”Considerat o capodoperă a postmodernismului, Curcubeul gravitației este unul dintre marile romane ale literaturii americane, iar traducerea lui în limba română reprezintă deopotrivă un eveniment cultural și editorial”.
"Gravity's Rainbow" a apărut în februarie 1973 în Statele Unite, a fost nominalizat în 1973 la Premiul Nebula pentru cel mai bun roman și i s-a decernat National Book Award în 1974.
"Gravity's Rainbow" a creat un volum enorm de exegeză critică, inclusiv două ghiduri de lectură destinate interpretării, este considerat ca magnum opus a lui Thomas Pynchon și unul din marile romane ale literaturii americane.
"CURCUBEUL GRAVITAȚIEI" - THOMAS PYNCHON
DOMENIU: Literatura americana
Traducere din limba engleză și note de Rareș Moldovan
ISBN: 978-973-46-1723-4
ANUL APARIȚIEI: 2010
NUMĂR PAGINI: 880
FORMAT: 130x200
"Titlul romanului Curcubeul gravitatiei se referă la arcul de fum pe care îl lasă în urma rachetele V2 și totodată – în viziune parodică, neagră – la semnul pe care i-l trimite Dumnezeu lui Noe cind îi promite că nu va mai distruge niciodată omenirea.
Tyrone Slothrop, protagonistul, este militar în Londra anului 1944 și are o problemă bizară: de cîte ori se simte excitat, explodează o bombă.
Superiorii săi din cadrul armatei îl țin sub observație, încercînd să găsească explicația acestui straniu fenomen.
Dar asta este doar o piesă a marelui puzzle și, așa cum aflăm curînd, fiecare eveniment din intriga infinit de complicată a romanului, oricît de izolat ar părea, este conectat la o rețea de dimensiuni colosale, țelul suprem fiind acela de a arunca lumea în aer cu o ultima rachetă devastatoare.
Ca întotdeauna în cărțile lui Pynchon, nu există un singur fir narativ, o singură poveste, ci o proliferare de personaje și evenimente care torturează și fascinează cititorul cu sugestii, referințe, calambururi și bancuri, punîndu-i la încercare puterea de înțelegere".
„Pynchon a creat o vastă urzeala de erudiție și comic bulevardier, colorată cu un strop de paranoia și obsedată de entropie.
Curcubeul gravitatiei – intitulat inițial Plăceri necugetate – a fost desemnat în unanimitate cîștigător al Premiului Pulitzer, dar decizia juriului a fost anulată pe temeiul că romanul este ilizibil și obscen. Se spune că Pynchon, celebru pentru ermetismul său, i-ar fi declarat unui amic: «Eram așa de varză cînd am scris cartea asta, încît acum, recitind anumite pasaje, nici eu nu-mi dau seama ce naiba am vrut sa spun».”(The Guardian)
„Sentimentul pe care se întemeiază literatura lui Pynchon nu este nostalgia nabokoviană, ci teama de vid, care transpare în redarea megalomaniei paranoide, țn construcția adevăratelor și falselor intrigi, în inventarele epice, în simbolurile și metaforele unificatoare, debordanta energie verbală, descrierile detaliate ale unor decoruri naturale sau artificiale și subculturi de diverse tipuri, în umorul adolescentin și duritatea care duce la orgii agrementate cu alcool și droguri, perversiuni sexuale și inversiuni de roluri și, în sfîrșit, în preocuparea obsesivă pentru convertirea sado-masochista a cărnii în materie moartă.
Pynchon nu creează personaje în sensul obișnuit al termenului, ci niște făpturi mecanice puse în mișcare de o comică frenezie sau o angoasă nelămurită...” (The New York Times)
„Un roman uluitor, comparabil ca valoare cu Moby Dick și Ulise, care-și poartă protagoniștii într-o cursă frenetică, presărată cu false indicii, deghizări, scenarii înspăimîntătoare și contrascenarii comice, pentru aflarea codului de lansare a fatalei Rachete…” (Vogue)
"V" (1963)
"The Crying of Lot 49" (1966).
"Gravity's Rainbow" (1973)
"Slow Learner" (1984), culegere de povestiri
"Vineland" (1990)
"Mason & Dixon" (1997)
"Against the Day" (2006)
"Inherent Vice" (2009)
Postări
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu