DANIEL DOCIU DESCOPERIT DE „ADEVĂRUL”

Daniel Dociu, avînd turnul „Space Needle” din Seattle, statul Washington, S.U.A. ca fundal în fotografie,

Concept Ships - Daniel Dociu :
http://conceptships.blogspot.com/2011/03/concept-ships-by-daniel-dociu.html

Am fost primul din blogoSFera românească, atunci cînd în data de 28.09.2008, am scris despre Daniel Dociu :
DANIEL DOCIU - UN ALT CLUJEAN CELEBRU (...ÎN STATELE UNITE ! )
http://culturalsflearnings.blogspot.com/2008/09/daniel-dociu-un-alt-clujean-celebru-n.html

Am revenit pe data de 04.03.2010:
DANIEL DOCIU, LAUREAT AL PREMIILOR SPECTRUM 2010
http://culturalsflearnings.blogspot.com/2010/03/daniel-dociu-laureat-al-premiilor.html

După doi ani și cinci luni de la prima mea postare despre Daniel Dociu, cotidianul „Adevărul”, descoperă o fațetă a activității artistului, aceea de „creator al celor mai tari jocuri video din lume”, o exprimare tipică pentru un tabloid.
Doar această latură fascinează.

Faptul că Daniel Dociu este un remarcabil artist digital, multiplu laureat al Premiilor Spectrum, participant în cadrul expozițiilor Into the Pixel și albumelor anuale de concept art Exposé, este complet ignorat de „Adevărul”.

Daniel Dociu - „Manmade Island”

„What Daniel Dociu has been trying to do in his work is convey an emotion or a high-level, sometimes abstract, idea, rather than a technique-driven process. As an industrial designer over many years, honed his ability to design complex systems entirely in his head, he finds himself losing interest in the subject because he’s figured it all out before starting to draw. “So lately,” he explains, “I allow myself a bit of searching for shapes and connections in the drawing phase to keep myself entertained with the occasional surprise.
You have to get yourself genuinely charged emotionally and/or intellectually, depending on how you are wired, regarding your subject,” explains Dociu. “You need to take a stance and have the urge to share. Manifesting that position through direct, raw forms of expression you will find yourself ‘stylistically’”.“In my opinion, technique should be an extension of your thought processes and sensibility,” explains Daniel. “What I mean is that it should be a natural fit that best serves your own communication needs.” - CG Society/Society of Digital Artists

Daniel Dociu - „Floating Rings”

Afirmă „Adevărul” : „Daniel Dociu (49 de ani), fost profesor de artă în Cluj, este cel care a realizat grafica la jocuri pe calculator celebre, ca Need for Speed, Guild Wars sau FIFA”.

„Lucrăm şi patru ani la un proiect”, dezvăluie el. Românul a devenit unul dintre cei mai renumiţi designeri de jocuri pe calculator din lume, fiind prezent în celebra revistă „Best 200 Illustrators Worldwide”.

„Viaţa lui Daniel Dociu a fost, în ultimii 20 de ani, parcă luată dintr-un scenariu de film american: de la lingură de lemn, a ajuns să fie cel mai cunoscut creator român de jocuri la nivel mondial. Povestea clujeanului începe cu câteva luni înainte de Revoluţie şi continuă pe tărâmul de peste Ocean până în ziua de azi”.

Daniel Dociu - „The Hub”

„Daniel Dociu a scăpat de comunismul din România în vara lui '89, cu ajutorul unei vize de turist în Grecia.
Deşi a fost şef de promoţie pe ţară în 1982, când a absolvit actuala Universitate de Artă şi Design „Ion Andreescu" din Cluj-Napoca, devenind mai apoi lector universitar, bărbatul şi-a dorit să plece.
Înainte de Revoluţie, clujeanul a „evadat" din oraşul natal împreună cu soţia sa în Grecia, dar au fost obligaţi să-şi lase cei doi copii acasă ca „garanţie", dar pe care i-a adus lângă el câteva luni mai târziu.
La câteva zile, însă, după ce au călcat pe ţărmul Mării Egee, Daniel a rămas fără bani, după ce a fost prădat, culmea, de nişte români”.


Daniel Dociu - „The Mists”

„Clujeanul a început să bată din uşă în uşă pentru a-şi găsi de lucru, iar cu puţin noroc, calea i-a fost deschisă de un australian, care l-a angajat pe o poziţie de grafician.
„În Grecia am lucrat ce am găsit, pe ici, pe colo. Am luat-o absolut de la zero. Am rămas lefter. Am avut mult noroc pentru că la prima uşă la care am bătut era un director australian grafician, un om extraordinar. M-a angajat pe loc”, spune Dociu.

Cîteva luni mai târziu, în 1990, cu ajutorul firmei la care lucra, Dociu a fost repartizat în SUA la o mică firmă de design. Şi-a luat soţia şi cei doi copii şi au zburat pe continentul american.
„Am fost repartizat într-un orăşel mic din statul Idaho şi a fost un şoc cultural mare de tot. Nevasta a plâns trei zile, era zăpada până la genunchi, bătea viscolul şi eu eram singurul om din oraş care umbla pe jos. De fapt, mai era unul, care era orb”, îşi aminteşte clujeanul.

Aici, a lucrat ca Art Director la o agenţie mică de publicitate, timp de şase luni, după care a fost angajat doi ani în industria jucăriilor, ca designer industrial”.


Daniel Dociu - „Nonarch”

„Am aflat de industria jocurilor video în 1993, iar de atunci conduc mereu echipele de graficieni care participă la dezvoltarea acestor jocuri. Când am ajuns aici cu soţia şi cei doi copii nu aveam absolut nimic.
Am început de la lingura de lemn, ca să zic aşa, de jos. Eram foarte hotărât să găsesc o cale pentru cariera mea, care îmi va permite să-mi întreţin familia. Jocurile electronice erau la început şi promiteau să fie o industrie care înfloreşte şi se dezvoltă rapid”, a povestit designerul.

