF pe data de 30 aprilie 2009.
În noua formulă, ProspectArt a prilejuit lectura și comentarea unor texte de Marian Truță, Cristian Mihail Teodorescu, Dănuț Ungureanu, Liviu Radu, Sebastian A.Corn, Mihail Grămescu, Silviu Genescu, Florin Pîtea, Feri Balin, Adina Popescu, Silviu Gherman, Diana Alzner, Claudiu Dumitru Stătescu, Luciana Brîndușa Grosu, Dario Pecarov, Roxana Brînceanu, Raluca Băceanu, Silvana Șorop, Ben Ami, Florin-Costin Miron, Alexandra Păun, Cristina Ghidoveanu, Laura Sgârcitu, Lorena Lupu, Dragoș C. Butuzea, etc. și a unor traduceri de Mihai-Dan Pavelescu, Ion Doru Brana, Cristian Tamaș, Cristian Lăzărescu.

La întruniri au fost invitați și au participat Ion Hobana, Mircea Opriță, Florin Manolescu, Lucian Boia, Maria-Ana Tupan, Irina Horea, Cristian Tudor Popescu, Ion Bogdan Lefter, Voicu Bugariu, Mihail Grămescu, Eugen Stancu, Adina Popescu, Horia Gârbea, Radu Voinescu, Gelu Negrea, Angelo Mitchievici, Paul Cernat, Bianca Burța-Cernat, Aliette de Bodard, Nina Munteanu, Florin Munteanu, Roberto Quaglia, Mihai Dan Pavelescu, Valerian Stoicescu, Cristian Lăzărescu, Cornel Secu, Dan Ursuleanu, Camelia Ursuleanu, Bogdan Ficeac, Lucian Hanu, Doina Hanu, Cătălin Sturza, Rodica Bretin, Dan Apostol, Constandina Paligora, Roxana Brînceanu, Eugen Cristea, Cătălin Badea Gheracostea, Florin Pîtea, Dan Farcaș, Ștefan Ghidoveanu, etc.

Înfiinţat în 1985, la Casa de Cultură a sectorului 4 din Bucureşti, din iniţiativa lui Cristian Tudor Popescu, cenaclul ProspectArt a reunit o serie de nume importante ale sefeului românesc din acea vreme, dintre care amintim pe: Mihail Grămescu, Dănuţ Ungureanu, Mihai-Dan Pavelescu, Ștefan Ghidoveanu, Sorin Ştefănescu, Cristian-Mihail Teodorescu, Marian Truţă, Cristian Lăzărescu, Cristian Tamaş, Marius Ungureanu, Valerian Stoicescu, Ștefan Ghidoveanu, Faur Agachi, Carol Czedly, Dorin Mera, Valentin Dragu, Marius Alecu, Sorin Camner, Costi Gurgu, Alin Claudiu Gălățescu, Oswald Hörer, Maria Grigore, Cristiana Smărăndescu, Marina Nicolaev, Constandina Paligora, Vlad Leancu, etc.

Cenaclul ProspectArt a fost și este unul din polii activi ai sefeului românesc, prin el lansîndu-se o serie de scriitori, traducători şi critici de valoare.

Ca dovadă sunt premiile cîştigate de membrii săi la Convenţiile anuale sau la diferite concursuri:

Premiul pentru schiţă la Convenţia Naţională 1986 şi Premiul Uniunii Scriitorilor 1987 pentru Marian Truţă ;

Premiul pentru povestire 1987 pentru Cristian Mihail Teodorescu ;

Premiul pentru Nuvelă 1986, Premiul pentru eseu 1986, pentru Cristian Tudor Popescu, Premiul Congresului European de Anticipaţie, EUROCON (Montpellier, 1987) pentru Cristian Tudor Popescu,

Premiile Helion sau Henri Coandă câştigate de Dănuţ Ungureanu, Cristian Lăzărescu,

Premiul pentru traducere 1987 câştigat de Mihai Dan Pavelescu,

Premiile obținute de Mihail Grămescu și Costi Gurgu.

Societatea Română de Science Fiction si Fantasy (SRSFF) este o asociație culturală neguvernamentala și non-profit (ONG), al cărei scop declarat este susținerea și încurajarea genurilor science fiction și fantasy din Romania.

SRSFF a fost înființată în ianuarie 2009, la inițiativa unui grup de scriitori, traducători și fani din Romania, din dorința de a promova literatura și arta SF autohtonă de calitate.

Cenaclul ProspectArt și Revista Fantastica sunt initiațive ale Societății Române de Science-Fiction și Fantasy (www.srsff.ro/), care își propune să descopere și să pregătească viitoarele generații de scriitori, teoreticieni și artiști ai mișcării SF .

Evenimentul va avea loc la Centrul Calderon, Str. J.L. Calderon nr. 39, sector 2, București.

Sînt asteptați și invitați să participe la sedințele cenaclului, toti cei care se simt atrași de fenomenul SF&F, tinerii autori care doresc îndrumare și ajutor, iubitorii de SF&F, fani și  profesioniști pentru ca împreună să contribuim la renașterea și dezvoltarea acestei arte în România.

COLOCVIUL ION HOBANA 2015 : SÂMBĂTĂ 14 NOIEMBRIE 2015, ORA 10.00, SALA MARE A INSTITUTULUI CULTURAL ROMÂN, ALEEA ALEXANDRU NR.38, BUCUREȘTI

Colocviul Ion Hobana este singurul proiect de acest tip lansat după 1990, proiect care nu numai că și-a dovedit viabilitatea și longevitatea (anul acesta are loc cea de a șasea ediție) dar care reprezintă un reper valoric pentru ficțiunea speculativă românească.

Colocviile SRSFF au fost lansate în anul 2010, inițiativa acestora aparținând domnilor Liviu Radu și Horia Gârbea.

Din 2011, Colocviile SRSFF au devenit Colocviile naționale de critică „Ion Hobana”, în memoria regretatului critic, exeget, scriitor și traducător, reunind personalități ale mediului literar, scriitori, critici, exegeți și publiciști și impunându-se ca o prezență rodnică la nivel național.

Colocviul național de critică și exegeză Ion Hobana 2015: „Viitorul SF al României, SF-ul viitorului românesc” va avea loc sâmbătă 14 noiembrie 2015, ora 10.00 în Sala Mare a Institutului Cultural Roman, Aleea Alexandru nr.38, sector 1, București.

De altfel, toate proiectele lansate de Societatea Română de Science Fiction și Fantasy (www.srsff.ro) au fost încununate de succes :

- revista Fantastica.ro (singura publicație românească de profil care a primit un premiu internațional : Premiul Societății Europene de Science Fiction în 2010) și singura care promovează SF-ul românesc în context european.

- cenaclul ProspectArt, locul congregării elitei intelectuale cu autorii, traducătorii, artiștii și fanii SF, un pol activ la nivel național și internațional (Aliette de Bodard, Nina Munteanu, Roberto Quaglia s-au numărat printre invitați)

- antologia anuală de proză scurtă a SRSFF (anul acesta aflată la cea de a șasea ediție) : „Galaxis. Noua operă spațială”

- Premiile SRSFF Ion Hobana : din anul 2009, acestea răsplătesc cele mai valoroase creații ale sciene fiction-ului românesc

- Portalul EUROPA SF, site dedicat promovarii ficțiunii speculative europene : singurul site românesc premiat de două ori de către Societatea Europeană de Science Fiction : The Best European Website.

„ZEUL ALB”, UN FILM DE KORNÉL MUNDRUCZÓ

 „Orice e teribil e ceva care are nevoie de dragostea noastră” -  Rainer Maria Rilke

„Zeul alb” este atât un profund film european, film SF de altfel, cât și o fabulă politică și o alegorie despre rasism şi inegalitate socială, o satiră a inegalității dintre specii și clase, o satiră despre raporturile de dominație și putere între ființe. 

Cu și despre ființe vii și fără efecte special-imbecile á la Hollywood sau imagini generate pe calculator de diverși poltroni săraci cu duhul pentru a vinde o marfă produsă industrial.

Remarcat de critica internaţională drept „un thriller îndrăzneţ şi incisiv, sarcastic, dinamic şi ambiţios” (One Room with a View), „tulburător” (Variety), „o adevărată apocalipsă a câinilor” (The Guardian), „o parabolă feroce” (The New York Times).

„Zeul alb are un remarcabil fler și o mușcătură zdrobitoare...mă așteptam să văd ivindu-se din ruinele Budapestei o replică a Statuii Libertății”– Peter Bradshaw, The Guardian

 „Zeul alb” (Fehér Isten) este câştigătorul Marelui Premiu al secţiunii Un Certain Regard la Festivalul de la Cannes 2014 şi Premiului Octopus d'Or la Festivalul Filmului Fantastic de la Strasbourg, pentru cel mai bun film european din domeniul imaginarului.

Kornél Mundruczó (n.1975) este una dintre cele mai puternice voci ale cinema-ului contemporan. S-a remarcat la Festivalul de la Cannes încă de la lungmetrajul de debut, „Johanna” (secţiunea Un Certain Regard, 2005), apoi cu „Delta” (premiul FIPRESCI, competiţie, 2008) şi „Tender Son - The Frankenstein Project” (competiţie, 2010).

                                             

P.S. Un titlu nefericit ales precum „Orașul câinilor” (în loc de „Zeul alb”), titlu propus de distribuitorul Parada Film, nu face decât să confirme continuitatea. Continuitatea cu un anumit tip de mentalitate și cu incapacitatea de a respecta o operă de artă.

„ZEUL ALB” / FEHÉR ISTEN (coproducție Ungaria-Germania-Suedia, 2014, 119 min.; dramă) – regia: Kornél Mundruczó ; cu: Zsófia Psotta, Sándor Zsótér, Lili Horváth, Szabolcs Thuróczy, Lili Monori.

Trailer:https://www.youtube.com/watch?v=SGihGnt2VE0

http://www.festival-cannes.com/en/theDailyArticle/61130.html

http://strasbourgfestival.com/page/nouvelle.php?id=79#The%202014%20winners

„ULTIMA DORINȚĂ” DE ANDRZEJ SAPKOWSKI LA EDITURA NEMIRA

Andrzej Sapkowski – „Ultima dorință” (Ostatnie życzenie), traducere de Mihaela Fiscutean, colecția Fantasy, editura Nemira, 2015

„Când am început să scriu eu Polonia nu avea scriitori de fantasy. Eu am fost un pionier. Nu e lipsă de modestie, e purul adevăr: a trebuit să inventez literatura fantasy în Polonia. A trebuit să las în urma lecturile mele din domeniu, tot ce știam despre fantasy, cititorul polonez, care e pretențios, nu voia să accepte hibrizi, narațiuni la mijlocul drumului dintre fantasy și alte subspecii sau pur și simplu o imitație după Tolkien. Căuta ceva nou, ceva special. Nerăbdarea publicului polonez de a descoperi ceva nou, ceva special, m-a făcut să scriu”. – Andrzej Sapkowski

„Seria Wiedźmin (Vrăjitorul/Witcher) reprezintă o culme a genului fantasy din ultimele decenii. Imaginația debordantă a autorului polonez cucerește oricare cititor.“ – The Guardian

O adevărată premieră este traducerea și publicarea pentru prima dată în România a unui volum aparținând celebrului scriitor polonez Andrzej Sapkowski. După romanul „Hoțul cuantic” al finlandezului Hannu Rajaniemi, editura Nemira revine la un program traductorial-editorial mai echilibrat așa cum fusese la începutul anilor 90 când operele multor autori euro-continentali au reprezentat puncte de referință ale colecției „Nautilus”.

„Geralt, vânătorul cu păr alb și ochi pătrunzători, are puteri magice, elixire fermecate și gânduri necurate. Vânătorul este… un luptător periculos și un asasin fără milă. Iar victimele sunt alese pe sprânceană…Cutreierând ținuturi de poveste, ucigașul descoperă la fiecare pas că aparențele sunt înșelătoare: nu oricine pare monstruos e un monstru și nu orice basm e o feerie cu zâne. Regi incestuoși, duhuri răzbunătoare, fecioare crude, harpii îngrozitoare și vampiri fără vlagă îi ies tot timpul în cale. Și adesea nu sunt ceea ce par…”

Personajul principal al universul „Wiedźmin” (Vrăjitorul/The Witcher), este Geralt, un vânător mutant care a fost pregătit încă din copilărie pentru a vâna și distruge monștri. Geralt evoluează într-un univers moral ambiguu, dar reușește să mențină un propriu și coerent cod etic. În același timp cinic și nobil, Geralt a fost comparat cu personajul Philip Marlowe al lui Raymond Chandler.

Universul ficțional „Wiedźmin” este puternic influențat de mitologia slavă.

