UN FILM SF ÎN DESCHIDEREA FESTIVALULUI DE FILM DIN TORONTO

Toronto International Film Festival (TIFF) (care va începe joi 6 septembrie) a programat ca film de începere a festivităților, producția SF „Looper” în regia lui Rian Johnson, cu Joseph Gordon-Levitt, Bruce Willis și Emily Blunt.

TIFF este precedat de Mostra di Venezia, faimosul Festival Internațional de Film de la Veneția (29 august - 8 septembrie).

Piers Handling (Director TIFF) și Cameron Bailey (Artistic Director TIFF) au anunțat că festivalul va cuprinde 17 gale și 45 de prezentări speciale cuprinzînd 38 de premiere mondiale (printre care filme ale regizorilor Marco Bellochio, Neil Jordan, Terrence Malick, Margarethe von Trotta, Thomas Vinterberg, Mike Newell, François Ozone, Jacques Audiard, Mira Nair, Chen Kaige, Takeshi Kitano).

Vor fi vizionate și alte filme SF sau fantastice sau filme avînd inserții SF precum „Atlasul norilor”.

„Thermae Romae” - regizor Hideuki Takeuchi, Japonia (cu Hiroshi Abe)  : SF

„Byzantium” – regizor Neil Jordan (cu Gemma Arterton, Sam Riley și  Saoirse Ronan) : F

„Cloud Atlas” – regizori Tom Tykwer, Andy Wachowski, Lana Wachowski (cu Tom Hanks, Hugo Weaving, Halle Berry, Susan Sarandon, Jim Broadbent și Hugh Grant), ecranizarea romanului lui David Mitchell, publicat în românește în 2008 la editura Humanitas Fiction („Atlasul norilor”, traducere de Mihnea Gafița), un roman cîştigător al British Book Literary Fiction Award şi nominalizat la Booker Prize, Nebula Award şi Arthur C. Clarke Award.

„Midnight’s Children” - regizor Deepa Mehta, Canada ; ecranizarea romanului lui Salman Rushdie, „Copiii din miez de noapte”, traducere de  Radu Paraschivescu, editura Polirom, 2007 și editura Univers, 2000 ;  volum distins cu Booker Prize în 1981, The Booker of Bookers în 1993 și Best of The Booker în 2008.

Sediul TIFF, Bell Lightbox & Festival Tower deschis în 2010 la intersecția dintre King Street și Johm Street, Toronto (Ontario, Canada)

Bell Lightbox & Festival Tower, TIFF

Toronto International Film Festival (TIFF)

TREI ROMANE SF/F NOMINALIZATE LA PREMIUL BOOKER 2012

Între cele douăsprezece romane nominalizate pentru Premiul Booker 2012 sînt și trei romane SF și F.

„The Teleportation Accident” - Ned Beauman (ed. Sceptre)

„Three events occur.

In 1679, the ceiling of the Theatre des Encornets in Paris collapses, killing 25 members of the audience and the set designer Adriano Lavicini. Are the rumours true that Lavicini made a fatal pact with cosmic evil?

In 1938, at the California Institute of Technology in Pasadena, the physicist Professor Franklin Bailey comes close to perfecting a radical new technology that could win the next war before it starts. But what are the shadowy forces at work on campus?

In 1962, in a small flat in West Berlin, Egon Loeser looks back over his strange and eventful life. From the experimental theatres of Berlin to the absinthe bars of Paris, his biggest question still remains: how can it be that a handsome, clever, charming, modest guy like him couldn’t get laid more often ?”

                        „Umbrella” - Will Self (ed.Bloomsbury)

„Umbrella sets out to understand the nature of the modern world by going back to the source – the industrial madness of World War One. Set across an entire century, Umbrella follows the complex story of Audrey Death, a feminist who falls victim to the encephalitis lethargica epidemic that rages across Europe, and Dr Zack Busner, who spends a summer waking the post-encephalitic patients under his care using a new and powerful drug.”

         „Communion Town” - Sam Thompson (Fourth Estate)

„Every city is made of stories: stories that meet and diverge, stories of the commonplace and the strange, of love and crime, of ghosts and monsters.
This is the story of a place that never looks the same way twice: a place imagined anew by each citizen who walks through the changing streets, among voices half-heard, signs half-glimpsed and desires half acknowledged. This is the story of a city.”

Pe data de 11 septembrie se vor anunța finaliștii iar pe 16 octombrie romanul cîștigător.
http://www.themanbookerprize.com/prize/man-booker-prize

EOWYN IVEY - „COPILA DE ZĂPADĂ”

                                               
EOWYN IVEY - „COPILA DE ZĂPADĂ” (The Snow Child)

Colecția Biblioteca Polirom. Proza XXI, Editura Polirom

Traducere din limba engleza de Veronica D. Niculescu

„Copila de zăpadă”, primul roman al lui Eowyn Ivey, a fost numit de critici „un debut magic”, „cuceritor, poetic și fermecator”.

Apărută în 2012 in Statele Unite, cartea a ajuns pe lista de bestselleruri a The New York Times, dar și pe selecta lista britanica Waterstones 11, cu cele mai bune romane de debut.

Eowyn Ivey s-a născut în Alaska, unde locuieşte şi în prezent, alături de soţul şi fiicele sale. A studiat jurnalismul la Western Washington University şi a urmat cursuri de creative non-fiction la University of Alaska Anchorage. A lucrat vreme de zece ani ca jurnalist la ziarul Frontiersman. Şi-a făcut debutul ca scriitoare cu povestiri publicate în antologia Cold Flesh (2010) şi în jurnalul literar Cirque. În prezent, lucrează la librăria independentă Fireside Books, fiind într-o permanentă legătură cu cărţile şi cu cititorii.

„Copila de zăpadă” (2012) îmbină admirabil atmosfera de basm a ținuturilor acoperite de zăpadă din Alaska și realitatea dură a vieții de fermier într‑o regiune sălbatică, neprietenoasă, care nu‑și dezvăluie ușor secretele.

Ajunși deja la jumătatea vieții, Jack și Mabel se luptă să‑și clădească o viață nouă în Alaska anilor ’20, însă durerea pricinuită de lipsa copiilor sapă o prăpastie tot mai adîncă între ei.
Într‑o clipă de exaltare, la căderea primei zăpezi din an, cei doi clădesc o copilă de zăpadă.
Nu mică le este însă mirarea a doua zi, cînd descoperă ca fetița de zăpadă a prins viață, ca și cum povestea Snegurocikăi, ce încîntase copilăria lui Mabel, ar fi devenit dintr‑odată realitate. Din acea clipă, Faina, copila de zăpadă, va deveni parte din familie și prezența ei delicată, candidă, zglobie le va schimba viețile pentru totdeauna.

Copila de zăpadă împletește cu subtilitate și sensibilitate realismul magic al scriitorilor sud‑americani cu o proză dură, viguroasă, dramatică în stilul lui Jack London.”

„Pornind de la un vechi basm rusesc, scriitoarea își deapănă povestea despre dezolare emoțională și spațială, despre îndelungi suferințe și pierderi într-un minunat melanj de duritate și delicatețe.”
 (Sunday Times)

„O bijuterie a artei nordice a povestirii. Oricine a cunoscut apăsarea unei ierni lungi și alinarea adusă de o carte bună citită la gura sobei va aprecia cu siguranță Copila de zăpadă.” (John Straley)

„O poveste despre iubire, speranță și supraviețuire în Nordul înghețat.” (Daily Mail)

„Dacă Willa Cather și Gabriel García Márquez ar colabora la o carte, aceasta ar fi Copila de zăpadă. Este un amalgam între magia diafană, feerică și realitățile aspre ale vieții de fermier în sălbăticia Alaskăi. Această poveste are fragilitatea întortocheată a unui fulg de nea și onestitatea firească a țărînei de sub picioarele noastre, realitatea tulburătoare a unui vis în noapte. Ne fascinează și ne merge la suflet. Merge neobosită înainte chiar și atunci cînd se oprește o clipă asupra miracolului vieții și al lumii în care trăim.” (Robert Goolrick)

O recenzie a romanului :
http://www.locusmag.com/Reviews/2012/07/faren-miller-reviews-eowyn-ivey/

http://www.polirom.ro/stiri-si-evenimente/stiri-si-lansari/un-roman-magic-aflat-pe-lista-de-bestselleruri-the-new-york-times:-copila-de-zapada-de-eowyn-ivey.html

PREMIILE ROSNY AÎNÉ 2012 : NOMINALIZĂRILE

Premiile Rosny Aîné sînt decernate începînd cu 1980 romanelor și povestirilor SF francofone. Premiile sînt decernate de cititori prin două tururi de scrutin.
Toate textele publicate în franceză cu un an înainte sînt eligibile în cadrul primului tur care conduce la o preselecție a cinci titluri per categorie.
Preselecția este supusă votului participanților la Convenția Națională Franceză de Science Fiction (anul acesta se desfășoară la Semoy, o suburbie a Orléansului,  între 23-26 august 2012) și se desemnează cei doi laureați.

Din 2004 Premiile Rosny Aîné constau dintr-o statuetă creată de artistul Caza.
Autorul francez care a primit cele mai multe Premii Rosny Aîné este Roland Wagner (6 premii), apoi Jean-Pierre Hubert și Jean-Claude Dunyach (cîte 4 premii) și Raymond Milési și Joelle Wintrebert (cîte 3 premii).
Antologia „Les Navigateurs de l'impossible” grupează povestirile premiate între 1980-2000.

Romane nominalizate :

      
        
                  
                                                                                         
Lionel DAVOUST : „Léviathan : La Chute” (ed. DON QUICHOTTE)
Thierry DI ROLLO : „Bankgreen” (ed. BÉLIAL')
Thomas GEHA : „La Guerre des Chiffonneurs” (ed. BLACK COAT PRESS)
Éric HOLSTEIN: „D'Or et d'émeraude” (ed.MNÉMOS)
Anne LANIÈCE: „L'Ardoise magique” (ed. SOUFFLE DU RÊVE)
Norbert MERJAGNAN : „Treis, Altitude Zéro” (ed. DENOËL)
Roland C. WAGNER : „Rêves de Gloire” (ed. L'ATALANTE)
Laurent WHALE : „Les Étoiles s'en balancent” ( ed. BCP & CRITIC)

Povestiri nominalizate :

Ugo BELLAGAMBA : „Journal d'un poliorcète repenti (Galaxies n° 14/56)
Thomas DAY : „Nous sommes les violeurs” (Bifrost n° 62, BÉLIAL')
Jean-Claude DUNYACH : „Dieu, vu de l'intérieur” (Angle mort n° 4)
Franck FERRIC : „Révolutions” (Souffle du Rêve)
Léo HENRY : „Œuvre vécu d'Athanase Stedelijk, une monographie” (Angle mort n° 3)
Jérôme NOIREZ : „Faire des algues” (Bifrost n° 64, BÉLIAL')


2011

     Roman : Laurent Whale - Les Pilleurs d’âmes
     Povestire : Timothée Ray - Suivre à travers le bleu cet éclair puis cette ombre
                                                    

2010

• Roman : Ugo BELLAGAMBA, Tancrède. Une uchronie
• Povestire :  Jérôme NOIREZ, Terre de fraye

2009

• Roman : Xavier MAUMÉJEAN, Lilliputia
• Povestire : Jeanne-A DEBATS, La Vieille Anglaise et le continent

2008

• Roman : Élise FONTENAILLE, Unica
• Povestire : Jean-Claude DUNYACH, Repli sur soie

2007

• Roman : Jean-Marc LIGNY, Aqua TM
• Povestire : Serge LEHMAN, Origami

2006

• Roman : Catherine DUFOUR, Le Goût de l'immortalité
• Povestire : Sylvie LAINÉ, Les Yeux d'Elsa

2005

• Roman : Xavier MAUMÉJEAN, La Vénus anatomique
• Povestire : Ugo BELLAGAMBA, Chimères