Ei locuiesc în Redmond, Washington. „Acum, după 20 de ani, e singurul lucru pe care pot să-l fac bine. Deja cunosc industria bine, tehnologiile, mă simt ca acasă şi am prins rădăcini în SUA", a adăugat el”.

Daniel Dociu - „Sea Ships”

„Acum lucrează în SUA într-o industrie la fel de mare ca cea a filmelor: cea a jocurilor video. El este art director de peste 15 ani, în companii care produc jocuri precum Need for Speed, Fifa, James Bond sau Guild Wars. Clujeanul locuieşte acum cu familia în Redmond, Washington.

Daniel Dociu face parte, din 2009, din elita designerilor de jocuri video.
El a fost inclus în ediţia 2009-2010 a revistei „Best 200 Illustrators Worldwide", văzută de graficienii de jocuri video din întreaga lume ca pe un campionat mondial în domeniu. Graficienii ce apar în acest top au câştigat echivalentul Oscarurilor din industria filmului. În acest an a fost din nou nominalizat cu mai multe lucrări în această publicaţie”.

Daniel Dociu - „Train”

„În prezent, Daniel Dociu este Chief Art Director la ArenaNet, divizia nord-americană a NCSoft, companie de jocuri video, cu sediul în Coreea de Sud care a dezvoltat mai multe jocuri de top, printre care şi Lineage.
Clujeanul a fost „responsabil„ de succesul imens al jocului tip MMORPG, masive- multiplayer-online-role-playing-game...Guild Wars 1, notat pentru grafica sa aproape cu nota maximă, 9,2 din 10, într-un review al prestigioasei reviste americane „GameSpot", specializată în jocuri video”.

Daniel Dociu - „Valley of the Kings”

„De la bun început am învăţat să lucrez pe PC, dar până azi o parte dintre lucrări sunt realizate prin tehnici tradiţionale. E o combinaţie între tradiţional şi manipulare digitală. În ultimul timp lucrez aproape exclusiv pe PC, dar când am timp îmi place să mă întorc la tehnici tradiţionale”, menționează Daniel Dociu.

Clujeanul a lucrat, pe rând, în mai multe companii dezvoltatoare de jocuri, atât pentru calculator cât şi pentru PlayStation, xBox, Nintendo sau GameBoy.
Până să ajungă la ArenaNet, Daniel Dociu a lucrat la Electronic Arts (EA), unde a fost art director. Electronic Arts e cea mai mare companie dezvoltatoare de jocuri din lume şi are un birou până şi la Bucureşti”.

”Activitatea lui Dociu nu e reprezentată doar grafica unui joc.
El coordonează, de asemenea, şi o echipă de circa 90 de artişti grafici cu experienţă.
„Pentru un proiect, de exemplu, lucrăm circa 4-5 ani. Cu programatori şi designeri, echipa se ridică la peste 200 de oameni. Bugetul pentru un joc de calibru se învârte la 70-80 de milioane de dolari, unele au trecut deja suta. E o investiţie uriaşă şi există multă presiune din partea publisherului să reuşeşti, deoarece trebuie să ai un succes comercial deosebit să recuperezi suma", a precizat designerul.

Bugetele jocurilor video sunt impresionante, ajungând să depăşească sumele investite chiar în filme. Dociu a precizat că cel mai scump joc video creat a avut un buget de 300 de milioane de dolari, la fel ca şi cel mai scump film - Avatar. Clujeanul a precizat că nu poate dezvălui numele jocului, informaţia fiind confidenţială.

Printre celebrele jocuri realizate de Electronic Arts se află FIFA, James Bond, Harry Potter, The Lord of the Rings, Medal of Honor, Need for Speed, NBA Live sau The Sims.
Daniel Dociu a fost Art Director şi la Zipper Interactive, care a dezvoltat Top Gun sau Crimson Skies, iar în primii ani la Square, care a produs jocurile Final Fantasy”.

Daniel Dociu - „Hydra”

http://www.adevarul.ro/societate/Creatorul_celor_mai_tari_jocuri_video_din_lume_0_434356882.html#commentsPage-1

Daniel Dociu a avut bunăvoinţa de a trimite SRSFF patru lucrări, acordîndu-ne permisiunea sa pentru folosirea uneia dintre ele ("Brokenring") pe afişele de prezentare ale cenaclului SRSFF ProspectArt.



Copyright@Daniel Dociu.
"All Guild Wars materials are property of Arenanet/ NCsoft and are used with permission".

ALIETTE DE BODARD NOMINALIZATĂ ȘI LA PREMIUL NEBULA

Autoarea Aliette de Bodard, o prietenă a SRSFF și o prezență constantă pe site-ul nostru este nominalizată pentru Premiul NEBULA 2010 cu povestirea „The Jaguar House, in Shadow”, publicată în revista Asimov’s nr.7/2010.




Aliette a fost nominalizată și pentru Premiul BSFA 2010 cu povestirea „The Shipmaker” publicată în revista britanică Interzone nr. 231.

Felicitări, Aliette, sîntem onorați de colaborare și îți ținem pumnii pentru ambele premii !
Aliette ne-a acordat permisiunea de a traduce și posta pe site-ul SRSFF, povestirea sa nominalizată la Premiul Nebula 2010.
În curînd veți citi pe site-ul SRSFF versiunea românească a „Casei Jaguarului, în umbră”, în traducerea Antuzei Genescu.
SRSFF oferă fandomului românesc una dintre cele mai bune povestiri publicate în lume în 2010.
http://www.sfwa.org/2011/02/2010-nebula-nominees/

Pe site-ul SRSFF puteți citi articolele Aliettei de Bodard traduse în românește:

„Ce înseamnă să scrii într-o limbă străină”, traducere de Antuza Genescu.
http://www.srsff.ro/4704/ce-inseamna-sa-scrii-intr-o-limba-straina/

„Experimentele gîndirii”, traducere de Antuza Genescu
http://www.srsff.ro/3482/experimentele-gandirii/

„Traduttore-traditore. Traducere, limbă și cultură”, traducere de Antuza Genescu
http://www.srsff.ro/3048/%e2%80%9etraduttore-traditore%e2%80%9d-traducere-limba-si-cultura-aliette-de-bodard/

