29.10.2011

UN FILM SF ROMÂNESC ! „OMEGA ROSE”

„Chiar dac-o fi să crăpăm cu toţii, Noica zicea bine... Nu-i puţin lucru să faci parte din ultima generaţie a omenirii !”

Omega Rose”, regia : George Dorobanţu

„Aproape ultima poveste de aventuri, război şi dragoste din lume”


Regia și scenariul : George Dorobanţu
Alexandra Păun: producător executiv, coscenarist
Florin Piersic Jr, Blue Heron Prod.: producători
Tedy Necula: co-producător

Distribuţia: Mircea Silaghi, Florin Piersic Jr, Cosmin Natanticu, Ion Besoiu, Rodica Negrea, Bogdan Iancu, Flaviu Crişan, Ioan Gyuri Pascu, Aylin Cadâr, Marius Chivu, Radu Bânzaru, Monica Davidescu, Carmin Ionescu.

Sunetul : Răzvan Rizea
Costume : Liana Obancea:
Recuzită: Cristian Prisecaru,
DP, camera A : Ştefan Solcan, Sorin Gociu:
Asistent cameră : Alexandru Tudor



Personajul principal, jucat de Mircea Silaghi, merge către locul unde un teatru ambulant ţine o reprezentaţie ce poate dezlega misterul evenimentelor care au avut loc acum trei ani, în urma cărora populaţia a dispărut aproape complet.
Pe drum întîlneşte cîteva persoane, poate raisonneurii poveştii, cu care dialoghează despre acea dispariţie în masă.
Vrea să înţeleagă ce anume s-a întâmplat.
Protagonistul şi-a căutat familia şi prietenii în cei trei ani ce s-au scurs de la cataclism, iar acum e pe drum către Omega Rose, spectacolul cu tîlc pe care trebuie să-l vadă, sau poate un oracol, ori o poartă către conştiinţa Universului
.”

„Aproape ultima poveste de aventuri, război şi dragoste din lume”, „Omega Rose” este primul SF postapocaliptic românesc şi va fi lansat în cinematografele noastre în 2012.
Regizorul este la al doilea lungmetraj filmat în condiţii indie, după „Elevator”. Iar „Omega Rose” este unul dintr-un triptic de lungmetraje româneşti puternic impregnate cu elemente de speculative fiction.”

„Dacă am fi de acord cu apocalipsa din 2012, acţiunea s-ar petrece în 2015, însă în film nu se precizează anul, doar că au trecut trei ani de la acel eveniment sau acele evenimente care au decimat populaţia, lăsând - însă - natura neatinsă”, explică Alexandra Păun, producător executiv şi coscenarist.
Secvenţele care trebuie să se mai facă reprezintă momentul - cheie al filmului, şi anume un spectacol de coregrafie ţinut de şase artisti ambulanţi, care va da protagonistului răspunsul la întrebarea ce-l frământă pe parcursul întregii sale călătorii (şi care motivează acest drum): „ce s-a întâmplat acum trei ani ?”.

„Omega Rose e un fel de „Imaginarium of Dr. Parnassus”, combinat cu „The Road”, e de părere Gheorghe Dorobanţu.”


„S-au făcut cîteva tentative de a intra în domeniul cinematografic SF, de-a lungul timpului, dar nesemnificative şi discutabile.
Regizorul Ion Popescu-Gopo a creat nu tocmai filme SF, ci a inserat elemente SF în alte genuri: comedie, basm, alegorie, etc.
Filmele care trebuie amintite sunt „Comedie fantastică”, „Povestea dragostei”,
„Rămăşagul”, „Paşi spre Lună”, „S-a furat o bombă”, „Faust XX”.
Pe de altă parte, Mircea Veroiu făcea, în 1975, „Hyperion”.
Se mai pot menţiona ecranizările după proza fantastică a lui Mircea Eliade,
„Şarpele” (1997) şi „Domnişoara Christina” (1992).”

23.10.2011

CENACLUL PROSPECTART, VINERI 28 OCTOMBRIE 2011, CENTRUL CALDERON, ORA 17.00

SRSFF are plăcerea să vă invite în data de vineri 28 octombrie 2011, ora 17.00 la Cenaclul ProspectArt, Centrul Calderon, str. Jean Louis Calderon nr.39, sector 1, București.

Program:

Lansarea platformei electronice a elefant.ro și listarea titlurilor în format digital ale editurii Eagle Publishing House

Invitați : Vlad Puescu, Digital Projects Manger - elefant.ro, Mugur Cornilă, Manager editura Eagle, Emanuel Grigoraș - Social Media Manager, Liviu Radu, Marian Truță, Eugen Stancu

Lansarea platformei electronice a Elefant.ro și listarea titlurilor în format digital ale editurii Eagle Publishing House
Prezintă: Vlad Puescu, Digital Project Manager Elefant.ro


Lansare de carte digitala: romanul „Locul potrivit” de Emanuel Grigoraș, Editura Eagle 2011, primul debut național și internațional al unui autor român în format digital
Prezintă: Marian Truță, redactorul cărții și Mugur Cornilă, editor

„Locul Potrivit”: Cartea electronica versus print - literatura și rețelele sociale
Vorbesc: Marian Truță, coordonatorul proiectului digital al Editurii Eagle și Emanuel Grigoraș, scriitor, Social Media Manager si coordonatorul colecției
„Locul Potrivit” al Editurii Eagle, o colectie specializată pe debutul tinerilor autori români

Prezentarea titlurilor înscrise și a selecției finale (lista scurtă)
pentru Concursul de roman SF Seniorii Imaginației organizat de Editura Eagle împreună cu Societatea Română de Science Fiction

Prezintă: Mugur Cornilă

Marian Truță - partea a doua a traducerii
„Arhanghelii iertării”


Eugen Stancu : „Text, context și interpretare : de la William Atkinson Witlam la Mihail Sadoveanu” (eseu publicat în European Review of History)


Centrul Calderon, str. Jean Louis Calderon nr.39, sector 1, București

Societatea Română de Science Fiction și Fantasy (SRSFF) este o asociație culturală neguvernamentală și non-profit (ONG), al cărei scop declarat este susținerea și încurajarea genurilor science fiction și fantasy din România.
SRSFF a fost înființată în ianuarie 2009, la initiațiva unui grup de scriitori, traducători și fani din România, din dorința de a promova literatura și arta SF autohtonă de calitate.

Cenaclul ProspectArt este o inițiativă a Societății Române de Science-Fiction și Fantasy (www.srsff.ro/), care își propune să descopere și să pregătească viitoarele generații de scriitori și teoreticieni ai mișcării SF .
Sînt așteptați și invitați să participe la ședințele cenaclului, toți cei care se simt atrași de fenomenul SF&F românesc, tinerii autori care doresc îndrumare si ajutor, iubitorii de SF&F, fani și profesioniști pentru ca împreună să contribuim la renașterea și dezvoltarea acestei arte în România.

ProspectArt a fost relansat de către SRSFF pe data de 30 aprilie 2009.
Începînd cu luna martie 2010 s-au programat cîte două ședințe lunare.
În noua formulă, ProspectArt a prilejuit lectura și comentarea unor texte de Marian Truță, Cristian Mihail Teodorescu, Dănuț Ungureanu, Liviu Radu, Sebastian A.Corn, Feri Balin, Mihail Grămescu, Mihnea Columbeanu, Claudiu Dumitru Stătescu, Luciana Brîndușa Grosu, Dario Pecarov, Roxana Brînceanu, Raluca Băceanu, Silvana Șorop, Ben Ami, Florin-Costin Miron, Alexandra Păun, Cristina Ghidoveanu, Laura Sgârcitu, Laura Ciobanu, Lorena Lupu, Dragoș C.Butuzea și a unor traduceri de Mihai Dan Pavelescu, Ion Doru Brana, Cristian Tamaș, Mirel Palada.
Au fost invitați și au participat Ion Hobana, Mircea Opriță, Florin Manolescu, Lucian Boia, Cristian Tudor Popescu, Irina Horea, Mihai Dan Pavelescu, Cornel Secu, Dan Ursuleanu, Camelia Ursuleanu, Horia Gârbea, Angelo Mitchievici, Paul Cernat, Bianca Burța-Cernat, Dan Farcaș, Bogdan Ficeac, Mihail Grămescu, Lucian Hanu, Doina Hanu, Cătălin Sturza, Eugen Stancu, Roberto Quaglia, Rodica Bretin, Dan Apostol, Eugen Cristea, Cătălin Badea Gheracostea, Florin Pîtea, Ștefan Ghidoveanu, Michael Haulică.


Înfiinţat în 1986, la Casa de Cultură a sectorului 4 din Bucureşti, din iniţiativa lui Cristian Tudor Popescu, cenaclul ProspectArt a reunit o serie de nume importante ale sefeului românesc din acea vreme, dintre care amintim pe: Dănuţ Ungureanu, Mihail Grămescu, Cristian-Mihail Teodorescu, Cristian Tamaş, Marian Truţă, Cristian Lăzărescu, Mihai-Dan Pavelescu, Ștefan Ghidoveanu, Mihnea Columbeanu, Sorin Ştefănescu, Marius Ungureanu, Valerian Stoicescu, Faur Agachi, Carol Czedly, Dorin Mera, Valentin Dragu, Marius Alecu, Sorin Camner, Costi Gurgu, Alin Claudiu Gălățescu, Oswald Hörer, Maria Grigore, Cristiana Smărăndescu, Marina Nicolaev, Constandina Paligora.

Cenaclul ProspectArt a fost unul din polii activi ai sefeului românesc, prin el lansîndu-se o serie de scriitori, traducători şi critici de valoare.
Ca dovadă sunt premiile câştigate de membrii săi la Convenţiile anuale sau la diferite concursuri: Premiul pentru schiţă la Convenţia Naţională 1986 şi Premiul Uniunii Scriitorilor 1987 pentru Marian Truţă, Premiul pentru povestire 1987 pentru Cristian M. Teodorescu, pentru Premiul Special al Juriului pentru nuvelă 1986 pentru Mihnea Columbeanu, Premiul pentru Nuvelă 1986, Premiul pentru eseu 1986, pentru Cristian Tudor Popescu, Premiul congresului European de Anticipaţie (Montpellier, 1987) pentru Cristian Tudor Popescu, Premiile Helion sau Henri Coandă câştigate de Dănuţ Ungureanu, Cristian Lăzărescu, premiul pentru traducere 1987 câştigat de Mihai Dan Pavelescu, premiile obținute de Mihail Grămescu și Costi Gurgu.

Evenimentul va avea loc la Centrul Calderon, Str. J.L. Calderon nr.39, sector 1, Bucureşti

17.10.2011

„CURIOSITY” : „INVAZIA EXTRATERESTRĂ”, DISCOVERY CHANNEL, ORA 22.00, LUNI 17 OCTOMBRIE 2011

Discovery Channel a lansat luni 26 septembrie la ora 22.00,
„Curiosity”, un serial documentar de referință despre marile întrebări ale omenirii.





Episodul din această seară al serialului Curiosity, Discovery Channel, ora 22.00 :

„Invazia extraterestră”


„Există extratereştri ? Şi, dacă există, ce s-ar întâmpla dacă ar ataca Pământul ? Acest documentar dramatizat evaluează dacă suntem pregătiţi pentru o invazie extraterestră.”


„Discovery Channel a realizat un sondaj de opinie în cinci țări din sud-estul Europei pentru a afla părerile oamenilor despre viața veșnică, originile universului, existența extratereștrilor sau natura umană.
Rezultatele studiului reconfirmă faptul că întrebarile care stau la baza umanității (!?!) suscită în continuare interesul oamenilor, chiar dacă opiniile acestora sunt foarte diverse.
Studiul a fost implementat de compania de cercetare de piață Daedalus Millward Brown, în intervalul august - septembrie 2011, pe eșantioane reprezentative la nivel național pentru populația de peste 18 ani, rezidenți în mediul urban din România, Bulgaria, Croația, Serbia și Slovenia.”


„În România, bărbații în special și persoanele cu vîrsta peste 55 de ani consideră că specia umană va avea numai de cîștigat de pe urma relațiilor cu ființe de pe alte planete, în timp ce tinerii, cu vîrste de pînă la 24 de ani și cei cu venituri mici cred într-o mai mică măsură în existența altor ființe inteligente în Univers.”

„Respondenții români cu vîrste peste 45 de ani, consideră că este mai important să afle dacă există alte forme de viață inteligentă în univers, iar tinerii de pînă în 24 de ani sînt mai interesați să afle cum putem călători în timp, în comparație cu respondenții din alte categorii de vîrstă.”

Iar „experții în extratereștri” sînt deja prezenți pe site-urile agențiilor de știri, xenobiologi de reputație internațională precum Andrei Gheorghe, Mihai Dobrovolschi, Maria Popistașu, Cheloo, Florin Chilian își dau de zor cu presupusul despre subiectul în cauză. Unii dintre ei sînt chiar exobiologi cu studii aprofundate ! :))

Singurul care pare cît de cît în temă datorită pasiunii pentru SF este Alexandru Mironov,
aici.



http://curiosity.discovery.com/

Fiecare episod se concentrează asupra unei întrebări importante din știință, tehnologie sau societate și este prezentat de o personalitate internațională precum Stephen Hawking, Morgan Spurlock, Adam Savage, Mike Rowe, Maggie Gyllenhaal, Morgan Freeman, Brendan Fraser, Eli Roth, Robin Williams, Michelle Rodriguez.

Episodul 1- „Did God Create the Universe ?
Episodul 2- „Why is Sex Fun ?
Episodul 3- „Is There a Parallel Universe ?
Episodul 4- „Alien Invasion: Are we ready ?
Episodul 5-„What Sank Titanic ?
Episodul 6- „What's Beneath America ?
Episodul 7- „How Will the World End ?
Episodul 8- „What destroyed Atlantis?
Episodul 9- „I, Caveman

09.10.2011

PROSPECTART, VINERI 14 OCTOMBRIE 2011, ORA 17.00, CENTRUL CALDERON

SRSFF are plăcerea să vă invite în data de vineri 14 octombrie 2011, ora 17.00 la Cenaclul ProspectArt, Centrul Calderon, str. Jean Louis Calderon nr.39, sector 1, București.

