FANTASTICA.RO NR.4/2014 : OLANDA SF

   Revista Fantastica nr.4/2014, editată de Societatea Română de Science Fiction şi Fantasy : Dosarul tematic „Olanda SF” este încă o premieră absolută în România, urmând altor dosare tematice inedite dedicate Spaniei SF, Greciei SF, Indiei SF, continuând explorarea mapamondului SF, prin numerele dedicate Germaniei SF, Italiei SF, Franței SF, Braziliei SF.

DOSAR TEMATIC : OLANDA SF

Eseuri:

Cristian Tamaș – Olandezii „zburători” față cu imaginarul: cu Trek ca în Star Trek.

Joseph Andreas Dautzenberg – Panorama science fiction-ul neerlandofon 

Jaap Boekestein – Începuturile fandomului SF neerlandofon 

Interviu:

Cristian Tamaș – Interviu multiplu cu scriitorii olandezi Jan J.B. Kuipers, Mike Jansen, Floris Kleijne și Roelof Goudriaan.

Proză olandeză:

Jan J.B. Kuipers – Genunchiul doamnei Blavatsky 

Marcel Orie – Capitolul Midori 

Jetse de Vries – Indicații pentru Primul Contact în engleza simplificată 

Tais Teng – Hoțul de suflete

Thomas Olde Heuvelt – Ziua când lumea s-a întors cu susul în jos 

Django Mathijsen – Simfonia frumoasei adormite

Eseuri: 

Marian Truță – Un continent necunoscut

Cristian Tamaș – (Al)chimia euharistiei 

Mircea Opriță – De ce scriu despre SF-ul românesc

Radu Voinescu – Șansele unui fantasy românesc

Cristian M. Teodorescu – Comunismul şi teoria relativităţii 

Eugen Cadaru – Realismul magic în literatura română (clasică)

Tina Petroiu – Mesaje de dincolo – imaginarul malefic din oglindă

Oana Bădăluță – Cosmetizări fantasy ale personajului Dracula în noi viziuni regizorale americane 

Proză românească :

George Lazăr – Kit 

Marian Truță – Vremea nebuniei 

Dănuț Ungureanu – Prin pulberea de aripi 

Mihnea Dumitru – Gobi 

Cătălin Lupu – Moștenirea 

Diana Alzner – Ziua în care a dispărut Mircea

Interviu cu Paul Muresan – Luciana Brîndușa Grosu

Recenzii :

Mihai Iovănel – „Ne vom întoarce în Muribecca”, de Sebastian A. Corn 

Mihai Iovănel – „Vegetal”, de Dănuţ Ungureanu și Marian Truţă

Mihai Els – „Împăratul muștelor” sau despre răul pe care îl face frica 

Cronică de film:

Nina Munteanu – „Interstellar”: Este dragostea particula lui Dumnezeu ?

Sorin Camner – „Jupiter Ascending”, o cronică 

Foileton:

Aurel Cărășel – Marginea curcubeului (XII)

Fandom: Dănuț Ungureanu – Cum m-am făcut solarisian (episodul 12)

Confluențe:

 Irving T. Creve – Teoria erorii

Știință :

Cristian M. Teodorescu – De ce este „fizica grea”? 

Cornel Mărginean – Originile energiei (VIII)

Es        www.fantastica.ro

CENACLUL PROSPECTART, VINERI 27 FEBRUARIE 2015, ORA 17.00, CENTRUL CALDERON, STR.JEAN-LOUIS CALDERON NR.39, SECTOR 2, BUCUREȘTI

Societatea Română de Science Fiction și Fantasy vă invită 

la Cenaclul ProspectArt, 

vineri 27 februarie 2015, ora 17.00, Centrul Calderon, str. Jean-Louis Calderon nr.39, sector 2, București.

Cenaclul SF ProspectArt aniversează anul acesta în luna noiembrie, 30 de ani de la înființare.

Lansarea volumelor „Cetatea fără trecut” și „Poarta vrăjitoarelor” (editura Nemira ; editura Mistica) de Rodica Bretin

Prezentarea studiului „Realismul magic. Încercare genealogică” (editura Academiei Române) de Prof.Dr.Maria-Ana Tupan.