„Despre poveștile bune”, traducere de Adina Barvinschi
http://www.srsff.ro/4206/despre-povestile-bune-aliette-de-bodard/

Aliette de Bodard este o autoare de ficţiune speculativă, de origine franco-vietnameză, născută în S.U.A.
A crescut și locuiește la Paris şi stăpîneşte la perfecţie atît franceza cît şi engleza în care îşi scrie operele.
Aliette este programator (Software Engineer) cu o specializare inedită : Machine Vision.
Este membră a grupului de scriitori ”Written in Blood”.
În iunie 2006, Aliette a participat la atelierul de creative writing Orson Scott Card’s Literary Bootcamp iar în 2008 a devenit membru al Science Fiction Writers of America (SFWA).
În 2009 a fost nominalizată la Premiul John W. Campbell Award for Best New Writer şi i s-a decernat Premiul Writers of the Future.
Lucrările sale au fost publicate în antologia lui Gardner Dozois „The Year’s Best Science Fiction -Twenty-Sixth Annual Collection, 2009” („Butterfly, Falling at Dawn”), povestirea „The Shipmaker” care a apărut în numărul 231 al revistei Interzone a fost aleasă de Gardner Dozois pentru antologia sa „The Year’s Best Science Fiction - Twenty-Eigth Annual Collection, 2011), „The Apex Book of World SF” („The Lost Xuyan Bride”), Asimov’s, Interzone, Hub, Black Static, Andromeda Spaceways Inflight Magazine, Realms of Fantasy, Apex Magazine.
Multe dintre textele sale sunt ucronii cu localizare în universuri de tip aztec sau chinez tradiţional.

Romanul său, „Servant of the Underworld” (Angry Robot/HarperCollins) este combinaţie între o ucronie şi un fantasy cu acţiunea într-un imperiu aztec.

Un al doilea roman, cu acţiunea în acelaşi univers ficţional,
„Harbinger of the Storm”(http://aliettedebodard.com/2010/12/10/how-i-made-a-book-trailer-part-2/) a apărut tot la editura Angry Robot în ianuarie 2011 în Marea Britanie și Australia și în februarie 2011 în Statele Unite și restul lumii.
În curs de publicare este volumul „Obsidian & Blood Book 3”.



Nominalizările la Premiul Nebula 2010
The Science Fiction and Fantasy Writers of America au dat publicității numele autorilor și ale textelor care vor participa la competiția finală pentru Premiile Nebula.

Roman
„Blackout/All Clear” - Connie Willis (Spectra)
„Echo” - Jack McDevitt (Ace)
„Shades of Milk and Honey” Mary Robinette Kowal (Tor)
„The Native Star” - M.K. Hobson (Spectra)
„The Hundred Thousand Kingdoms” - N.K. Jemisin (Orbit UK; Orbit US)
„Who Fears Death” - Nnedi Okorafor (DAW)

Nuvelă
„The Alchemist” - Paolo Bacigalupi (Audible; Subterranean)
„Iron Shoes” - J. Kathleen Cheney (Alembical 2)
„The Lifecycle of Software Objects” - Ted Chiang (Subterranean)
„The Sultan of the Clouds” - Geoffrey A. Landis (Asimov’s 9/10)
„Ghosts Doing the Orange Dance” - Paul Park (F&SF 1-2/10)
„The Lady Who Plucked Red Flowers beneath the Queen’s Window” - Rachel Swirsky (Subterranean Summer ’10)

Nuveletă
„The Jaguar House, in Shadow” - Aliette de Bodard (Asimov’s 7/10)

„Map of Seventeen” - Christopher Barzak (The Beastly Bride)
„The Fortuitous Meeting of Gerard van Oost and Oludara” - Christopher Kastensmidt (Realms of Fantasy 4/10)
„Plus or Minus” - James Patrick Kelly (Asimov’s 12/10)
„Pishaach” - Shweta Narayan (The Beastly Bride)
„That Leviathan, Whom Thou Hast Made” - Eric James Stone (Analog 9/10)
„Stone Wall Truth” - Caroline M. Yoachim (Asimov’s 2/10)

Povestire„Arvies” - Adam-Troy Castro (Lightspeed 8/10)
„How Interesting: A Tiny Man” - Harlan Ellison® (Realms of Fantasy 2/10)
„Ponies” - Kij Johnson (Tor.com 1/17/10)
„I’m Alive, I Love You, I’ll See You in Reno” - Vylar Kaftan (Lightspeed 6/10)
„The Green Book” - Amal El-Mohtar (Apex 11/1/10)
„Ghosts of New York” - Jennifer Pelland (Dark Faith)
„Conditional Love” - Felicity Shoulders (Asimov’s 1/10)

Ray Bradbury Award„Despicable Me”
„Doctor Who: ‘‘Vincent and the Doctor’’”
„How to Train Your Dragon”
„Inception”
„Scott Pilgrim vs. the World”
„Toy Story 3”

Andre Norton Award
„Ship Breaker” - Paolo Bacigalupi (Little, Brown)
„White Cat” - Holly Black (McElderry)
„Mockingjay” - Suzanne Collins (Scholastic Press; Scholastic UK)
„Hereville: How Mirka Got Her Sword” - Barry Deutsch (Amulet)
„The Boy from Ilysies” - Pearl North (Tor Teen)
„I Shall Wear Midnight” - Terry Pratchett (Gollancz; Harper)
„A Conspiracy of Kings” - Megan Whalen Turner (Greenwillow)
„Behemoth” - Scott Westerfeld (Simon Pulse; Simon & Schuster UK)

Cîștigătorii vor fi anunțați la Banchetul Premiilor Nebula, în data de 21 mai 2011, care va avea loc la hotelul Washington Hilton, Washington DC, S.U.A.