Program:

Camelia Pantazi Tudor - lectura unui fragment din volumul propriu, „Atingerea unui ideal. Literații din perioada dinastiei chineze Tang” și a unei proze.
Cristian Mihail Teodorescu - lectura prozei „Spațiul fazelor”
Marian Truță - lectura traducerii „Arhanghelii iertării”

Centrul Calderon, str. Jean Louis Calderon nr.39, sector 1, București

Societatea Română de Science Fiction și Fantasy (SRSFF) este o asociație culturală neguvernamentală și non-profit (ONG), al cărei scop declarat este susținerea și încurajarea genurilor science fiction și fantasy din România.
SRSFF a fost înființată în ianuarie 2009, la initiațiva unui grup de scriitori, traducători și fani din România, din dorința de a promova literatura și arta SF autohtonă de calitate.

Cenaclul ProspectArt este o inițiativă a Societății Române de Science-Fiction și Fantasy (www.srsff.ro/), care își propune să descopere și să pregătească viitoarele generații de scriitori și teoreticieni ai mișcării SF .
Sînt așteptați și invitați să participe la ședințele cenaclului, toți cei care se simt atrași de fenomenul SF&F românesc, tinerii autori care doresc îndrumare si ajutor, iubitorii de SF&F, fani și profesioniști pentru ca împreună să contribuim la renașterea și dezvoltarea acestei arte în România.

ProspectArt a fost relansat de către SRSFF pe data de 30 aprilie 2009.
Începînd cu luna martie 2010 s-au programat cîte două ședințe lunare.
În noua formulă, ProspectArt a prilejuit lectura și comentarea unor texte de Marian Truță, Cristian Mihail Teodorescu, Dănuț Ungureanu, Liviu Radu, Sebastian A.Corn, Feri Balin, Mihail Grămescu, Mihnea Columbeanu, Claudiu Dumitru Stătescu, Luciana Brîndușa Grosu, Dario Pecarov, Roxana Brînceanu, Raluca Băceanu, Silvana Șorop, Ben Ami, Florin-Costin Miron, Alexandra Păun, Cristina Ghidoveanu, Laura Sgârcitu, Laura Ciobanu, Lorena Lupu, Dragoș C.Butuzea și a unor traduceri de Mihai Dan Pavelescu, Ion Doru Brana, Cristian Tamaș, Mirel Palada.
Au fost invitați și au participat Ion Hobana, Mircea Opriță, Florin Manolescu, Lucian Boia, Cristian Tudor Popescu, Irina Horea, Mihai Dan Pavelescu, Cornel Secu, Dan Ursuleanu, Camelia Ursuleanu, Horia Gârbea, Angelo Mitchievici, Paul Cernat, Bianca Burța-Cernat, Dan Farcaș, Bogdan Ficeac, Mihail Grămescu, Lucian Hanu, Doina Hanu, Cătălin Sturza, Eugen Stancu, Roberto Quaglia, Rodica Bretin, Dan Apostol, Eugen Cristea, Cătălin Badea Gheracostea, Florin Pîtea, Ștefan Ghidoveanu, Michael Haulică.


Înfiinţat în 1986, la Casa de Cultură a sectorului 4 din Bucureşti, din iniţiativa lui Cristian Tudor Popescu, cenaclul ProspectArt a reunit o serie de nume importante ale sefeului românesc din acea vreme, dintre care amintim pe: Dănuţ Ungureanu, Mihail Grămescu, Cristian-Mihail Teodorescu, Cristian Tamaş, Marian Truţă, Cristian Lăzărescu, Mihai-Dan Pavelescu, Ștefan Ghidoveanu, Mihnea Columbeanu, Sorin Ştefănescu, Marius Ungureanu, Valerian Stoicescu, Faur Agachi, Carol Czedly, Dorin Mera, Valentin Dragu, Marius Alecu, Sorin Camner, Costi Gurgu, Alin Claudiu Gălățescu, Oswald Hörer, Maria Grigore, Cristiana Smărăndescu, Marina Nicolaev, Constandina Paligora.

Cenaclul ProspectArt a fost unul din polii activi ai sefeului românesc, prin el lansîndu-se o serie de scriitori, traducători şi critici de valoare.
Ca dovadă sunt premiile câştigate de membrii săi la Convenţiile anuale sau la diferite concursuri: Premiul pentru schiţă la Convenţia Naţională 1986 şi Premiul Uniunii Scriitorilor 1987 pentru Marian Truţă, Premiul pentru povestire 1987 pentru Cristian M. Teodorescu, pentru Premiul Special al Juriului pentru nuvelă 1986 pentru Mihnea Columbeanu, Premiul pentru Nuvelă 1986, Premiul pentru eseu 1986, pentru Cristian Tudor Popescu, Premiul congresului European de Anticipaţie (Montpellier, 1987) pentru Cristian Tudor Popescu, Premiile Helion sau Henri Coandă câştigate de Dănuţ Ungureanu, Cristian Lăzărescu, premiul pentru traducere 1987 câştigat de Mihai Dan Pavelescu, premiile obținute de Mihail Grămescu și Costi Gurgu.