2004

• Roman : Roland C. WAGNER, La Saison de la sorcière
• Povestire : Claude ECKEN, Éclats lumineux du disque d'accrétion

2003

• Roman : Joëlle WINTREBERT, Pollen
• Povestiri : Sylvie LAINÉ, Un signe de Setty
                    Jean-Jacques GIRARDOT, Gris et amer 1 : Les Visiteurs de l'éclipse

2002

• Roman : Laurent GENEFORT, Omale
• Povestire : Raymond MILESI, Le Sommeil de la libellule

2001

• Roman : Johan HELIOT, La Lune seule le sait
• Povestire : Claude ECKEN, La Fin du big bang

2000

• Roman : Michel PAGEL, L'Équilibre des paradoxes
• Povestire : Sylvie DENIS, Dedans, dehors

1999

• Roman : Jean-Marc LIGNY, Jihad
• Povestire : Jean-Jacques NGUYEN, L'Amour au temps du silicium

1998

• Roman : Roland C. WAGNER, L'Odyssée de l'espèce
• Povestire : Jean-Claude DUNYACH, Déchiffrer la trame

1997

• Roman : Serge LEHMAN, F.A.U.S.T.
• Povestire : Roland C. WAGNER, H.P.L. (1890-1991)

1996

• Roman : Maurice G. DANTEC, Les Racines du mal
• Povestire : Serge DELSEMME, Voyage organisé

1995

• Roman : Richard CANAL, Aube noire
• Povestire : Serge LEHMAN, Dans l'abîme

1994

• Roman : Richard CANAL, Ombres blanches
• Povestire : Raymond MILESI, L'Heure du monstre

1993

• Roman : Alain LE BUSSY, Deltas
• Povestire : Wildy PETOUD, Accident d'amour

1992

• Roman : Jean-Claude DUNYACH, Étoiles mortes
• Povestire : Jean-Claude DUNYACH, L'Autre côté de l'eau

1991

• Roman : Pierre STOLZE, Cent mille images
• Povestire : Raymond MILESI, Extra-muros

1990

• Roman : Yves FRÉMION, L'Hétéradelphe de Gane
• Povestire : Francis VALÉRY, Les Voyageurs sans mémoire

1989

• Roman : Roland C. WAGNER, Poupée aux yeux morts
• Povestire : Francis VALÉRY, Bumpie (TM)

1988

• Roman : Joëlle WINTREBERT, Les Olympiades truquées
• Roman : Roland C. WAGNER, Le Serpent d'angoisse
• Povestire : Jean-Pierre HUBERT, Roulette mousse

1987

• Roman : Francis BERTHELOT, La Ville au fond de l'œil
• Povestire : Gérard KLEIN, Mémoire vive, mémoire morte

1986

• Roman : Jean-Pierre HUBERT, Ombromanies
• Povestire : Sylvie LAINÉ, Le Chemin de la rencontre

1985

• Roman : Emmanuel JOUANNE, Ici-bas
• Povestire : Jean-Pierre HUBERT, Pleine peau

1984

• Roman : Jean-Pierre HUBERT, Le Champ du rêveur
• Povestire : Lionel EVRARD, Le Clavier incendié

1983

• Roman : Emmanuel JOUANNE, Damiers imaginaires
• Povestire : Roland C. WAGNER, Faire-part

1982

• Roman : Elisabeth VONARBURG, Le Silence de la cité
• Povestire : Christine RENARD, La Nuit des albiens

1981

• Roman : Michel JEURY, Les Yeux géants
• Povestiri : Jacques BOIREAU, Chronique de la vallée
                    Serge BRUSSOLO, Subway, éléments pour une mythologie du métro

1980

• Roman : Michel JEURY, Le Territoire humain
  
• Povestire : Joëlle WINTREBERT, La Créode

http://www.noosfere.org/rosny/

SRSFF LA „EXPLORATORII LUMII DE MÂINE”, SÂMBĂTĂ 14 IULIE 2012, RADIO ROMÂNIA CULTURAL, ORA 13.15

SRSFF la „Exploratorii lumii de mâine”, sâmbătă 14 iulie 2012, Radio România Cultural, ora 13.15

Cristian Mihail Teodorescu şi Cristian Tamaş sunt invitaţii emisiunii „Exploratorii lumii de mâine”, Radio România Cultural, sâmbătă 14 iulie 2012, ora 13.15, dedicată Franţei şi science fiction-ului francez.