CENACLUL PROSPECTART, VINERI 25 FEBRUARIE 2011, ORA 17.00, CENTRUL CALDERON

S-a stat în picioare la ProspectArt, peste 40 de participanți au umplut sala de la parterul centrului Calderon.
Printre cei prezenți au fost Dan și Camelia Ursuleanu, actorul Eugen Cristea, Sofia Șincan (cunoscută realizatoare de radio și televiziune, coordonatoarea programului III radio, devenit după decembrie 1989, „Radio România Tineret”), scriitorul Dan Farcaș, Ștefan și Cristina Ghidoveanu, Cătălin Badea Gheracostea, Florin Pîtea, Bogdan Ficeac, Dănuț Ungureanu, Mihail Grămescu, Marian Truță, Mihnea Columbeanu, Ovidiu Petcu, Roxana Brînceanu, Feri Balin, Eugen Lenghel, Bebe Ionescu, Emil Viciu, Luciana Brîndușa Grosu, părintele Emilian, Raluca Băceanu, Ana-Mariana Ionescu, Silvana Șorop, Corina Voicu, Cătălin Florea, Lucian Oancea, Loredana Frățilă și mulți tineri, stabilindu-se un dialog inter-generațional și o comunicare autentică facilitată de pasiunea comună, literatura imaginarului.

Au vorbit despre scriitorul Ion Hobana, Dan Ursuleanu, Sofia Șincan, Eugen Cristea, Dan Farcaș, Cătălin Badea Gheracostea, Florin Pîtea, Bogdan Ficeac, Mihail Grămescu, Ștefan Ghidoveanu (mulțumită lui Ștefan, am putut auzi un fragment din emisiunea
„Exploratorii lumii de mâine” din 2001, dedicată lui Ion Hobana, cu ocazia aniversării a 70 de ani), Cristian Tamaș.

S-a citit proză fantasy (Raluca Băceanu) și un sinopsis de scenariu SF (Cătălin Florea).

Secțiunea dedicată emisiunii „Exploratorii lumii de mîine”, cea mai longevivă emisiune românească dedicată SF-ului (și singura existentă astăzi în mass media autohtonă), a prilejuit rememorarea începuturilor din anii '80 ai secolului trecut (1981 potrivit fondatorului Dan Ursuleanu, prin intermediul „Radiobibliotecii SF”, care avea 10 minute în cadrul „Studioului-T”, pe programul III pe unde ultrascurte al radiodifuziunii române sau 1982, conform lui Ștefan Ghidoveanu, pe baza înregistrării existente a primei emisiuni de sine stătătoare).
În ianuarie 1984, „Radiobiblioteca SF” și-a schimbat denumirea în „Exploratorii lumii de mîine”, emisiune săptămînală a 60 de minute, care se și relua tot săptămînal.
Doamnele Sofia Șincan și Camelia Ursuleanu ne-au oferit amănunte despre atmosfera acelor ani din redacția Programului III, despre colaboratorii emisiunii, prestigioși actori precum Victor Rebengiuc, Mircea Albulescu, Marcel Iureș care au făcut înregistrări a unor lecturi de proză și teatru SF în serial, difuzate în cadrul „Exploratorilor lumii de mâine.”
Vocea care anunță titlul emisiunii, este a lui Titus Vîjeu (poet, eseist și
realizator radio, emisiunea „Şapte zile, şapte arte”, redacția literară a Programului III), ne-a comunicat doamna Camelia Ursuleanu, care a adăugat că va dona Societății Române de Science Fiction și Fantasy, o fototecă a fandomului românesc din anii '80, ieșind în întîmpinarea Proiectului SRSFF, „Phoenix” de recuperare și digitalizare a mărturiilor încă existente ale istoriei fandomului românesc.
Vom reveni pe site-ul SRSFF asupra acestui subiect.

Titus Vîjeu, a făcut parte din echipa care a lansat în eter, în 1973, Programul III de radio, absolvent al Secţiei de Teatrologie şi Film a Institutului de Teatru şi Cinematografie "I.L. Caragiale" din Bucureşti.
După 1989, Titus Vîjeu şi-a susţinut doctoratul în cinematografie şi media şi a început să predea din 1993 la Universitatea Naţională de Artă Teatrală şi Cinematografică "I.L. Caragiale", la Catedra de comunicare audio-vizuală a Facultăţii de Film, fiind întîi conferenţiar şi apoi profesor titular.

SRSFF vă invită în data de vineri 25 februarie 2011, ora 17.00 la Cenaclul ProspectArt, Centrul Calderon, str. Jean Louis Calderon nr.39, sector 1, București.

In Memoriam : Ion Hobana (1931 - 2011)


- Raluca Băceanu va citi prologul romanului său fantasy,
„Harul”.

- Cătălin Florea va citi un scenariu SF, „Killr”

- Dan și Camelia Ursuleanu în dialog cu Ștefan Ghidoveanu

Dan Ursuleanu, inițiatorul primei emisiuni radiofonice SF din România, „Radiobiblioteca SF” (1982) transformată în ianuarie 1984 în „Exploratorii lumii de mîine”. Dan Ursuleanu a coordonat emisiunea pînă la începutul anului 1990.

Camelia și Dan Ursuleanu

„Copilul răsfățat al fandomului românesc, „Radiobiblioteca SF”, a crescut mare și, începînd cu prima săptămînă a anului 1984, s-a transformat în „Exploratorii lumii de mîine”, o emisiune complexă cu toate ferestrele deschise spre viitor.
Îi dorim viață lungă și aceeași bază de simpatie și de interes în rîndul tinerilor ascultători.” - Dan Ursuleanu

Centrul Calderon, str. Jean Louis Calderon nr.39, sector 1, București

Societatea Română de Science Fiction și Fantasy (SRSFF) este o asociație culturală neguvernamentală și non-profit (ONG), al cărei scop declarat este susținerea și încurajarea genurilor science fiction și fantasy din România.
SRSFF a fost înființată în ianuarie 2009, la initiațiva unui grup de scriitori, traducători și fani din România, din dorința de a promova literatura și arta SF autohtonă de calitate.

Cenaclul ProspectArt este o inițiativă a Societății Române de Science-Fiction și Fantasy (www.srsff.ro/), care își propune să descopere și să pregătească viitoarele generații de scriitori și teoreticieni ai mișcării SF .
Sînt așteptați și invitați să participe la ședințele cenaclului, toți cei care se simt atrași de fenomenul SF&F românesc, tinerii autori care doresc îndrumare si ajutor, iubitorii de SF&F, fani și profesioniști pentru ca împreună să contribuim la renașterea și dezvoltarea acestei arte în România.