Evenimentul va avea loc la Centrul Calderon, Str. J.L. Calderon nr.39, sector 1, Bucureşti

08.10.2011

LITERATURNAIA VIAGRA : „GENERAȚIA P” - VIKTOR PELEVIN

O imaginaţie delirantă, un sarcasm vitriolant, nihilism total şi cinism dezabuzat, Viktor Pelevin proiectează o filosofie acidă a epocii moderne.

Russia was always notorious for the Gap between culture and civilization. Now there is no more culture. No more civilization. The only thing that remains is the Gap. The way they see you.” - Viktor Pelevin


„Pelevin, un rus pişichier introspectiv, ajuns acum la 49 de ani, şi-a făcut un nume în lume în ultimele două decenii scriind ficţiuni bizare şi tulburătoare, prinzîndu-le în plasa science fiction-ului şi presărîndu-le cu aluzii literare care îmbină realitatea politică şi socială cu filosofie orientală”.


Această carte începe ca un basm, continuă ca o satiră, se transformă într-un roman psihedelic și se termină ca un SF în cheie mitologică”. - „Devoratorul de cărți”


Unul dintre cele mai bune romane apărute în ultimii ani, „Generation P” (cum sună titlul în traducerea Luanei Schidu), este publicat de editura Curtea Veche, în colecția Byblos.


Absolvent de Litere şi poet ratat la începutul anilor '90, Vavilen Tatarski, eroul romanului „Generaţia P”, reuşeşte să pătrundă în noua lume a publicităţii ruseşti prin intermediul celei mai mari agenţii de publicitate din Moscova.
Învîrtindu-se într-o lume suprarealistă populată de mercenari PR, afaceri dubioase şi budism Zen, Tatarski porneşte, înarmat cu vodcă şi stupefiante, în căutarea sensului acestei culturi definite prin posesiuni materiale şi huzur.
Ajutat de comunicarea cu spiritul lui Che Guevara, pe care îl surprindem producînd un tratat despre identitate, consumism şi televiziune, acesta află, în cele din urmă, că politica şi toate evenimentele aşa-zise reale transmise la televizor sunt, de fapt, creaţii digitale şi că, în acest mozaic de reprezentări, se ascunde noua Rusie, o Rusie a gangsterilor, cocainei şi pieţei libere, un spaţiu tulburător a cărui morfologie este însăşi morfologia culturii occidentale.


Satiră a Rusiei contemporane şi a progeniturilor sale, care în anii '70 „au ales Pepsi exact la fel cum părinţii lor îl aleseseră pe Brejnev”, romanul confirmă încă o dată reputaţia lui Pelevin de observator fin şi ironic al absurdităţii lumii post-sovietice
.”


Viktor Olegovici Pelevin (în ruseşte: Виктор Олегович Пелевин)născut pe 22 noiembrie 1962, scriitor rus considerat a fi unul din cei mai interesanţi prozatori din perioada post-sovietică.
Textele lui ce utilizează teme SF sînt sinteze postmoderniste, în care fuzionează elemente science fiction, ezoterice şi de cultură pop.

Prima povestire i-a apărut în 1989 şi timp de 3 ani a fost considerat cel mai promiţător tînăr scriitor rus de SF, acordîndu-i-se mai multe premii.
În 1992, colecţia sa de povestiri,intitulată „Lanterna albastră” a primit Premiul Micul Booker rusesc.


„Cult best seller-ul” lui Pelevin din 1999 a fost publicat cu titlurile „Generation "P", Generation Π, „Babylon” și „Homo Zapiens”.
Litera "P" din titlu semnifică atît Pelevin cît și...„pizdeț” conform autorului. Vă las să ghiciți ce înseamnă acest cuvînt în rusește ! :))
Într-un interviu Pelevin a declarat că „Generația Pizdeț” înseamnă „o generație care se confruntă cu o enormă catastrofă”. (The Observer, April 30, 2000)



Viktor Pelevin reprezintă viitorul romanului rus. Satirele sale dau pulsul Rusiei post-sovietice, cu tot haosul său amoral, distopic… Cu împletirea sa de oriental şi ştiinţifico-fantastic, Pelevin are un loc asigurat în panteonul absurdului, alături de Gogol şi Bulgakov.”

Ecranizarea romanului „Generația P” a fost lansată în Rusia pe data de 14 aprilie a.c.