Culegerea de proză „Ultima dorință” reprezintă primul volum al seriei „Wiedźmin” (Vrăjitorul/The Witcher) și conține povestirile „Głos rozsądku” (Vocea rațiunii), „Wiedźmin” (Vrăjitorul), „Ziarno prawdy” (Un grăunte de adevăr), „Mniejsze zło” (Răul cel mai mic), „Kwestia ceny” (O chestiune de preț), „Kraniec świata” (Marginea lumii) și „Ostatnie życzenie” (Ultima dorință).

În anul 2011, prim-ministrul polonez Donald Tusk (de la 1 decembrie 2014 este președintele Consiliului European) i-a făcut cadou președintelui Barack Obama un exemplar al volumului „Ultima dorință” (The Last Wish), având o dedicație de la Andrzej Sapkowski iar ediția americană a volumului a intrat în luna iunie 2015 în lista de bestsellere a celebrului cotidian New York Times.

Andrzej Sapkowski s-a născut pe data de 21 iunie 1948 în Łódź (se pronunță „Uugi”), Polonia.
A studiat științele economice și a lucrat ca reprezentant senior de vânzări la o întreprindere de comerț exterior din Republica Populară Polonia.

Și-a început cariera literară ca traducător, în special de science fiction. Andrzej Sapkowski afirmă că a scris prima sa povestire, „Wiedźmin” (Vrăjitorul, cunoscut în lumea anglo-saxonă ca The Witcher), dintr-un capriciu, în scopul de a câștiga un concurs de proză scurtă organizat de revista poloneză „Fantastyka”. A câștigat premiul al treilea al concursului iar textul i-a fost publicat în revista „Fantastyka” în 1986.

După 1990, a devenit apoi scriitor profesionist cucerind atât publicul larg, cât și criticii literari. Literatura pe care o scrie Andrzej Sapkowski de peste două decenii are mare succes în țara natală și în străinatate, iar cărțile sale se vând în milioane de exemplare, Andrzej Sapkowski fiind unul dintre cei mai cunoscuți și cei mai îndrăgiți autori polonezi și europeni de astăzi, fiind tradus în peste douăzeci de limbi.

Andrzej Sapkowski a creat un ciclu de ficțiuni fantasy bazate pe universul „Wiedźmin” (Vrăjitorul/The Witcher), care cuprinde trei culegeri de povestiri și cinci romane. Această serie și multe alte ficțiuni l-au propulsat în postura de cel mai popular scriitor de fantasy din Polonia în anii 1990.

Faima la nivel mondial i-a adus-o seria „Wiedźmin” (Vrăjitorul), cunoscută sub titlul „The Witcher”, popularizată la scară globală datorită seriei de jocuri video cu același nume, care se bucură de un succes răsunător.

Saga care l-a consacrat cuprinde trei volume de povestiri, publicate în mai multe ediții și sub mai multe titluri. „Ostatnie życzenie” – 1993 (Ultima dorință) a apărut inițial sub titlul „Wiedźmin” în 1990. Au urmat alte două culegeri de povestiri, „Miecz przeznaczenia” – 1992 (Sabia destinului) și „Krew elfów” – 1994 (Sângele elfilor). Seriei i s-au adăugat, în timp, și alte cărți, iar autorul a semnat și alte volume de proză scurtă și romane, printre care, cel mai recent, „Żmija” (Vipera, 2009), a cărui poveste se petrece în Afganistan.

Andrzej Sapkowski a câștigat numeroase premii prestigioase, cinci premii Janusz A.Zajdel, trei pentru povestiri „Mniejsze zlo” (Răul cel mai mic, 1990), „Miecz przeznaczenia” (Sabia destinului, 1992) și „W bombie po leju” (În craterul bombei, 1993), și două pentru romanele „Krew elfów” (Sângele elfilor, 1994) și „Narrenturm” (Turnul nebunilor, 2002).

A câștigat de asemenea premiul spaniol Ignotus cea mai bună antologie, „Ostatnie życzenie” (Ultima dorință, 2003) și cea mai bună nuvelă străină, „Muzykanci” (Muzicienii), tot în același an.

În 1997 lui Sapkowski i s-a decernat prestigiosul premiu Passport Polityka, acordat anual artiștilor care au răsunător succes internațional.
A primit două distincții de la European Science Fiction Society.
În anul 2012 i s-a decernat Medalia de Merit Gloria Artis pentru Cultură în Polonia.
„Blood of Elves”, traducerea în limba engleză a romanului „Krew elfów” a câștigat David Gemmell Legend Award în 2009.