ProspectArt a fost relansat de către SRSFF pe data de 30 aprilie 2009.
Începînd cu luna martie 2010 s-au programat cîte două ședințe lunare.
În noua formulă, ProspectArt a prilejuit lectura și comentarea unor texte de Marian Truță, Cristian Mihail Teodorescu, Dănuț Ungureanu, Liviu Radu, Sebastian A.Corn, Feri Balin, Mihail Grămescu, Mihnea Columbeanu, Claudiu Dumitru Stătescu, Luciana Brîndușa Grosu, Dario Pecarov, Roxana Brînceanu, Raluca Băceanu, Silvana Șorop, Ben Ami, Florin-Costin Miron, Alexandra Păun, Cristina Ghidoveanu, Laura Sgârcitu, Laura Ciobanu, Lorena Lupu, Dragoș C.Butuzea și a unor traduceri de Mihai Dan Pavelescu, Ion Doru Brana, Cristian Tamaș, Mirel Palada.
Au fost invitați și au participat Ion Hobana, Florin Manolescu, Lucian Boia, Mircea Opriță, Cristian Tudor Popescu, Cornel Secu, Horia Gârbea, Irina Horea, Angelo Mitchievici, Ștefan Ghidoveanu, Mihai Dan Pavelescu, Mihail Grămescu, Lucian Hanu, Cătălin Surza, Eugen Stancu, Roberto Quaglia, Rodica Bretin, Dan Apostol, Michael Haulică.

Înfiinţat în 1986, la Casa de Cultură a sectorului 4 din Bucureşti, din iniţiativa lui Cristian Tudor Popescu, cenaclul ProspectArt a reunit o serie de nume importante ale sefeului românesc din acea vreme, dintre care amintim pe: Dănuţ Ungureanu, Mihail Grămescu, Cristian-Mihail Teodorescu, Cristian Tamaş, Marian Truţă, Cristian Lăzărescu, Mihai-Dan Pavelescu, Ștefan Ghidoveanu, Mihnea Columbeanu, Sorin Ştefănescu, Marius Ungureanu, Valerian Stoicescu, Faur Agachi, Carol Czedly, Dorin Mera, Valentin Dragu, Marius Alecu, Sorin Camner, Costi Gurgu, Alin Claudiu Gălățescu, Oswald Hörer, Maria Grigore, Cristiana Smărăndescu, Marina Nicolaev, Constandina Paligora.

Cenaclul ProspectArt a fost unul din polii activi ai sefeului românesc, prin el lansîndu-se o serie de scriitori, traducători şi critici de valoare.
Ca dovadă sunt premiile câştigate de membrii săi la Convenţiile anuale sau la diferite concursuri: Premiul pentru schiţă la Convenţia Naţională 1986 şi Premiul Uniunii Scriitorilor 1987 pentru Marian Truţă, Premiul pentru povestire 1987 pentru Cristian M. Teodorescu, pentru Premiul Special al Juriului pentru nuvelă 1986 pentru Mihnea Columbeanu, Premiul pentru Nuvelă 1986, Premiul pentru eseu 1986, pentru Cristian Tudor Popescu, Premiul congresului European de Anticipaţie (Montpellier, 1987) pentru Cristian Tudor Popescu, Premiile Helion sau Henri Coandă câştigate de Dănuţ Ungureanu, Cristian Lăzărescu, premiul pentru traducere 1987 câştigat de Mihai Dan Pavelescu, premiile obținute de Mihail Grămescu și Costi Gurgu.

Evenimentul va avea loc la Centrul Calderon, Str. J.L. Calderon nr.39, sector 1, Bucureşti

ION HOBANA : IN MEMORIAM

„Contribuţia lui Ion Hobana la dezvoltarea literaturii SF din România este majoră” - Cristian Tudor Popescu

Scriitorul Ion Hobana a încetat din viață marţi seară, 22 februarie 2011 la Spitalul Colţea din Capitală.

Ion Hobana s-a născut pe data de 25 ianuarie 1931, la Sânnicolaul Mare, judeţul Timiș.
A fost scriitor, eseist, istoric literar, ziarist, editor, secretar al Uniunii Scriitorilor.
În ultimii ani, el a condus secţia de literatură pentru copii şi tineret a Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti, fiind şi membru în Consiliul Uniunii Scriitorilor din România.

A publicat cinci volume de versuri pentru copii şi un roman, "Sfârşitul vacanţei", înainte de a se consacra, cu precădere, literaturii SF.

Debutul în literatura de gen datează din 1955, cu povestirea „Glasul mării.”

A realizat și coordonat colecţia „Ion Hobana prezintă maeştrii anticipaţiei clasice” (nouă volume, între 2004 şi 2007) şi numeroase antologii SF : „Viitorul? Atenţie! ” (1968), „Fantascienza” (1973, împreună cu Gianfranco de Turris), „O falie în timp” (1976), „Fugă în spaţiu-timp” (1981), „Pianul preparat” (1982), „Uskok w czasie” (1982, împreună cu Danuta Bienkowska).

Prozele şi studiile lui au apărut în peste douăzeci de ţări.
Povestirile „Un fel de spaţiu” şi „Emisiune nocturnă” (premiul Conferinţei Europene de Science Fiction - Fayence, 1985) au fost incluse în antologiile internaţionale „Twenty Houses of the Zodiac” (New English Library, 1979), respectiv „The Penguin World Omnibus of Science Fiction” (Penguin Books, 1986).

Avînd un vechi şi constant interes pentru viaţa şi opera lui Jules Verne, Ion Hobana a tradus opt volume ale „Călătoriilor extraordinare”, a publicat zeci de articole şi studii, a realizat numeroase emisiuni de radio şi televiziune consacrate marelui scriitor.
A scris prefeţe şi studii introductive pentru romane şi culegeri de povestiri semnate de Edgar Allan Poe, Edmond About, Villiers de l'Isle-Adam, Mark Twain, J.H Rosny-Ainé, R.L. Stevenson, Emilio Salgari, Jack London, H.G. Wells, Maurice Renard, A. Conan-Doyle, Jan Weiss, Karinthy Frigyes, Felix Aderca, Stanislaw Lem etc.