Un fragment din romanul „Generation P”, traducerea Luana Schidu, publicat de editura Curtea Veche :


„În Rusia chiar a trăit o generaţie tânără, fără griji, care surîdea verii, mării şi soarelui - şi care a ales Pepsi.

Acum, e greu de stabilit de ce anume s-a întâmplat acest lucru.
Pesemne că la mijloc nu erau numai calităţile excepţionale ale gustului acestei băuturi. Şi nici cofeina, care îi face pe copii să ceară mereu încă o doză, plasându-i temeinic, încă din copilărie, pe făgaşul cocainei. Şi nici banala mită - am vrea să credem că birocratul de partid de care depindea încheierea contractului a încercat şi a îndrăgit pur şi simplu acest lichid întunecat şi înţepător din toţi porii sufletului său ce-şi pierduse încrederea în comunism.

Motivul a fost mai degrabă că ideologii din URSS socoteau că adevărul este unul singur. De aceea generaţia P nu a avut, de fapt, de ales, şi copiii sovietici ai anilor '70 au ales Pepsi exact la fel cum părinţii lor îl aleseseră pe Brejnev.

Oricum ar fi stat lucrurile, aceşti copii, care-şi făceau veacul vara pe malul mării, priveau îndelung orizontul albastru fără niciun nor, beau Pepsi-Cola caldă, îmbuteliată în oraşul Novorossiisk şi visau că într-o zi îndepărtata lume interzisă de dincolo de mare avea să intre în viaţa lor.

Au trecut zece ani şi această lume a început să intre - mai întîi prudent, cu un zîmbet politicos, apoi tot mai încrezător şi mai îndrăzneţ.
Una dintre cărţile ei de vizită era clipul publicitar pentru Pepsi-Cola - clip care, după cum au observat mulţi cercetători, a devenit punctul de cotitură în dezvoltarea întregii culturi mondiale.
În el erau comparate două maimuţe.
Una din ele bea „Cola obişnuită" şi, drept urmare, devenea capabilă să îndeplinească o serie de acţiuni logice simple cu cuburi şi beţişoare.
Cealaltă bea Pepsi-Cola.
Chiuind vesel, ea se îndrepta spre mare într-un Jeep, îmbrăţişând nişte fete care dispreţuiau în mod evident drepturile egale ale femeii (când trebuie să comunicaţi îndeaproape cu maimuţele, este mai bine să nu vă gândiţi la asemenea lucruri, deoarece atât egalitatea în drepturi, cât şi lipsa ei vă vor apăsa sufletul la fel de mult).

Dacă stăm să ne gândim, se putea înţelege încă de atunci că nu era vorba de Pepsi-Cola, ci de bani, cu care produsul are o legătură directă.
La această concluzie a ajuns, în primul rând, asociaţia clasică a freudienilor, din cauza culorii produsului; în al doilea rând, deducţia logică - ingerarea băuturii Pepsi-Cola permite achiziţionarea de maşini scumpe.
Dar nu ne propunem să analizăm în profunzime acest clip (deşi poate tocmai aici s-ar putea găsi explicaţia faptului că aşa-numiţii şaizecişti îi numesc cu obstinaţie pe cei din generaţia P „mâncători de rahat").
Pentru noi este important numai ca simbolul ultim al generaţiei P să rămână maimuţa în jeep.

Tocmai acest clip ne-a făcut să înţelegem cât de mare este numărul maimuţelor care vegetează în Rusia, de au ajuns deja să se urce în Jeepuri şi să umble cu fiicele omului.

Ar fi o prostie să căutăm aici vreo urmă de conspiraţie antirusă.
Conspiraţia antirusă, fără îndoială, există - singura problemă este că la ea participă întreaga populaţie adultă a Rusiei.


Apoi, pe neaşteptate, a avut loc un eveniment fundamental pentru viitorul lui. Uniunea Sovietică, după ce începuse să fie reînnoită şi îmbunătăţită tocmai pe când Tatarski hotăra să-şi schimbe profesia, s-a îmbunătăţit într-atât, încât a încetat să existe (dacă un stat este capabil să intre în Nirvana, atunci acela a fost un asemenea caz).
Din această pricină, nu mai putea fi vorba de niciun fel de traduceri din limbile popoarelor din URSS.
Era o lovitură, dar Tatarski a suportat-o. Ii rămânea truda pentru eternitate, şi asta îi era de ajuns.
In acest moment s-a petrecut ceva neprevăzut. A început să se întâmple ceva şi cu eternitatea, căreia hotărâse să-i dedice timpul şi truda lui.
Întreaga istorie a omenirii din ultimii 10.000 de ani se reduce la o revizuire permanentă a rezultatelor privatizării.
” - Viktor Pelevin


