ANIVERSAREA A TREI ANI DE LA RELANSAREA PROSPECTART !
Aprilie 2009 - Aprilie 2012
Ca de obicei la sfîrșitul fiecărei luni, cenaclul ProspectArt al Societății Române de Science Fiction și Fantasy, are programată întrunirea membrilor săi.
O constantă în peisajul SF bucureștean de la relansarea sa în aprilie 2009, ProspectArt este locul de congregare a autorilor, fanilor și cititorilor de SF.Next Generation sau Lost Generation* ?Dincolo de retorica paternalistă și triumfalismele populist-demagogice, ce fel de literatură scriu tinerii ? Ce probleme au, ce probleme îi preocupă, care sînt năzuințele și aspirațiile lor ? Cum se reflectă realitatea înconjurătoare în ficţiunea lor ? Ce motivaţie au pentru a scrie ficţiune ? Are literatura vreun rol în vieţile lor ? Te poți refugia la nesfîrșit în ficțiune escapistă și estetizantă ? Ce înseamnă să fii tînăr autor în România ? Ce perspective poți avea ca autor în România, între schizofrenia morală și hemiplegia etică a negării realității ?Raluca Băceanu
Costin-Florian Miron
Victor Drăghicescu
Vineri 20 aprilie, ora 17.00, Centrul Calderon, str. Jean Louis Calderon nr.39, sector 2, BucureștiSocietatea Română de Science Fiction și Fantasy (SRSFF) este o asociație culturală neguvernamentală și non-profit (ONG), al cărei scop declarat este susținerea și încurajarea genurilor science fiction și fantasy din România.
SRSFF a fost înființată în ianuarie 2009, la initiațiva unui grup de scriitori, traducători și fani din România, din dorința de a promova literatura și arta SF autohtonă de calitate.
Cenaclul ProspectArt este o inițiativă a
Societății Române de Science-Fiction și Fantasy (www.srsff.ro/), care își propune să descopere și să pregătească viitoarele generații de scriitori și teoreticieni ai mișcării SF .
Sînt așteptați și invitați să participe la ședințele cenaclului, toți cei care se simt atrași de fenomenul SF&F românesc, tinerii autori care doresc îndrumare si ajutor, iubitorii de SF&F, fani și profesioniști pentru ca împreună să contribuim la renașterea și dezvoltarea acestei arte în România.
ProspectArt a fost relansat de către SRSFF pe data de 30 aprilie 2009.
Începînd cu luna martie 2010 s-au programat cîte două ședințe lunare.
În noua formulă, ProspectArt a prilejuit lectura și comentarea unor texte de Marian Truță, Cristian Mihail Teodorescu, Dănuț Ungureanu, Liviu Radu, Sebastian A.Corn, Feri Balin, Mihail Grămescu, Mihnea Columbeanu, Claudiu Dumitru Stătescu, Luciana Brîndușa Grosu, Dario Pecarov, Roxana Brînceanu, Raluca Băceanu, Silvana Șorop, Ben Ami, Florin-Costin Miron, Alexandra Păun, Cristina Ghidoveanu, Laura Sgârcitu, Lorena Lupu, Dragoș C.Butuzea și a unor traduceri de Mihai Dan Pavelescu, Ion Doru Brana, Cristian Tamaș, Mirel Palada.
Au fost invitați și au participat Ion Hobana, Mircea Opriță, Florin Manolescu, Lucian Boia, Cristian Tudor Popescu, Irina Horea, Horia Gârbea, Radu Voinescu, Gelu Negrea, Angelo Mitchievici, Paul Cernat, Bianca Burța-Cernat, Nina Munteanu, Florin Munteanu, Eugen Stancu, Roberto Quaglia, Mihai Dan Pavelescu, Valerian Stoicescu, Cornel Secu, Dan Ursuleanu, Camelia Ursuleanu, Dan Farcaș, Bogdan Ficeac, Mihail Grămescu, Lucian Hanu, Doina Hanu, Cătălin Sturza, Rodica Bretin, Dan Apostol, Eugen Cristea, Cătălin Badea Gheracostea, Florin Pîtea, Ștefan Ghidoveanu, Michael Haulică. Înfiinţat în 1986, la Casa de Cultură a sectorului 4 din Bucureşti, din iniţiativa lui
Cristian Tudor Popescu,
cenaclul ProspectArt a reunit o serie de nume importante ale sefeului românesc din acea vreme, dintre care amintim pe: Dănuţ Ungureanu, Mihail Grămescu, Cristian-Mihail Teodorescu, Cristian Tamaş, Marian Truţă, Cristian Lăzărescu, Mihai-Dan Pavelescu, Ștefan Ghidoveanu, Mihnea Columbeanu, Sorin Ştefănescu, Marius Ungureanu, Valerian Stoicescu, Faur Agachi, Carol Czedly, Dorin Mera, Valentin Dragu, Marius Alecu, Sorin Camner, Costi Gurgu, Alin Claudiu Gălățescu, Oswald Hörer, Maria Grigore, Cristiana Smărăndescu, Marina Nicolaev, Constandina Paligora.