„Fără Franța, România nu s-ar fi făcut la 1859 și, dacă nu se făcea la 1859, nu-i scris în stele că  s-ar fi făcut vreodată. Noi nu trebuie să ne închipuim astăzi că România s-ar fi făcut doar fiindcă așa au vrut românii sau o elită românească...” - Lucian Boia

Aproape un secol şi jumătate cultura franceză a fost percepută în spațiul românesc ca expresia modernităţii şi chintesență a modelului occidental iar domeniul francez al imaginarului a reprezentat pînă la începutul anilor 90 ai secolului trecut principala influenţă din exterior pentru SF-ul românesc (cu o sincopă în perioada proletcultistă 1948-1963, deşi chiar şi atunci au fost publicate traduceri din Jules Verne iar primul titlu modern de SF francez postbelic a fost lansat în România în 1958, Vercors – „Animale denaturate”).

Etapele 1873-1947 şi 1964-1989 au fost caracterizate prin traduceri abundente din SF-ul francez în România iar după 1960 și de publicarea de traduceri de SF românesc în Franţa prin volume și texte de Sergiu Fărcăşan, Vladimir Colin, Ion Hobana, Adrian Rogoz, Horia Aramă, Dorel Dorian, Eduard Jurist, Victor Kernbach, Mihnea Moisescu, Voicu Bugariu, Mircea Opriţă, Ovid S.Crohmălniceanu, Gheorghe Săsărman, inclusiv reprezentanţii optzeciştilor publicaţi în revista  Antarès a lui Jean-Pierre Moumon : Mihail Grămescu, Alexandru Ungureanu, Lucian Merişca, Rodica Bretin, apoi Cristian Tudor Popescu cu celebra afirmaţie („Ceaucescu a emporté la SF roumaine dans sa tombe”, în fanzinul lui Nicolae Ariton, „Aliens et vampires” nr.1/Aprilie 1995, într-un interviu de Viorel Ilisoi ; pînă la Val Antim (Laurenţiu Turcu) în publicaţiile Xuensè şi Phénix (Belgia), Revue de l’imaginaire, Miniature, SF-Sud şi Micronos (Franta), Obscure (Canada); Voicu Bugariu, Michael Haulică, Marian Coman, Ona Frantz, Bogdan-Tudor Bucheru (ultimii cinci în antologia „Millenium Est. Cinq histoires fantastiques”, Millenium Press, octombrie 2007.

Cele mai importante apariţii SF româneşti în spaţiul francofon sînt traducerile succesive ale romanului „O iubire din anul 41.042” de Sergiu Fărcăşan, volumele lui Vladimir Colin, „Babel”, „Capcanele timpului”(Les dents du Chronos”), „Pentagrama” şi antologia lui Vladimir Colin din 1975 de la editura Marabout (Belgia), „Les Meilleures histoires de science-fiction roumaine”. Iar în domeniul fantasticului, antologia lui Sergiu Pavel Dan, „Roumanie fantastique” (editura Recto Verso, 1983) a fost atît o apariție notabilă cît și relevantă.

Studiile profesorului Lucian Boia scrise direct în franceză și publicate la edituri franțuzești reprezintă un aport remarcabil al culturii românești în spațiul francofon :
„L'Exploration imaginaire de l'espace”, editura La Découverte, Paris, 1987
„La Fin du monde”. Une histoire sans fin”, editura La Découverte, Paris, 1987
„Entre l'ange et la bête: le mythe de l'homme différent de l'Antiquité á nos jours”, editura Plon, Paris, 1995
„Pour une histoire de l'imaginaire”, editura Les Belles Lettres, Paris, 1998
„Pour vivre deux cent ans. Essai sur le mythe de la longevité ”, editura In Press, Paris, 1998
„Jules Verne. Les Paradoxes d'un mythe”, editura Les Belles Lettres, Paris, 2005
„Quand les centenaires seront jeunes. L'imaginaire de la longevité de l'Antiquité á nos jours”, ediția a doua, editura Les Belles Lettres, Paris, 2006

De remarcat grupajul dedicat asociației pentru literatura SF francofonă, Infini și prozatorilor asociați acestei grupări, în Almanahul Anticipația 1998, prin inițiativa lui Laurențiu Turcu (Val Antim), decedat din nefericire în anul 2002.

„Statele Lunii. Statele Soarelui” de Cyrano de Begerac, „Anul 2440 sau un vis cum n-a mai fost” de Louis - Sébastien Mercier, „De la Pămînt la Lună”, „O călătorie spre centrul Pămîntului”, „Douăzeci de mii de leghe sub mări”, „Robur Cuceritorul”, „Hector Servadac” de Jules Verne, „Navigatorii infinitului” și „Xipehuzii” de J.H. Rosny Aîné, „Viitoarea Evă” de Villers de L'Isle Adam, „Omul cu urechea ruptă” de Edmond About, „Omul trucat” de Maurice Renard, „Prizonierul planetei Marte” de Gustave Lerouge, „Mașina de citit gîndurile” de André Maurois, „Robinsonii cosmosului” de Francis Carsac, romanul „Seniorii războiului” și culegerea de povestiri „Planeta cu șapte măști” de Gérard Klein,  „Planeta maimuțelor” de Pierre Boulle, „Un animal înzestrat cu rațiune” și „Malevil” de Robert Merle, „Așa s-a născut o insulă” de François Clément, „Apollo XXV” și „Ambuscadă pe Ornella” de  Daniel Walther, „Delirium Circus” de Pierre Pelot, „Poney Dragon”  de Michel Jeury, „Resacul spațiului”, „Enclava”  și „Toți spre extaz” de Philippe Curval, „Heteros și Thanatos” de Joëlle Wintrebert, ,„Xant” de Odette Renaud-Vernet, „Swap-Swap” de Richard Canal, „Paraziții leului” de Francis Carsac, „Particulele elementare” și „Posibilitatea unei insule” de Michel Houellebecq,  antologiile „Un pic de neant” (Vladimir Colin), „Viitorul a început ieri. Retrospectiva anticipației franceze” (Ion Hobana), „Valea timpului profund. Science-fiction francez : cele mai senzaționale povestiri ale ultimilor ani” (antologie de Stéphane Nicot și Alain Grousset), Bernard Werber și Serge Brussolo (cu toate titlurile sale SF&F), „Istoria SF-ului modern” de Jacques Sadoul, „Genul science-fiction” de Roger Bozzetto, „Peste o sută și o mie de ani - O istorie a literaturii franceze de imaginație științifică până la 1900” de Ion Hobana, „Triumful visătorilor” de Ion Hobana și Julien Weverbergh sînt doar cîteva titluri care-mi vin pe loc în minte și care reprezintă un efort editorial de peste 50 de ani și o izbîndă a tuturor celor implicați, autori, traducători, editori, promotori, cititori români.

Treptat la sfîrșitul anilor 90, SF-ul francez intră într-un con de umbră în România şi implicit şi schimburile culturale franco-române şi româno-franceze ale domeniului imginarului.

Mă bucur că am putut contribui la această remarcabilă simfonie culturală fie și într-un mod modest prin cîteva traduceri, de la povestirea „A.C.E.” de Patrice Duvic, în revista Vatra (Tîrgu-Mureș) nr.215-216, februarie-martie 1989, la „Funnyway” de Serge Brussolo (Grand Prix de la Science Fiction Française, 1978) în „Adevărul literar și artistic” nr.132, septembrie 1992, și la traducerile,

Simon Bréan – „Cum a fost la Conferința Eaton”


„De la Verne la Houellebecq” de Pierre Gevart,  

„De ce science fiction-ul nu este la modă ?” de Ugo Bellagamba

și interviul cu scriitorul francez Ugo Bellagamba.