Urlam cu toţii, cu chipurile întoarse spre lună, urlam şi ne jeleam pe noi înşine şi ţara noastră imposibilă, moartea prostească şi sfinţii barili de 200 de dolari.” - Viktor Pelevin, „Cartea sacră a vîrcolacului”

„CARTEA SACRĂ A VÎRCOLACULUI” este o alegorie satirică şi erotică a Rusiei după prăbuşirea imperiului sovietic.
„A Hu-Li, o prostituată chinezoaică are vreo 2000 de ani dar arată de 14.
Numele ei sună ca o obscenitate în ruseşte, dar provine, de fapt din sintagma chineză, huli jing, spiritul vulpii care în China mai are şi sensul de femeie lascivă care distruge căsnicii.
În timpul zilei, A Hu-Li stă într-un labirint întunecos de sub tribunele unui manej de călărie din Parcul Biţeviski din Moscova.
Chiar dacă arată ca o prostituată, A Hu-Li este o fiinţă supranaturală, „o imitatoare profesionistă a unei adolescente roşcate cu ochi mari şi nevinovaţi
”, care îşi vrăjeşte clienţii scoţîndu-şi repede coada stufoasă de vulpe şi mişcînd-o ca pe o armă laser ce stîrneşte fantezii carnale hipnotice în mintea clienţilor ei.
Deşi bărbaţii simt plăceri erotice telepatice, camera video instalată clandestin de prestigiosul Hotel Naţional unde A Hu-Li vînează bancheri de investiţii - ar putea dezvălui că vulpiţa n-a luat parte, fizic vorbind la respectivul exerciţiu.
Bărbaţii s-au distrat singuri.”

„Efectul Literaturnaia Viagra este cel care potenţează leacul - adică leacul filosofiei despuiate a lui Pelevin.
Este un mesaj vitriolant, pe care acest sumbru basm îl face nu doar acceptabil ci şi irezistibil.
Pelevin dovedeşte un amplu interes faţă de semnificaţia condiţiei umane sau a absenţei ei tot mai pregnante.
În plan secund se concentrează asupra schimbării produse după căderea comunismului, în rîndul „generaţiei programate pentru viaţă într-o paradigmă socio-culturală anume, dar care s-a trezit trăind în alta.”

„În „Cartea sacră a vîrcolacului”, super-vulpiţa cuprinde învăţăturile confucianismului, ale budismului şi sikhismului,împreună cu teoriile lui Wittgenstein, Ockham, Freud, Foucault şi mai ales cu cele ale lui Berkeley.
În timp ce-şi scrie propriul anunţ pornografic pe Internet pentru site-ul tîrfe.ru, A Hu-Li se inspiră din basmele lui Aksakov, din poezia lui Blok şi din textele lui Nabokov.
Romanul este o aporie, un catalog enciclopedic al ideilor filosofice şi politice ale lui Pelevin, îmbrăcat în veştmîntul fantasy-ului : închipuiţi-vă lucrarea lui Nietzsche, „Despre adevăr şi minciună în sens extramoral” sub formă de manga !!!”


Viktor Pelevin, scurtă bibliografie :

Nuvele

-„Pustnicul şi şasedegete” / (Затворник и Шестипалый), 1990
-„Omon Ra” /(Омон Ра), 1991
(Omon Ra este o satiră SF despre programul spaţial sovietic.)
-„Prinţul Planificării Centrale” / (Принц Госплана),1992
-„Săgeata galbenă” / (Желтая стрела),1993

Romane

-„Viaţa insectelor” / (Жизнь насекомых),1993
-„Ceapaev şi vidul”(Чапаев и Пустота),1996 ; roman publicat și cu titlurile „Degetul cel mic al lui Buddha”/„Mitraliera de lut”, trad.rom.2007, colecţia Byblos, editura Curtea Veche
-„Generaţia P”/„Homo Zapiens„/„Babylon” /(Поколение "П"), 1999
-„Numere” (ca parte a romanului DTP(NN) - Dialectica perioadei de tranziție (dinspre Nicăieri spre Niciunde) /(Числа - часть книги ДПП(NN) - Диалектика Переходного Периода (из Ниоткуда в Никуда), 2004
-„Cartea sacră a vîrcolacului”(Священная Книга Оборотня),2005
-„Coiful ororii”(Шлем ужаса), 2005
-„Imperiul V” (Ампир В ), 2006
-„PI 5” (”П5”),2008

Eseuri & povestiri

„Problema vîrcolacilor din Rusia centrală” (Проблема верволка в средней полосе)
-„Ziua buldozeristului” ( День бульдозериста)
-„Zombificare” (Зомбификация)



Titlul filmului : Generation P
AKA: Wow! | Wow! Generation P
Anul: 2011
Titlul original : Generation П
Durata: 1 oră, 52 minute
Țara: Rusia
Limbă: Rusă
Subtitraj: Engleză
Gen: Comedie | Dramă | SF

02.10.2011

„ANOTHER EARTH”

Planeta Terra 2 (Earth 2) se îndreaptă spre Pămînt. Numai că regizorul american Mike Cahill, spre deosebire de Lars von Trier, nu și-a imaginat un scenariu apocaliptic.