Volumele sale,
„Viitorul a început ieri” (1966), Editura Tineretului,
„Imaginile posibilului” (1968), Editura Meridiane,
„Vârsta de aur a anticipației românești” (1969), Editura Tineretului,
„Maeștrii anticipației clasice” (1975), Editura Minerva,
„Science fiction. Autori, cărți, idei”, vol I (1983), Editura Eminescu,
„Literatura de anticipație. Autori, cărți, idei”, vol II (1986), Editura Eminescu,
„Un englez neliniștit. H.G.Wells și universul SF” (1996), Editura Fahrenheit,
„Triumful visătorilor” 1998, Editura Nemira, în colaborare cu Julien Weverbergh,
„Peste o sută și o mie de ani - O istorie a literaturii franceze de imaginație științifică până la 1900”, 2010, Editura Academiei Române
reprezintă un aport deosebit la exegeza science fiction-ului românesc.

Romanul „Călătorie întreruptă”, (1989 - Editura Cartea Românească, 2007 - Editura pentru Știință S.I.T.), proză în mare parte autobiografică, a fost distins cu Premiul Asociației Scriitorilor București (2007).

De asemenea, cunoscut cercetător al fenomenului OZN, preşedinte al Asociaţiei pentru studiul fenomenelor aerospaţiale neidentificate (ASFAN - Romania), Ion Hobana a publicat, în colaborare cu Julien Weverbergh, „OZN - O sfidare pentru raţiunea umană” (1971) şi „UFO's in Oost en West” (două volume apărute în 1971-1972 la editura olandeză Ankh-Hermes; volumul al doilea a fost tradus în limbile engleză - Londra şi New York -, franceză - Paris, spaniolă - Buenos Aires).

Pentru întreaga sa activitate în domeniul SF-ului i s-au decernat marele premiu al Ministerului Culturii şi Artei din Polonia (1973), premiul special „Aripile de aur ale fanteziei” (1980) şi premiul World SF (Brighton, 1984).

A fost membru al Uniunii Scriitorilor din România, Societé Européenne de Culture, Centre International Jules Verne, H. G. Wells Society, Associazione Internazionale per gli Studi sulle Utopie.

La sfîrşitul anului 2009, când se afla în plin lucru la o nouă carte, Ion Hobana a fost diagnosticat cu o boală necruţătoare, cu şanse de supravieţuire între 6 şi 9 luni.
A depus eforturi şi, chiar dacă din septembrie 2010 a fost imobilizat la pat, a reuşit să reziste şi să dea gata pentru tipar, în noiembrie, ultima sa lucrare antumă, „Peste o sută şi o mie de ani. O istorie a literaturii franceze de imaginaţie ştiinţifică de la origini până la 1900” (Editura Academiei).
A avut satisfacţia de a o vedea apărută, ba chiar a trimis câteva exemplare cu autograf prietenilor apropiaţi, apoi, imediat după ce a sărbătorit, pe 25 ianuarie 2011, împlinirea a 80 de ani, starea sa s-a înrăutăţit brusc.

Cristian Tudor Popescu a declarat că l-a cunoscut bine pe Ion Hobana, contribuţia acestuia la dezvoltarea literaturii de ficţiune speculativă din România fiind majoră, pe mai multe planuri.
Cristian Tudor Popescu îşi aminteşte că l-a cunoscut bine pe Ion Hobana, în anii '80, când jurnalistul era prezent în cenaclurile de SF.

„În anii '80, aceste cenacluri erau în număr impresionant, câteva zeci, şi reprezentau un fenomen sociologic, dincolo de cel literar.
Ion Hobana a avut un rol foarte important în această mişcare SF, pentru că, având o vârstă considerabil mai mare decât noi şi fiind secretarul general al Uniunii Scriitorilor, trebuia să facă un balet deosebit de dificil între această calitate oficială a dânsului şi încercarea de a ne sprijini pe noi cei tineri din cenacluri”, a declarat Cristian Tudor Popescu.

Potrivit acestuia, contribuţia lui Ion Hobana la dezvoltarea literaturii de ficţiune speculativă din România este majoră, pe mai multe planuri.

„Ion Hobana a făcut o muncă de cercetare, foarte importantă, în istoria literaturii române, unde a identificat - în opera clasicilor sau a unor autori vechi de secol 19 - povestiri, motive, pasaje SF, pe care le-a grupat în antologii.
De pildă, identifica SF la Caragiale - acolo am luat eu contact cu oraşul Tâmpitopole, cum se numea Bucureştiul în anul 3000 şi ceva, în povestirea lui Caragiale.
Și în opera lui Macedonski a găsit SF Ion Hobana.
Au fost foarte importante aceste antologii”, spune Cristian Tudor Popescu.

Totodată, Popescu face trimitere la antologiile de traduceri din autori străini de SF ale lui Ion Hobana, „foarte utile pentru cultura noastră ca autori şi iubitori de SF”.

„Îmi amintesc, de pildă, o excepţională antologie, intitulată «Fantascienza», alcătuită împreună cu Gianfranco de Turris, cu texte deosebite, remarcabile din SF-ul italian, sau «Vârsta de aur a anticipaţiei» sau "Odiseea marţiană", toate antologii alcătuite de Ion Hobana, care erau devorate pe nerăsuflate în acei ani. Spaţiul francez, de pildă, de SF a fost iarăşi foarte bine adus în România şi făcut cunoscut de către Ion Hobana”, spune Cristian Tudor Popescu.

„Les Meilleures histoires de science-fiction roumaine”, 1975, ed. MARABOUT - GÉRARD, coll. Bibliothèque Marabout, antologie de Vladimir Colin ; prefață : Ion Hobana, „Quelques réflexions sur la science-fiction roumaine”, pages 8 à 18.