Contribuie criticii Gelu Negrea, Cătălin Badea-Gheracostea și scriitorii Leonard Oprea și Eugen Cadaru.

http://fantastica.ro/cenaclul-prospectart-februarie-2015/

Rodica Bretin s-a născut în 1958 în Brașov. Membră a Uniunii Scriitorilor din România și a Fantasia Art Association din Cornwall, are o bogată activitate culturală: scriitor, cercetător ştiinţific, editor, realizator de programe TV, fan SF din anii 80, coordonator al cenaclului SF Antares din Brașov.

De-a lungul anilor, a publicat opt volume personale de beletristică: „Efect holografic” (1985), „Şoimul Alb” (1987), „Uriaşul cel Bun” (1989), „Drumul fără sfârşit (1991), „Cel care vine din urmă” (1993), „Lumea lui Hind” (1998), „Omul de Nisip” (2000).  

Este specializată în literatură fantastică, istorică şi mainstream, şi considerată o voce reprezentativă pentru fantasticul est-european contemporan, romanul „Fecioara de Fier” (2002; 2006) fiind unul dintre volumele relevante apărute în ultimele decenii, în care literatura fantastică şi cea istorică se îmbină spectaculos.

În 1996 a primit Premiul pentru cea mai bună proză străină la Festivalul Internaţional al Artei Fantastice de la Annecy (Franţa), pentru nuvela „Negura”. În 2001 a câştigat Premiul Volaverunt (Premiul pentru proză fantastică) la Festivalul din Valencia (Spania), pentru nuvela „Conquistadorul”. În 2005 i s-a decernat Premiul pentru cel mai bun roman străin al Fantasia Art Association, pentru romanul „Fecioara de Fier”, publicat în serial de revista The Historian din Truro (Cornwall – Marea Britanie)

             

Prof.Dr.habil. Maria-Ana Tupan  (n. 1949) este istoric și teoretician literar, traducător, profesor doctor la Facultatea de Limbi și Literaturi Străine din cadrul Universității din București, specializată în literatură britanică și teorie literară, autoare a unor studii de istorie, critică şi teorie literară, apărute la edituri academice din ţară şi din străinătate, precum şi a unui curs de istorie a literaturii britanice de la origini până în prezent.

Maria-Ana Tupan a fost bursieră Fulbright afiliată la Penn State University, S.U.A. (1994-5). Membră a Uniunii Scriitorilor, Secția de Critică și Istorie Literară. Membră a unor societăţi ştiinţifice internaţionale: „Gesellschaft fur Fantastikforschung”, EFACIS, C.B. Brown Society, ISTW.

Premii ale Uniunii Scriitorilor (1996) și ale unor reviste literare: „Convorbiri Literare” (2000) și „Viața Românească” (2006).

Studii proprii (în volume):

„Scenarii şi limbaje poetice”, Editura Minerva, 1989

„Marin Sorescu şi deconstructivismul”, Editura „Scrisul românesc”, 1995

„Scriitori români în paradigme universale”, Editura Fundaţiei Culturale Române, 1998

„A Discourse Analyst’s Charles Dickens”, Editura „Semne ‘94”, 1999

„Discursul modernist”, Editura Cartea Românească, 2000

„Romanian-English Conversation Guide-Book”, Meteor Press, 2001

„ Discursul postmodern”, Editura Cartea Românească, 2002

„Sensul sincronismului”, Cartea Românească, 2004

„British Literature. An Overview”, vol. I,II. Editura Universităţii din Bucureşti, 2005-2006

„The New Literary History”, Editura Universităţii din Bucureşti, 2006

„English-Romanian Conversation Guide-Book”, Meteor Press, 2007.

„Genre and Postmodernism”, Editura Universităţii din Bucureşti, 2008.