De la francofonie şi francofilie la indiferenţă și la ignorarea a orice nu este de filiaţie anglo-saxonă ?

„Franceza s-a menținut destul de bine în România pînă în 1989, deoarece regimul comunist a conservat, a înghețat niște situații. Deși engleza a cîștigat teren, România e în continuare, chiar și la acest nivel mai modest, țara cea mai francofonă și mai francofilă din Europa.” - Lucian Boia

(Mă bucur că simpatica doamnă cincizecistă aleasă de mine pentru a reprezenta audiența emisiunii „Exploratorii lumii de mâine” s-a bucurat de aprecierea altor bloggeri ! :) )

Postul de radio ROMÂNIA CULTURAL şi, implicit, emisiunea Exploratorii lumii de mâine (cea mai veche emisiune de SF radiofonic din Europa) pot fi recepţionate şi urmărite în regim live-audio:

# pe internet la adresele
http://cultural.srr.ro
sau
http://srr.ro/stream/rrc.asx;

# la radio, în Bucureşti pe 101,3 FM, iar în ţară :
*Alexandria – 89,7 FM *Arad – 106,8 FM *Bacău – 101,8 FM *Baia Mare – 100,1 FM *Bârlad – 102,8 FM *Bihor – 105,8 FM *Bistriţa – 101,3 FM *Botoşani – 100,8 FM *Braşov – 105 FM *Valea Prahovei – 104,1 FM *Buzău – 103,7 FM *Câmpulung Moldovenesc – 98,7 FM *Cluj-Napoca – 101 FM *Craiova – 101,1 FM *Deva – 105 FM *Focşani – 101 FM *Galaţi – 101,6 FM *Giurgiu – 102,6 FM *Harghita – 106,8 FM *Iaşi – 103,1 FM *Mangalia – 92,7 FM *Maramureş – 100,8 FM *Miercurea Ciuc – 98,4 FM *Oradea – 96,1 FM *Petroşani – 90,6 *Piatra Neamţ– 100,3 FM *Ploieşti – 104,1 FM *Rm.Vâlcea – 102,5 FM *Satu Mare – 96,1 FM *Sibiu – 103,7 FM *Suceava – 101,6 FM *Tg.Mureş – 104,9 FM *Tg.Jiu – 89,5 FM *Timişoara – 100,7 FM *Tulcea – 102 FM *Turnu Severin – 105,8 FM *Vaslui – 102,4 FM *Vatra Dornei – 107,7 FM *Zalău – 105 FM.

„LUNĂ PLINĂ”, FESTIVAL DE FILM HORROR ȘI FANTASTIC, BIERTAN, 16-19 AUGUST 2012

„Lună plină”, festival de film horror şi fantastic, în premieră în România la Biertan, județul Sibiu.

„Festivalul Internațional de film Transilvania prezintă „LUNĂ PLINĂ”, prima ediție a festivalului axat în exclusivitate pe cinema-ul horror și fantastic, unicul eveniment de acest gen din România, va avea loc în perioada 16-19 august 2012 în localitatea Biertan, județul Sibiu. 

„LUNĂ PLINĂ” intenționează să ofere publicului cele mai bune producții cinematografice horror și fantastice, deopotrivă clasice și moderne, filme care fie au devenit repere ale cinema-ului de gen, fie sunt pe cale să devină.

Prima ediție a festivalului „LUNĂ PLINĂ” se dorește a fi un showcase non-competitiv care să pună în valoare cele mai recente stiluri prezente în genurile horror și fantastic.

Un proiect finanțat complet independent, „LUNĂ PLINĂ” – Festivalul Filmului Horror & Fantastic își dorește să devină membru al European Fantastic Film Festivals Federation (EFFFF) și să pună astfel România pe harta europeană a acestui gen de evenimente.