„The best science fiction tells stories about people in extraordinary environments or situations that serve to open up the vast, still largely unexplored terrain of the human heart.
Mike Cahill's
Another Earth is science fiction at its best.”

Another Earth” a avut premiera mondială la Festivalul de film Sundance în ianuarie anul acesta. A fost considerat unul dintre cele mai relevante filme prezentate cu ocazia celei de a douăzeci și șaptea ediții, primit cu aplauze și ovații și i s-a decernat Premiul Alfred P.Sloan.
La Festivalul de Film din Maui (Hawaii, S.U.A.) a obținut Premiul Audienței 2011.



Another Earth” este regizat de Mike Cahill și reprezintă debutul său cinematografic.
Scenariul este creația lui Mike Cahill și actriței Brit Marling, interpreta personajului principal.



Terra 2 crește pe cer. Provine dintr-un univers paralel ? E locuită de aceeași oameni de pe Pămînt ? A avut aceeași istorie ca Pămîntul ? Locuitorii ei au avut aceleași destine ?


Distribuția : William Mapother, Brit Marling, Jordan Baker, Robin Lord Taylor, Flint Beverage.
Scenariul : Mike Cahill, Brit Marling
Imaginea și montajul : Mike Cahill
Producători: Hunter Gray, Mike Cahill, Brit Marling, Nicholas Shumaker


Puteți accesa trailerul filmului, aici.

01.10.2011

„MELANCHOLIA” - LARS VON TRIER

Planeta Melancholia se îndreaptă spre Pământ.

„Planeta care se apropie aduce un suspans fundamental, cel puţin. Un suspans care cu greu poate fi depăşit, atunci cînd ştii că o planetă de zece ori mai mare decît a noastră se apropie şi se va ciocni cu noi.”
- Lars von Trier.

„Nicicînd sfîrșitul lumii n-a fost mai frumos ! ”


Filmul "Melancholia" de Lars von Trier, este difuzat din 30 septembrie în cinematografele din România. Cel mai recent film al lui Lars von Trier, „Melancholia", dramă SF-apocaliptică, a fost lansat primăvara aceasta la festivalul de la Cannes.

În „Melancholia”, Kirsten Dunst, Charlotte Gainsbourg şi Kiefer Sutherland joacă alături de Stellan Skarsgaard, Charlotte Rampling, John Hurt, Udo Kier, Alexander Skarsgaard, Jesper Christensen şi Brady Corbertt.
Scenariul îi aparţine lui Lars von Trier, iar director de imagine este Manuel Alberto Claro.

Cinematografele din România în care lungmetrajul va rula în prima săptămână (30 septembrie - 6 octombrie) sunt Hollywood Multiplex, Studio, Cinema City, Grand Cinema Digital, Light Cinema şi Hollywood Movieplex, din Bucureşti, şi Cinema City din Cluj.
În săptămânile următoare, „Melancholia” va ajunge în toată ţara.



Născut pe 30 aprilie 1956, în Danemarca, Lars von Trier este unul din regizorii ale căror creaţii au influenţat semnificativ cinematografia europeană.
Absolvent al Şcolii de Film Naţionale Daneze, Von Trier a debutat în lungmetraj în 1984, cu „The Element of Crime”, pentru care a obţinut, la Festivalul de la Cannes, marele premiu pentru tehnică.
Lars von Trier este co-fondatorul companiei de producţie Zentropa şi unul dintre fondatorii mişcării daneze Dogma, în anii '90, alături de Thomas Vinterberg, Kristian Levring şi Søren Kragh-Jacobsen.
Lars von Trier a regizat „The Orchid Gardener” (1977), „Menthe - La Bienheureuse” (1979), „Nocturne” (1980), „The Last Detail” (1981), „Images of Liberation” (1982), „The Element of Crime” (1984), „Epidemic” (1987), „Medea” (1988), „Europa” (1991), „Lærerværelset” (1994), „The Kingdom” (1994), „Breaking the Waves” (1996),
„The Kingdom II” (1997), „The Idiots” (1998), „Dancer in the Dark” (2000), „D-Day” (2001), „The Five Obstructions” (2003), „Dogville” (2003), „Manderlay” (2005), „The Boss of It All” (2006), „Occupations” (2007) şi „Antichrist” (2009).
Filmele sale au primit premii internaţionale, printre care, la Cannes, Palme d'Or-ul pentru „Dancer In The Dark”, marele premiu al juriului pentru „Breaking The Waves” şi premiul pentru cea mai bună actriţă pentru interpretarea lui Charlotte Gainsbourg din „Antichrist”.