În anul 2001 a fost lansat în Polonia un serial de televiziune bazat pe ciclul „Wiedźmin” (The Witcher), iar un film de lung metraj cu același titlu a fost compilat din episoadele serialului.

Cărțile lui Sapkowski au fost traduse în cehă, maghiară, rusă, lituaniană, germană, spaniolă, franceză, ucraineană, portugheză, finlandeză, slovacă, bulgară, sârbă, engleză, italiană, olandeză, estonă și suedeză, și acum și română.

Firma poloneză CD Projekt RED, a creat o serie de jocuri video bazate pe universul „Wiedźmin” (The Witcher) : „The Witcher” a fost lansat în octombrie 2007, urmat de „The Witcher 2: Assassins of Kings” (2011) și „The Witcher 3: Wild Hunt”, în mai 2015.

Bibliografie

Saga „Wiedźmin” (The Witcher)
Culegeri de povestiri :
„Wiedźmin”, 1990 (Vrăjitorul/The Witcher) : cinci povestiri
„Miecz przeznaczenia”, 1992 (Sabia destinului) : șase povestiri
„Ostatnie życzenie”, 1993 (Ultima dorință) : șapte povestiri
„Coś się kończy, coś się zaczyna”, 2000 (Ceva se sfârșește, ceva începe) : opt povestiri, doar două se referă la universul „Wiedźmin” (Vrăjitorul).
„Maladie i inne opowiadania” (Maladia și alte povestiri, 2012): zece povestiri, doar două se referă la universul „Wiedźmin” (Vrăjitorul).
Romane din seria „Wiedźmin” (Vrăjitorul):
„Krew elfów”, 1994 (Sângele elfilor)
„Czas pogardy”, 1995 (Timpul disprețului)
„Chrzest ognia”, 1996 (Botezul focului)
„Wieża jaskółki”, 1997 (Turnul rândunicii)
„Pani jeziora”, 1999 (Doamna lacului)
„Sezon burz”, 2013 (Anotimpul furtunilor) – prequel având acțiunea înaintea evenimentelor din „Wiedźmin”.

Romanele Trilogiei Husite :
„Narrenturm”, 2002 (Turnul nebunilor)
„Boży bojownicy”, 2004 (Războinicii Domnului)
„Lux perpetua”, 2006 (Lumină veșnică)

Alte romane :
„Żmija”, 2009 (Vipera : acțiunea se desfășoară în timpul invaziei sovietice și războiului civil din Afganistan).

Diverse :
„Oko Yrrhedesa”, 1995 (Ochiul lui Yrrhedes : joc RPG)
„Świat króla Artura. Maladie”, 1995 (Lumea regelui Arthur. Maladia – un eseu și o povestire cu acțiune în universul mitologiei arturiene)
„Rękopis znaleziony w Smoczej Jaskini”, 2001 (Manuscris descoperit în Peștera Dragonului : un compendiu fantasy enciclopedic)

PREMIILE SOCIETĂȚII EUROPENE DE SCIENCE FICTION DECERNATE SRSFF : 2010, 2013, 2015

Premiul Societății Europene de Science Fiction (European Science Fiction Society) decernat site-ului SRSFF la EUROCON-ul din 2010 (Czeszyn, Polonia/Cesky Tesin, Cehia) : cel mai bun site european (Hall of Fame Award : Best Magazine).

Premiul Societății Europene de Science Fiction (European Science Fiction Society) decernat portalului EUROPA SF la EUROCON-ul din 2013 (Kiev, Ucraina) : cel mai bun portal pan-european (Spirit of Dedication Award : Best Website).

Premiul Societății Europene de Science Fiction (European Science Fiction Society) decernat portalului EUROPA SF la EUROCON-ul din 2015 (Sankt Petersburg, Rusia) : cel mai bun portal pan-european (Spirit of Dedication Award : Best Website).

Acestea sunt singurele premii internaționale decernate din 2001 încoace unor proiecte românești din aria SF&F-ului pentru că așa-zisele „premii de încurajare” (encouragement awards) se acordă automat oricăror propuneri provenite din orice țară europeană.

European Science Fiction Society