„Plutôt méconnue dans nos pays, la science-fiction roumaine est une des plus dynamiques des littératures de l'Est et justifie amplement l'intérêt que lui portent aujourd'hui les spécialistes.
Cette anthologie illustre la manière variée dont les écrivains roumains s'attaquent au propos, allant de l'humour au sarcasme, de la narration objective au lyrisme, du divertissement à l'analyse psychologique ou encore à la réflexion.”

În plus, potrivit lui Cristian Tudor Popescu, opera lui Ion Hobana ca scriitor propriu-zis se grupează în volumul „Oameni şi stele”, „care la vremea respectivă a însemnat un pas în dezvoltarea genului”.
„Ion Hobana a fost şi probabil cel mai important promotor al ufologiei în România, al cercetării fenomenelor numite obiecte zburătoare neidentificate (...) A încercat să studieze foarte serios fenomenul, încercând să-l debaraseze de senzaţional, de aspectele astea spectaculoase, dar puţin documentate şi puţin justificate, încercând să ne comunice dacă chiar există o civilizaţie extraterestră acolo, care vizitează Pământul”, a mai spus Cristian Tudor Popescu.

„E posibil ca pînă mor, câtă vreme trăiesc, să revin la starea care m-a făcut să scriu SF, pe vremea când Ion Hobana, Adrian Rogoz, Vladimir Colin trăiau şi erau maeştrii noştri”, a mai spus Cristian Tudor Popescu.

„Ion Hobana fost un bun coleg, un prieten exemplar al scriitorilor şi a consacrat multă energie slujirii breslei literare iar prin dispariţia lui Ion Hobana, literatura română, lumea literară românească şi mişcarea literară SF suferă o grea, ireparabilă pierdere”.

Ion Hobana va fi înmormîntat vineri 25 februarie, între orele 11.00 - 13.00, la Cimitirul Izvorul Nou din București.
Trupul neînsuflețit al scriitorului Ion Hobana va fi depus joi după-amiaza la sediul Uniunii Scriitorilor din Capitală, pentru un ultim omagiu.
Dumnezeu să-l ierte, odihnească-se în pace.

Volumul „Oameni și stele” publicat de Eagle Publishing House, carte pe care Ion Hobana a avut bucuria s-o vadă re-editată

Evenimentul „Ion Hobana: omul și opera, o viață dedicată SF-ului românesc”, organizat de SRSFF, vineri 14 mai 2010, la care din păcate Ion Hobana nu a mai putut participa.
http://culturalsflearnings.blogspot.com/2010/05/ion-hobana-omul-si-opera-o-viata_13.html

Washington Post a inclus astăzi în ediția online un necrolog dedicat memoriei lui Ion Hobana,
„Romanian SF writer Ion Hobana dies at 80” :
http://www.washingtonpost.com/wp-dyn/content/article/2011/02/23/AR2011022302460.html

Locus online:
„Hobana was Romania’s best internationally known SF writer.”
http://www.locusmag.com/News/2011/02/ion-hobana-1931-2011/

SF Site:
http://www.sfsite.com/news/2011/02/23/obituary-ion-hobana/

SciFi Log:
http://www.scifilog.com/2011/02/ion-hobana-1931-2011/

Iar site-ul slovac hnonline a preluat necrologul din Washington Post:
http://hnonline.sk/kultura/c1-50634670-zomrel-respektovany-rumunsky-autor-sci-fi-ion-hobana

GEORGE R.R. MARTIN : PROASPĂT ÎNSURĂȚEL !

Nu mă dau în vînt după mondenități, dar de data asta chiar n-am rezistat ! :))

Big, Big, BIG NEWS !
George R.R. Martin s-a căsătorit cu Parris McBride !

George R.R. Martin (n.1948) și Parris McBride, iubita sa de treizeci de ani încoace, s-au căsătorit marți 15 februarie 2011, în casa lor din Santa Fe, New Mexico, S.U.A. în prezența unui grup de prieteni și rude.
Domnișoara McBride a devenit în sfîrșit „A Bride” după treizeci de ani de așteptare.
Marile spirite își găsesc în cele din urmă „tovarășe de viață” pe măsură, dotate cu o răbdare îngerească în ceea ce privește uniunea con-sensuală :) timp de trei decenii.
Iar marii autori aflați în pragul a șase decenii sau săriți un pic de superba etate, se lasă în sfîrșit înduplecați să semneze bucata de hîrtie, fleacul acela mic-burghez atît de important pentru sexul debil.

„So… back in 1981, Parris left Portland, Oregon for Santa Fe, and moved in with me in my old house on Declovina Street. We’ve been together ever since, for good times and bad, a move or two, more cons and road trips and adventures than either of us can remember now in our advanced old age.

After thirty years, we finally decided that maybe this relationship was going to work out after all.

So on the evening of February 15, we finally made it official, and married in front of our hearth at our home here in Santa Fe. The hearth is Lannister red, but the bride wore Tyrell colors. Unlike most Westerosi weddings, no one was killed and only tears of joy were shed.

(I can hear some of you saying ‘What took you so long?’ What can I say? I’m slow. With writing and with… ah… other things. )” - George R.R. Martin

G.R.R.M. exhibîndu-și superba verighetă „fantasy”, ce îl protejează împotriva flăcării violet

Felicitări proaspeților însurăței, casă de piatră și încă treizeci de ani de fericire conjugală ! :)

Text&pics : Copyright©George R.R. Martin. All rights reserved.
http://grrm.livejournal.com/196160.html

CEHIA & SLOVACIA: SF & FANTASY

Ați auzit de Karel Čapek, Jan Weiss, Josef Nesvadba, František Běhounek, Ludvík Souček, Čestmír Vejdělek, Miroslav Žamboch, Ondřej Neff, Jiří Kulhánek ?
Fanii SF au citit măcar cîte ceva din Karel Čapek, Josef Nesvadba („Idiotul din Xeenemuende” și Jan Weiss („Casa cu o mie de etaje”,„Campionul vîrstei”).
Și posibil chiar ceva de Ludvík Souček, „Bănuiala unei umbre”, un volum de paleoastronautică, ufologie și enigme ale Terrei.
Michal Ajvaz, un realist magic, este o figură aparte în literatura cehă, probabil cel mai cunoscut autor ceh contemporan pe plan internațional, alături de Milan Kundera. Netradus încă în românește.