„Modernismul si psihologia. Încercare de epistemologie literară”/”Modernism and Psychology. An Inquiry into the „Epistemology of Literary Modernism” (București: Editura Academiei Române, 2009)

„Literary Discourses of the New Physics. With an Introduction by Marin Cilea” (București: Editura Universității din București, 2010)

„Teoria şi practica literaturii la început de mileniu (coautor: Marin Cilea),  „Contemporanul”, 2010.

Traduceri în volum:

„Regele visurilor”. Antologie de proză SF americană clasică, colecția Fantastic Club, Editura Albatros, 1980

„O piatră pe cer” - Isaac Asimov, colecția „Romanelor științifico-fantastice”, Editura Univers, 1981

„Himera. Ochii panterei”. Proză fantastică americană. vol. I, II, col.BPT, Editura Minerva, 1994

„Paddy McGann”  ˗ William Gilmore Simms, Editura Univers, 1986

„Vară indiană” - William Dean Howells, Editura Minerva, 1988

„Europenii. Madame de Mauve” - Henry James, Editura Univers, 1990

„Sâmbure de rodie” -  Edith Wharton, Editura Minerva, 1996

Un interviu cu Maria-Ana Tupan :

http://fantastica.ro/interviu-cu-maria-ana-tupan-profesor-doctor-la-universitatea-bucuresti/

      

O constantă în peisajul SF bucureștean de la relansarea sa în aprilie 2009, ProspectArt este locul de congregare a autorilor, fanilor și cititorilor de SF&F.

ProspectArt a fost relansat de către SRSFF pe data de 30 aprilie 2009.
În noua formulă, ProspectArt a prilejuit lectura și comentarea unor texte de Marian Truță, Cristian Mihail Teodorescu, Dănuț Ungureanu, Liviu Radu, Sebastian A.Corn, Mihail Grămescu, Florin Pîtea, Feri Balin, Adina Popescu, Silviu Gherman, Claudiu Dumitru Stătescu, Luciana Brîndușa Grosu, Dario Pecarov, Roxana Brînceanu, Raluca Băceanu, Silvana Șorop, Ben Ami, Florin-Costin Miron, Alexandra Păun, Cristina Ghidoveanu, Laura Sgârcitu, Lorena Lupu, Dragoș C. Butuzea, etc. și a unor traduceri de Mihai-Dan Pavelescu, Ion Doru Brana, Cristian Tamaș, Cristian Lăzărescu.

La întruniri au fost invitați și au participat Ion Hobana, Mircea Opriță, Florin Manolescu, Lucian Boia, Irina Horea, Cristian Tudor Popescu, Ion Bogdan Lefter, Voicu Bugariu, Mihail Grămescu, Eugen Stancu, Adina Popescu, Horia Gârbea, Radu Voinescu, Gelu Negrea, Angelo Mitchievici, Paul Cernat, Bianca Burța-Cernat, Aliette de Bodard, Nina Munteanu, Florin Munteanu, Roberto Quaglia, Mihai Dan Pavelescu, Valerian Stoicescu, Cristian Lăzărescu, Cornel Secu, Dan Ursuleanu, Camelia Ursuleanu, Bogdan Ficeac, Lucian Hanu, Doina Hanu, Cătălin Sturza, Rodica Bretin, Dan Apostol, Constandina Paligora, Roxana Brînceanu, Eugen Cristea, Cătălin Badea Gheracostea, Florin Pîtea, Dan Farcaș, Ștefan Ghidoveanu.

Înfiinţat în 1985, la Casa de Cultură a sectorului 4 din Bucureşti, din iniţiativa lui Cristian Tudor Popescu, cenaclul ProspectArt a reunit o serie de nume importante ale sefeului românesc din acea vreme, dintre care amintim pe: Mihail Grămescu, Dănuţ Ungureanu, Mihai-Dan Pavelescu, Ștefan Ghidoveanu, Sorin Ştefănescu, Cristian-Mihail Teodorescu, Marian Truţă, Cristian Lăzărescu, Cristian Tamaş, Marius Ungureanu, Valerian Stoicescu, Ștefan Ghidoveanu, Faur Agachi, Carol Czedly, Dorin Mera, Valentin Dragu, Marius Alecu, Sorin Camner, Costi Gurgu, Alin Claudiu Gălățescu, Oswald Hörer, Maria Grigore, Cristiana Smărăndescu, Marina Nicolaev, Constandina Paligora, Vlad Leancu, etc.