Cenaclul ProspectArt a fost și este unul din polii activi ai sefeului românesc, prin el lansîndu-se o serie de scriitori, traducători şi critici de valoare.
Ca dovadă sunt premiile câştigate de membrii săi la Convenţiile anuale sau la diferite concursuri:
Premiul pentru schiţă la Convenţia Naţională 1986 şi Premiul Uniunii Scriitorilor 1987 pentru Marian Truţă,
Premiul pentru povestire 1987 pentru Cristian Mihail Teodorescu,
Premiul Special al Juriului pentru nuvelă 1986 pentru Mihnea Columbeanu,
Premiul pentru Nuvelă 1986, Premiul pentru eseu 1986, pentru Cristian Tudor Popescu, Premiul congresului European de Anticipaţie (Montpellier, 1987) pentru Cristian Tudor Popescu,
Premiile Helion sau Henri Coandă câştigate de Dănuţ Ungureanu, Cristian Lăzărescu, Premiul pentru traducere 1987 câştigat de Mihai Dan Pavelescu, premiile obținute de Mihail Grămescu și Costi Gurgu.
Evenimentul va avea loc la Centrul Calderon, Str. J.L. Calderon nr.39, sector 2, Bucureşti * Studiul sociologic
„
Structuri şi tendinţe pe spaţii societale şi regionale 2007-2011”, realizat de profesorul Dumitru Sandu și prezentat la Reprezentanța Comisiei Europene în România arată o prăbuşire puternică a încrederii în viitor.
Mentalul colectiv este unul fără simț critic, instabil și nevrotic.
Situaţia atinge cote dramatice atunci cînd vine vorba despre tineri, peste 70% dintre tinerii români sînt complet pesimişti cu privire la viitor, sînt complet nemulţumiţi resimțind acut sentimentul de excludere socială şi economică, numărîndu-se printre europenii cu cel mai scăzut nivel de încredere în orice fel de structuri.
Tinerii nemulţumiţi reprezintă, în opinia profesorului Dumitru Sandu, „
principalul actor social al României în momentul de faţă”.
Jumătate dintre tinerii români (53,5%) sînt la absolvirea liceului analfabeți funcționali, știu să scrie și să citească (evident, prost) dar nu înțeleg decît superficial un conținut de idei, nu au capacitatea de a face corelații între secvențele de informație cuprinse într-un text adică vor avea șanse de-a dreptul remarcabile de a face o carieră în îndîrjita competiție europeană. Vă imaginați ce fel de „cariere” !
„
O evoluţie mai gravă a mai fost întîlnită într-un singur loc : în Grecia”, spune profesorul Dumitru Sandu.
Aproape un sfert dintre tinerii români de pînă în 25 de ani sînt şomeri : nicăieri în Europa rata şomajului în rîndul tinerilor nu este de peste trei ori mai ridicată decît media pentru toate categoriile de vîrstă, aşa cum se întîmplă în România.
Fără perspective sociale şi economice, într-o societate printre cele mai sărace din Europa, caracterizată de extremă polarizare socială, inegalitate și inechitate, şomaj, criminalitate organizată, corupție omniprezentă, clientelism și nepotism, degradare generalizată.
O societate îmbătrînită la propriu (20% din populatie are peste 65 de ani), locul doi din Europa privind îmbătrînirea populației, uzată moral și fizic, cu cea mai mică natalitate și cu cea mai mare mortalitate generală din Europa.
Din fiecare 4 români existenți în 1990 unul a dispărut, fie în mod „natural”, ca urmare a sporului negativ al populatiei, fie, mai ales, ca urmare a emigrației masive, România fiind țara cea mai afectată demografic din fostul bloc comunist, prin pierderea în douăzeci de ani a unui sfert din populație.
Scăderea abruptă a populației tinere a țării, dincolo de limita auto-generării, face ca redresarea demografiei să nu mai fie posibilă prin factori endogeni, chiar dacă tineretul și-ar schimba, teoretic și brusc, comportamentul migratoriu și demografic.
Iar România are peste 5 milioane de pensionari, sub 4 milioane de salariați cu acte în regulă (plătitori de taxe și contributii diverse), plus alte 9 milioane de alte persoane pasive fiscal (asistați sociali și ei), pînă la cifra de 18 milioane de persoane existente fizic în țară, evidențiată de recensămîntul din 2011.
Postări