Ex-redactorul-şef Martin Šust, împreună cu ceilalţi doi membri ai echipei, Vlado Ríša şi Jaroslav Jira, au anunţat imediat după „decesul” revistei SF „Ikarie” (în noiembrie 2010), lansarea altei reviste SF lunare, „XB-1” care a apărut din decembrie şi au creat site-ul XB-1 (http://www.casopisxb1.cz/), dedicat ştirilor şi informaţiilor SF&F, așa cum scriam în „Nautilus online” : „Ikarie” a murit, trăiască XB-1 !” :
http://revistanautilus.ro/stiri/%e2%80%9eikarie%e2%80%9d-a-murit-traiasca-xb-1/

Iar în Cehia, ca și în Polonia de altfel, „The Magazine of Fantasy & Science Fiction” are ediție locală din 2006 !
Publicată de editura Triton Books din Praga :
http://www.fandsf.cz/

Premiile Academiei cehe de SF, Fantasy și Horror în 2010 au fost decernate :

- lui Jan Poláček şi editurii Argo pentru publicarea romanului SF „Ch.24.12. Trenuri expres”

- editorului Vlado Ríša (n.1949 ; în dreapta fotografiei) pentru activitatea de la revista SF „Ikarie XB”

- lui Ivan Adamovič pentru antologia „Conducătorii Universului. Cronica SF-ului ceh de la Svatopluk pînă la Jan Weiss” și organizarea expoziției „Planeta Eden - Lumea de mîine în Cehoslovacia socialistă /1948 - 1978”




- Helenei Diesing pentru monografia dedicată graficianului Kája Saudek (Karel Saudek), și de asemeni autor de benzi desenate


- lui Joseph Ládek şi Robert Pavelka pentru publicarea „Enciclopediei benzilor desenate din Cehoslovacia între 1945-1989”, care este în mare parte dedicată benzilor desenate SF

- Galeriei Nemesis din Praga pentru promovarea artei SF&F

- ambasadorului Jaroslav Olsa Jr., pentru promovarea science fiction-ului ceh în lume și îndeosebi în Asia (este ambasadorul Cehiei în Coreea de Sud)

Spațiul SF ceho-slovac este unul divers, cu multiple apariții interesante care ar merita o mai bună cunoaștere și promovare.
Atîta timp cît fanii cehi nu au nici măcar un newszine în engleză, este extrem de dificil să-ți faci o idee despre titlurile apărute, cluburile și acțiunile lor.
Cîteva selecțiuni dintr-un portofoliu anual bogat ar fi volumele prezentate mai jos.

Antologia „2101 : Odiseea cehă”, cele mai bune povestiri SF apărute în revista „Ikarie”, antologator : Jaroslav Jiran, (editura Ikaros).


Antologia „Stelele SF-ului ceh” (2010): Ondrej Neff, Vladimir Slechta, Jaroslav Velinsky, Jiri W.Prochazka, Vilma Kadleckova; antologator : Ondrej Jireš, (editura Argo)

Antologia „Ucideți-i/salvați-i pe extratereștri”, antologator Vlado Ríša, (editura Mlada Fronta, 2010)

Antologia SF „Wilth Ahwa” (un joc de cuvinte pentru Vîltava), (editura Zoner Press, 2010

„Asfalt” de Štĕpán Kopřiva, (editura Crew)

„Beton, oase și vise” de Pavel Renčín , (editura Argo)

Romanul SF al lui Vladimir Šlechta, „Fragmente de Apocalipsă”

Romanul fantasy „Vîntul printre pini” de Františka Vrbenská & Jakub D. Kočí

Romanul fantasy „Lota” de Petra Neomillnerová

Trilogia fantasy „Nopți feline” (vol.1) de Blanka Jirušková

Trilogia fantasy „Nopți feline” (vol.2) de Blanka Jirušková

Trilogia fantasy „Nopți feline” (vol.3) de Blanka Jirušková

Ivo Fencl - „Distracție regală” (interviuri cu autorul ceh de SF, Ondřej Neff)

„Fantázia 2010 - Antologie de povestiri fantastice”, editor Ivan Pullman, Slovacia, 2010.

Revista SF&F&H slovacă „Fantázia” a fost fondată în iulie 1997 de Ivan Aľakša, în orașul Šaľa.
Ivan Aľakša a fost editorul „Fantáziei” pînă în anul 2006, cînd i-a urmat Juraj Malíček.
De la apariție bilunară s-a trecut la publicare timestrială, iar din 2009 nu a mai avut decît două numere anuale.
În „Fantázia” au publicat Juraj Červenák (considerat cel mai important autor slovac de fantasy), Dušan Fabian (al cărui roman de debut, „Invocatio Elementalium”, a fost serializat în revistă între anii 2006-2007), Michal Jedinák, Zuska Minichová, Anton Stiffel, și laureații Premiului Gustáv Reuss, Jozef Girovský, Štefan Huslica, Alexandra Pavelková.
Din 2003, revista „Fantázia” decernează propriul premiu literar anual numit inițial
„Raketa” și redenumit „Cena Fantázie” (Premiul Fantázia), care a cîștigat în importanța după stoparea acordării Premiului Gustáv Reuss.
Laureații Premiul Fantázia au fost Lucia Droppová (2009), Lívia Hlavačková (2008), Monika Michalovová (2006), Scarlett Rauschgoldová (2005), Alexandra Pavelková (2004), Juraj Červenák (2003).
Site-ul revistei „Fantázia” este http://www.fantazia.sk/

Juraj Červenák - „Gardienii Varadínului. Aventurile căpitanului Báthory”, vol.1, 2009 (fantasy istoric)

Juraj Červenák -„Poarta Irkallei. Aventurile căpitanului Báthory”, vol.2, 2010 (fantasy istoric)