Cenaclul ProspectArt a fost și este unul din polii activi ai sefeului românesc, prin el lansîndu-se o serie de scriitori, traducători şi critici de valoare.

Ca dovadă sunt premiile cîştigate de membrii săi la Convenţiile anuale sau la diferite concursuri:

Premiul pentru schiţă la Convenţia Naţională 1986 şi Premiul Uniunii Scriitorilor 1987 pentru Marian Truţă ;

Premiul pentru povestire 1987 pentru Cristian Mihail Teodorescu ;

Premiul pentru Nuvelă 1986, Premiul pentru eseu 1986, pentru Cristian Tudor Popescu, Premiul Congresului European de Anticipaţie, EUROCON (Montpellier, 1987) pentru Cristian Tudor Popescu,

Premiile Helion sau Henri Coandă câştigate de Dănuţ Ungureanu, Cristian Lăzărescu,

Premiul pentru traducere 1987 câştigat de Mihai Dan Pavelescu,

Premiile obținute de Mihail Grămescu și Costi Gurgu.

Societatea Română de Science Fiction si Fantasy (SRSFF) este o asociație culturală neguvernamentala și non-profit (ONG), al cărei scop declarat este susținerea și încurajarea genurilor science fiction și fantasy din Romania.

SRSFF a fost înființată în ianuarie 2009, la inițiativa unui grup de scriitori, traducători și fani din Romania, din dorința de a promova literatura și arta SF autohtonă de calitate.

Cenaclul ProspectArt și Revista Fantastica sunt initiațive ale Societății Române de Science-Fiction și Fantasy (www.srsff.ro/), care își propune să descopere și să pregătească viitoarele generații de scriitori, teoreticieni și artiști ai mișcării SF .

Evenimentul va avea loc la Centrul Calderon, Str. J.L. Calderon nr. 39, sector 2, București.

Sînt asteptați și invitați să participe la sedințele cenaclului, toti cei care se simt atrași de fenomenul SF&F, tinerii autori care doresc îndrumare și ajutor, iubitorii de SF&F, fani și  profesioniști pentru ca împreună să contribuim la renașterea și dezvoltarea acestei arte în România.

„SOUMISSION” (SUPUNERE) DE MICHEL HOUELLEBECQ

Ficțiune politică (de fapt, anticipație pe termen scurt), romanul „Soumission” (Supunere) de Michel Houellebecq s-a vândut într-o lună și ceva de la lansare (7 ianuarie 2015) în peste 600.000 de exemplare în Franța (Soumission, la editura Flammarion), Germania (Unterwerfung, la editura Dumont) și Italia (Sottomissione, la editura Bompiani) și este în continuare primul titlu pe lista de bestsellere din toate aceste țări. Versiunea în engleză (Submission) va fi lansată în septembrie de editura William Heinemann din Marea Britanie și în spaniolă (Sumisión) în noiembrie de editura Anagrama. Romanul va depăși cu siguranță 1.000.000 de exemplare vândute în 2015. 

Și în România ? Se încumetă vreo editură să-l traducă în românește și să-l publice ?

„Ne aflăm în 2022, adică peste şapte ani, şi în Franţa domneşte frica. Ţara a căzut pradă unor tulburări sociale misterioase, pe întreg teritoriul au loc episoade repetate de violenţe urbane, şi acestea sînt intenţionat trecute sub tăcere de întreaga mass-media. Totul ne e ascuns, nu ni se spune nimic...” – Sylvain Bourmeau

http://www.observatorcultural.ro/O-sinucidere-literara-franceza*articleID_31398-articles_details.html

„Romanul “Soumission” (Supunere) al lui Michel Houellebecq, își imaginează contrafactual o Franţă într-un viitor imediat, adică peste un mandat prezidenţial şi jumătate, în 2022.... Dar Franţa nu înseamnă supunere.” – Bogdan Ghiu

http://www.observatorcultural.ro/DE-CLIC(K)/ATELIER-DESCHIS.-Je-suis-Houellebecq*articleID_31307-articles_details.html

„Două romane profetice au marcat secolul trecut: “1984” şi “Minunata lume nouă”. Erau profetice nu în sensul în care preziceau viitorul, care le-a şi infirmat, ci în sensul în care enunţau un adevăr al prezentului.