EFFFF este susținută de programul MEDIA al Uniunii Europene și are ca scop promovarea originalității și creativității filmelor europene fantastice și horror.

„LUNĂ PLINĂ - Festivalul Filmului Horror și Fantastic este organizat de Asociația pentru Promovarea Filmului Românesc și prezentat de Festivalul Internațional de Film Transilvania.

Partener de promovare: GAV

Recomandat de: Radio Guerrilla

Parteneri media: Zile și Nopți, Adevărul, Dilema Veche, Cațavencii, Mesagerul de Sibiu, Profil cultural, Cinemagia, Liternet, Cinemarx, BeWhere, Filmreporter, Cinefan, Ora de Sibiu.”

http://tiff.ro/tiff/stiri/festivalul-filmului-horror-fantastic

„Biertan (Birthälm) (http://en.wikipedia.org/wiki/Biertan) este una dintre primele așezări germane din Transilvania (atestată documentar în 1224), situată într-o zonă deluroasă, la numai 25 km distanță de Sighișoara și Mediaș.

Ca orice așezare săsească, avea organizare urbanistică, remarcându-se stilul francon al șirurilor de case dispuse în jurul unei piețe centrale, deasupra careia se înalță impunătoarea biserică-cetate. Impresionantul monument de cult îmbină armonios stilul gotic cu cel al Renașterii, apărat fiind de trei ziduri de incintă cu turnuri și bastioane medievale.

Prima incintă a cetății este atribuită secolului al XII-lea, când probabil a fost ridicată și prima biserică (Sf. Maria). Biserica actuală a fost ridicată în 1486-1524, în stil gotic-târziu.

Timp de 300 de ani, între 1572 și 1867, Biertanul a fost sediul episcopatului săsesc, aceasta favorizând construirea uneia dintre cele mai puternice cetăți țărănești din Transilvania, în jurul bisericii fortificate.

Un spațiu ideal pentru vizionări în aer liber, Biertanul are o piață centrală vegheată de o splendidă biserică fortificată, o capodoperă architecturală protejată de UNESCO.

(http://www.beel-online.com/Biertan.html).

Vizionările vor avea loc în două cinematografe în aer liber și în două de interior. Pe lângă pensiunile tradiționale din zonă, cinefilii vor avea la dispoziție un camping modern, precum și un „cartier general”, situat în Piața Mare a orașului, unde se va organiza un târg de mâncăruri tradiționale și produse hand made și unde, în fiecare seară, vor avea loc concerte.”

SRSFF ÎN INTERNATIONAL SPECULATIVE FICTION NR.0 !

Primul număr  al revistei INTERNATIONAL SPECULATIVE FICTION a fost publicat !

SRSFF este prezent în ISF prin traducerea povestirii „Moartea domnului Teodorescu” de Cristian Mihail Teodorescu și prin versiunea în limba engleză a interviului meu cu autoarea SF&F și pictorița Judit Lörinczy (Ungaria).
Am acceptat să-mi asum rolul de intervievator propus de Roberto Mendes la International Speculative Fiction, fiind convins că SF-ul internațional non-anglofon inclusiv cel românesc trebuie promovat într-un mod coerent și programatic.

„Prepare to fell a “sense of wonder” as you read further, beginning with one of my favourite short stories written by a Romanian writer, a type of Science Fiction that really appeals to me...
Cristian Tamaș, our official Interviewer, interviews Judit Lörinczy, a writer and painter from Hungary.” - Roberto Mendes


„The table of contents for the premiere issue of International Speculative Fiction Magazine,  editor Roberto Mendes, which you can download for free:

Editorial by

• Editorial By Roberto Mendes (Portugal)

Short Stories

• “The Wind-Blown Man” by Aliette de Bodard (France)
• “The Death of Mr. Teodorescu” by Cristian Mihail Teodorescu (Romania)
• “The Ethics of Treoson” by Gerson Lodi-Ribeiro (Brazil)

Article

• Dispatches from Brazil by Fábio Fernandes (Brazil)

Interview

• A Conversation with Judit Lörinczy (Hungary) by Cristian Tamaș (Romania)