Anticipaţiile lui Michel Houellebecq aparţin aceleiaşi familii. Împărtăşeşte cu Aldous Huxley o curiozitate fascinată pentru fenomenele religioase, iar cu George Orwell, oroarea corectitudinii politice şi un simţ ascuţit – pentru care i se dă arareori credit – de common decency. De altfel, şi Dumnezeu ştie că-i iubesc pe Huxley şi Orwell, e un romancier mai puternic decît ei. Viitorul nu va fi, probabil, cel descris în “Particulele elementare”, “Posibilitatea unei insule” sau, acum, în “Soumission” (Supunere), dar dacă există cineva astăzi, în literatura mondială şi nu doar franceză, care să gîndească soiul de uriaşă mutaţie pe care o resimţim cu toţii fără să avem mijloacele de a o analiza, atunci el este acela.” - Emmanuel Carrère

„Această fabulă politică e foarte amuzantă. Ficţiunea e încă şi mai comică fiindcă Michel Houellebecq e serios ca un papă. Cu flegmatismul lui obişnuit, un soi de indiferenţă sau impasibilitate biologică, şi cursivitatea scriiturii lui lipsite de nerăbdare ori nervozitate, avansează, paşnic, martor calm şi incontestabil, în relatarea acestei revoluţii tăcute.” – Bernard Pivot

„Houellebecq reuşeşte turul de forţă de a pune în scenă un viitor apropiat la care nimeni nu s-ar fi gândit şi care, dacă citim cu onestitate, are toate elementele verosimilităţii… E fără îndoială ceea ce-i conferă acestui roman forţa sa excepţională. Nu fasciştii sînt cei care iau puterea, nu e nici un război civil...la fel ca-n “Minunata lume nouă” a lui Huxley, el se impune pe tăcute într-o societate anesteziată şi fără ieşire.” - Sylvain Bourmeau

http://www.observatorcultural.ro/Soumission-in-presa-franceza-si-britanica*articleID_31350-articles_details.html

„Europa se sinucide şi, în mijlocul ei, Franţa se luptă cu disperare să supravieţuiască“ - Interviu cu Michel Houellebecq – Sylvain Bourmeau:

http://www.observatorcultural.ro/Europa-se-sinucide-si-in-mijlocul-ei-Franta-se-lupta-cu-disperare-sa-supravietuiasca*articleID_31397-articles_details.html

„Un roman vizionar, o ficțiune politică europeană : Coincidenţa funestă a făcut ca lansarea romanului să coincidă cu atacurile teroriste (ale teroriştilor islamici) de la săptămînalul satiric Charlie Hebdo – şi asta cu atît mai mult cu cît romanul lui Houellebecq vorbeşte despre o ipotetică islamizare a Franţei în 2022. Romanul stîrnise reacţii şi controverse încă înainte de lansare – scriitorul acceptase să dea un interviu, în premieră, lui Sylvain Bourmeau, cu condiţia ca el să apară mai întîi în străinătate (a apărut în engleză şi germană), dar coincidenţa cu atacurile de la Charlie Hebdo (7 ianuarie 2015) a pus şi mai mult gaz pe foc, în aşa fel încît Houellebecq a decis să suspende campania de promovare a cărţii şi să se retragă în afara Parisului.” – Adina Dinițoiu

http://www.observatorcultural.ro/Religia-in-spatiul-public-si-supunerea-intelectualilor*articleID_31444-articles_details.html

http://www.observatorcultural.ro/Houellebecq-islamul-si-sfirsitul-Europei*articleID_31349-articles_details.html