31.12.2010

LA MULȚI ANI ! UN AN NOU MAI BUN !

„Each age has deemed the new born year
The fittest time for festal cheer ! ”


When you are lonely, I hope you Empathy !
When you are down, I hope you Joy!
When you are troubled, I desire you Peace!
When Times look empty, I want you Hope!
Have a Happy New Year!”


A NEW YEAR
A New Challenge
A New Goal
A New Optimism
A New Aproach
A New Mission
A New Resolution
Wishing you a very
Happy New Year !

28.12.2010

CHINA MIÉVILLE - EMBASSYTOWN

The chaotic and bloody world around us is the rule of law.” - China Miéville
"Embassytown: a city of contradictions on the outskirts of the universe. Avice is an immerser, a traveller on the immer, the sea of space and time below the everyday, now returned to her birth planet. Here on Arieka, humans are not the only intelligent life, and Avice has a rare bond with the natives, the enigmatic Hosts - who cannot lie. Only a tiny cadre of unique human Ambassadors can speak Language, and connect the two communities.
But an unimaginable new arrival has come to Embassytown.
And when this Ambassador speaks, everything changes. Catastrophe looms. Avice knows the only hope is for her to speak directly to the alien Hosts. And that is impossible."


Embassytown” va fi lansat în data de 6 mai 2011 în Marea Britanie de către editura Pan Macmillan și pe 17 mai 2011 de către Del Rey în S.U.A.

China Miéville va participa la un turneu de promovare a romanului, vizitînd New York-ul, Washington DC, Boston, Seattle și Portland.


China Tom Miéville s-a născut pe data de 6 septembrie 1972 în Norwich, Anglia. „China” este o reminiscență a orientării hippy a părinților săi.

A crescut în Willesden, nord-vestul Londrei.
Părinții săi s-au despărțit la puțin timp după nașterea sa și a fost crescut împreună cu sora sa de către mama sa. Miéville a afirmat că nu și-a cunoscut cu adevărat tatăl.
La optsprezece ani, în 1990, a plecat în Egipt timp de un an și a predat engleza.
A absolvit antropologia socială la Cambridge în 1994 și a obținut masteratul și doctoratul în relații internaționale la London School of Economics în 2001. I s-a decernat o bursă Frank Knox la Universitatea Harvard.

Miéville a declarat că intenționează să scrie cîte un roman definitoriu pentru fiecare gen și așteptările sînt mari în cazul „Embassytown” pentru că este primul său volum de SF în accepția tradițională.

Pentru că după ce a revoluționat fantasy-ul contemporan și s-a aventurat pe tărîmul thrillerului metafizic, viziunea sa, concepțiile anarhist-troțkiste (în sensul rebeliunii față de conformismul, mercantilismul, arghirofilia și stupiditatea multora dintre confrații săi), talentul și imaginația au creat ceea ce ar trebui să fie unul dintre cele mai bune romane SF ale deceniului.
Faptul că îi consideră ca maeștri pe J.G. Ballard, Thomas Disch, Tim Powers, M. John Harrison, Michael de Larrabeiti, Michael Moorcock, Charles Williams și că recunoaște influențele avute asupra sa de către H.P. Lovecraft, Gene Wolfe și Mervyn Peake reprezintă un mod de autodefinire literară.


Miéville și-a propus programatic să mute fantasy-ul de sub influența prozei lui Tolkien, pe care a caracterizat-o ca fiind „imbecilizantă și reacționară” (a definit operele lui Tolkien ca pe „tumoarea din curul fantasy-ului”). Lucrarea lui Michael de Larrabeiti, „Borrible Trilogy” este considerată de Miéville ca fiind definitorie pentru ceea ce trebuie să reprezinte fantasy-ul contemporan.

Orientarea sa stîngistă este evidentă în operele sale ca de altfel și concepția sa despre literatură, ambele un suflu proaspăt într-un smîrc al fanteziilor de compensare și al escapismului iluzoriu prin ejacularea în producție de masă a unor simulacre și butaforii neo-feudale.


Nu sînt genul de stîngist care să infesteze și să pervertească prin mesaje malefice genul feciorelnic al fantasy-ului. Eu sînt un pasionat al SF-ului și fantasy-ului. Cînd îmi scriu cărțile nu o fac pentru a face propagandă politică. Le scriu pentru că îndrăgesc poveștile stranii, situațiile ciudate, suprarealismul și ceea ce mi-am propus să fac este să comunic acest lucru. Dar pentru că eu am o perspectivă politică, lumile pe care le creez sînt îmbibate de ideile și preocupările mele.” - China Miéville

Romane :

Embassytown” (mai 2011)

Kraken” (2010)

The City & the City” (2009) - trad.rom.
(Premiul Hugo 2010, Premiul Arthur C. Clarke 2010, Premiul World Fantasy 2010, nominalizare la Premiul Nebula - Best Novel)

Un Lun Dun” (2007) - trad.rom.
(Premiul Locus 2008 - Best Young Adult Book)

Iron Council” (2004) - trad.rom.
(Premiul Arthur C. Clarke Award 2005, Locus 2005 - Best Fantasy Novel, nominalizări la Premiul Hugo și World Fantasy)

The Scar” (2002) - trad.rom.
(Premiul British Fantasy 2003 și Locus 2003-Best Fantasy Novel, nominalizări la Premiile Hugo, Arthur C. Clarke, World Fantasy, Locus, Philip K. Dick, British Science Fiction, mențiune în cadrul decernării Premiului Philip K. Dick)

The Tain” (2002)

Perdido Street Station” (2000)- trad.rom.
(Premiul Arthur C. Clarke 2001 și Premiul British Fantasy 2001Award, nominalizări la Premiile Hugo, Nebula, World Fantasy, Locus și British Science Fiction.)

King Rat” (1998)
(nominalizări la premiile Bram Stoker și International Horror Guild)

Povestiri :

„Highway Sixty One Revisited” (Young Words, 1986)

„Looking for Jake” (Neonlit Vol. 1, edit. Nicholas Royle, 1999)

”Different Skies” (Brit-pulp!, edit. Tony White, 1999)

„An End to Hunger” (Book of Internet Stories, edit. Maxim Jakubowski, 2000)

”Details” (The Children of Cthulhu, edit. John Pelan & Benjamin Adams, 2002)

„Familiar” (Conjunctions: 39, The New Wave Fabulists, edit. Peter Straub, 2002)

„Buscard's Murrain” (The Thackery T. Lambshead Pocket Guide to Eccentric & Discredited Diseases, edit. Jeff VanderMeer & Mark Roberts, 2003)

„Reports of Certain Events in London” (McSweeney's Enchanted Chamber of Astonishing Stories, edit. Michael Chabon, 2004): nominalizare la Premiul World Fantasy 2005 și la Locus 2005 - Best Novelette) - trad.rom.

„A Room of One's Own” (Mike Mignola's Hellboy: Oddest Jobs, edited by Christopher Golden, 2008)

Hellblazer #250, DC Vertigo 2008

„Jack” (The New Weird, 2008)- trad.rom.

„The Rope is the World” (2010)

Culegeri de povestiri :

„Looking for Jake” (2005)

26.12.2010

APOLLO 18

„Apollo 18”, în regia spaniolului Gonzalo Lopez-Gallego va fi lansat pe data de 4 martie 2011. Scenariștii sînt Brian Miller și Cory Goodman.

Există un motiv pentru care nu ne-am mai întors niciodată pe Lună”. Misiunea Apollo 18 a fost lansată în secret şi în timpul ei astronauţii au întîlnit şi filmat fiinţe extraterestre.


Caseta video găsită după aproape 40 de ani, conține imagini inedite din timpul misiunii Apollo 18 aducînd „noi dovezi tulburătoare despre alte forme de viaţă”.

24.12.2010

GAUDETE, CHRISTUS EST NATUS ! NATALE HILARE ET ANNUM FAUSTUM !


Gaudete, gaudete! Christus est natus
Ex Maria virgine, gaudete!

Tempus adest gratiæ
Hoc quod optabamus,
Carmina lætitiæ
Devote reddamus.

Gaudete, gaudete! Christus est natus
Ex Maria virgine, gaudete!

Deus homo factus est
Natura mirante,
Mundus renovatus est
A Christo regnante.

Gaudete, gaudete! Christus est natus
Ex Maria virgine, gaudete!

Ezechielis porta
Clausa pertransitur,
Unde lux est orta
Salus invenitur.

Gaudete, gaudete! Christus est natus
Ex Maria virgine, gaudete!

Ergo nostra contio
Psallat lam in lustro;
Benedicat Domino:
Salus Regi nostro.

Gaudete, gaudete! Christus est natus
Ex Maria virgine, gaudete!


ANNO DOMINI 2010: CRĂCIUN FERICIT !

Latină: Natale Hilare!
Italiană: Buon Natale! ;
Sardă: Bonu Nadale !
Siciliană: Bon Natali!;
Franceză: Joyeux Noël!;
Occitană: Polit Nadal!;
Spaniolă: Feliz Navidad ! ;
Catalană: Bon Nadal!;
Galiciană: Bo Nada ! ;
Asturiană: Bones Navidaes! ;
Portugheză: Feliz Natal ! ;
Romanşă: Legreivlas fiastas da Nadal !

23.12.2010

FLORIN MANOLESCU : ÎNAPOI LA ARGUMENT !

„Criticul și istoricul literar Florin Manolescu a publicat relativ puţin, dar aproape toate cărţile sale sunt de referinţă: Literatura SF (1980) rămâne poate cea mai bună carte românească dedicată genului, Caragiale şi Caragiale. Jocuri cu mai multe strategii (1983) este una dintre cele mai îndrăzneţe şi mai inteligente abordări ale clasicului , iar Enciclopedia exilului literar românesc 1945-1989 (2003) este, la propriu şi la figurat, unică.” - Marius Chivu

Florin Manolescu la primirea Premiului SRSFF 2009 pentru „Mentaliştii. Alte nouă povestiri incredibile”, editura Cartea Românească, 2009

„Înapoi la argument”, invitat Florin Manolescu : „Istoria exilului românesc”, joi 2 decembrie 2010
Emisiunea „Înapoi la argument” pune în valoare discursuri de pe piaţa ideilor, din cultura română şi cultura europeană. Principalul scop al emisiunii moderate de Horia Roman Patapievici la TVR Cultural este de a promova un alt gen de talk-show şi anume: dezbaterea culturală, care pune în circulaţie idei, discursuri expresive şi interesante, personalităţi cu adevărat reprezentative pentru spiritualitatea românească.

Florin Manolescu : „Intelectualitatea şi chiar cultura română a funcţionat de a lungul istoriei deteritorializat. Eu am avut noroc. N-am fost nici exilat, nici emigrant, deci nici n-a trebuit să mă confrunt cu cine ştie ce probleme identitare, în sensul recalibrării propriului eu. Poate că am fost un mediator...”

Florin Manolescu s-a născut în anul 1943. Este critic, istoric literar şi prozator, membru al USR (din 1987), membru al PEN-Clubului român (din 1991) şi membru al Consiliului ştiinţific al Institutului Naţional pentru Memoria Exilului Românesc (din 2003 până în 2010).
A studiat filologie română si germană la Facultatea de Litere a Universității din București între anii 1963 și 1968. Din 1968 până în 1990 a fost asistent la Catedra de literatură română a aceleiași facultăți, iar din 1990 a devenit conferențiar.
În 1993 a fost invitat și angajat ca lector, iar în 1995 a fost numit profesor la Seminarul de romanistică al Universității Ruhr din Bochum, Germania.
Autor, în 1978, al primei teze de doctorat din România despre literatura S.F.

A deținut o rubrică permanentă de cronică literară la revistele Amfiteatru (1967–1968), România literară (1969), Argeș (1969–1971), Flacăra (1976–1977), Contemporanul (1982–1983) și Luceafărul (1990–1993).
A fost membru activ și critic literar al fandomului din România.
A condus, alături de Ovid S. Crohmălniceanu, Cenaclul „Junimea” al Facultății de Litere din București în ultima fază de activitate a acestuia (1986-1989). Principalii membri din această perioadă : Mircea Nedelciu, Mircea Cărtărescu, Cristian Teodorescu, Alex. Leo Șerban, Ioana Pârvulescu, Simona Popescu, Ion Manolescu, Ara Șeptilici, Cristian Tudor Popescu, Ion Bogdan Lefter, Hanibal Stănciulescu, Emil Paraschivoiu, Alexandru Pleșcan, Cătălin Țârlea.
La începutul anilor ’90 a fǎcut parte din juriul care a acordat Premiul Național de Poezie „Mihai Eminescu” și din juriile care au acordat premiile Uniunii Scriitorilor.

Dintre volumele sale, menţionăm: „Poezia criticilor”, Editura Eminescu, 1971 (Premiul Uniunii Scriitorilor); „Literatura S.F.”, Editura Univers, 1980; „Caragiale şi Caragiale, Jocuri cu mai multe strategii”, Editura Cartea Românească, 1983, reeditare la Editura Humanitas, 2002; „Litere în tranziţie”, Editura Cartea Românească, 1998; „Misterul camerei închise. Nouă povestiri incredibile”, Editura Humanitas, 2002; „Enciclopedia exilului literar românesc, 1945-1989. Scriitori, reviste, instituţii, organizaţii”, Editura Compania, 2003 (Premiul Institutului Cultural Român); „Mentaliştii. Alte nouă povestiri incredibile” (Premiul Societăţii Române de Science Fiction şi Fantasy), editura Cartea Românească, 2009, „Cu ochii pe mine. Jurnal român-german.1995”, editura Cartea Românească, 2010.

Enciclopedia exilului literar românesc (1945-1989)” de Florin Manolescu (editura Compania, ediția a doua, revizuită şi adăugită, 2010)

De ce scriu emigranții ? Pentru că vorbesc mai prost, mai puțin... Scrisul devine singurul mod în care mai pot fi locuiți de cuvîntul de demult.
Din nefericire, ca orice succedaneu, scrisul nu vindecă, el exprimă disperarea, dar nu o lecuiește și acest lucru este valabil în primul rînd pentru intelectuali, pentru scriitori.
Ajunși în țara celei de a doua vieți, au descoperit curînd că erau departe de a fi găsit o soluție la această problemă
” - Florin Manolescu

„În această aducere acasă a „literaturii exilate“ – în fapt, a unui întreg continent cultural –, poate fi citit un proiect „identitar“ de o viaţă al lui Florin Manolescu, un proiect ce vizează integrarea unor zone literare marginale sau „paraliterare“ (de la „poezia criticilor“ şi publicistica lui I.L. Caragiale la literatura SF şi exilul postbelic) şi, în ultimă instanţă, extinderea continuă a frontierelor literaturii. Ale literaturii, în general, şi ale literaturii române, în particular. Ceea ce implică, pe lîngă luarea în proprietate şi administrarea temeinică, „nemţească“, a unor domenii border, a unor limes-uri literare, şi o sincronizare epistemologică. Nu cred că greşesc prea mult aşezînd acest mare proiect enciclopedic „de autor“ pe acelaşi palier cu demersurile sintetice ale lui Adrian Marino. Adică într-o paradigmă a „enciclopedismului profesionist“ (nu amator!) de care cultura română nu se poate dispensa.” - Paul Cernat

„Prima ediţie a Enciclopediei… (2003) a fost un eveniment de proporţii, dar a creat şi o mare surpriză : « cărămida » era rodul trudei îndelungi a unui singur autor, iar la editarea ei lucraseră, preţ de un an, doar două persoane (una se însărcinase cu macheta, redactarea, corectura şi documentarea iconografică, iar cealaltă, cu executarea machetei, prelucrarea imaginilor, realizarea indicelui şi urmărirea tipografică). Astăzi, la şapte ani distanţă, « troica » – incredibil, dar adevărat ! – e aceeaşi, numai că ea a muncit de această dată la o « lespede » cu un dublu volum de informaţie. A trebuit deci regîndită macheta şi lărgit formatul pentru ca aspectul general să nu difere prea mult de cel al primei ediţii, iar cartea să rămînă uşor de mânuit şi de citit. Enciclopedia… cuprinde acum peste 430 de articole (81 sunt noi), încă mai multe imagini şi în indice se găsesc mai bine de 6. 400 de nume.
Introducerea la această a doua ediţie explică minuţios revizuirile şi adăugirile care au intervenit, neuitând să răspundă la obiecţiile aberante ridicate de dragul aflării-în-treabă şi autobăgării-în-seamă la prima ediţie (introducerea primă poate fi, de asemenea, citită în volum de către toţi cei care n-au avut ştiinţă de criterii, delimitări, definiţii clar expuse ale lucrării).
Corpusul propriu-zis, bibliografia şi indicele Enciclopediei… constituie pentru moment cel mai cuprinzător instrument de lucru în ceea ce priveşte experienţa şi creaţia emigraţiei româneşti. Interpretarea largă a « literarului » şi preocuparea pentru actualizarea referinţelor până la finele lui octombrie 2009 ţin Enciclopedia… în pas cu înţelegerea sociologică modernă a « scrisului » şi servesc interesul tuturor specialiştilor în istorie recentă şi contemporană, al profesorilor, cercetătorilor, jurnaliştilor.”

O enciclopedie riguroasă pînă la infinitezimal, cea mai solidă apariţie de istorie literară a anului 2010, cu peste 430 de articole şi cu un număr dublu de pagini faţă de ediţia din 2003, culeasă cu corp de literă mic, pe două coloane, în format A4. Volumul, care reprezintă „cel mai cuprinzător instrument de lucru în ceea ce priveşte experienţa şi creaţia emigraţiei româneşti” are 832 pagini şi cuprinde 430 de articole (81 noi), mai multe imagini şi un indice cu mai bine de 6.400 de nume.

Articolele noi (autori, publicaţii, instituţii) sunt:
D.C. Amzăr, Baruţu T. Arghezi, Camil Baciu, Titus Bărbulescu, Oliviu Beldeanu, Biblioteca română « Petre Sergescu-Marya Kasterska » de la Paris, Caietele INMER, Iosif Eugen Campus, Liviu Cangeopol, Carol II, Matei Cazacu, Constantin Cesianu, Antonia Constantinescu, Jean Leontin Constantinescu, Nicolae Corbeanu, Vintilă Corbul, Jacques G. Costin, Curierul român (Franţa), Curierul românesc (Suedia), Aurel Decei, Cornelius Dima-Drăgan, Paul Dimitriu, Radu Enescu, Sergiu Fărcăşan, Leon Feraru, Benjamin Fondane, Florin Gabrea, Ştefan Georgescu-Olenin, Ovidiu Hurduzeu, Dinu Ianculescu, Dorina V. Ienciu, Institutul Naţional pentru Memoria Exilului Românesc, Isidore Isou, Leonard Kirschen, Librăria românească din Paris, Lumea liberă/The Free World, Aurel Sergiu Marinescu, Vasile Mănuceanu, Constantin Michael-Titus, Marius Mircu, Alexandrina Mititelu, Constantin Virgil Negoiţă, Leon Negruzzi, Alexandru Nemoianu, Ana Novac, Doru Novacovici, Sesto Pals, Andrei Pandrea, Ion Pantazi, Paul Păun, Ion Pârvulescu, Gabriel Pleşea, Stelian Popescu, Titu Popescu, Ion Pribeagu, George Racoveanu, Ion Raţiu, Camil Ring, Horia Roman, Yvonne Rossignon Menchinelli, Raoul S. Rubsel, Annie Samuelli, Mircea Săucan, Teodor Scorţescu, Claude Sernet, Sorin Stati, Viorica Stavila, Mihail Steriade, Ştefan Stoenescu, Constantin Stoiciu, Mihail Sturdza, Virginia Şerbănescu, Sorin Toma, George Tomaziu, Mihail Vâlsan, Filon Verca, Ilarie Voronca, Ovidiu Vuia, Richard Wurmbrand, Sabina Wurmbrand, Constantin Xeni.


Florin Manolescu citind la ProspectArt (28.03.2010), povestirea „Califat” (una dintre cele mai bune ucronii românești) din volumul său, „Misterul camerei închise.Nouă povestiri incredibile”, editura Humanitas, 2002

Florin Manolescu, „Cu ochii pe mine. Jurnal român-german”, colecția “Jurnale și memorii”, editura Cartea Românească, 2010

„Cartea lui Florin Manolescu extrage din jurnalul criticului și prozatorului, jurnal ținut în Germania, țară în care autorul a lucrat și a trăit vreme de 15 ani, un singur an: 1995. Anul a fost ales pentru că, ajuns în 1993, profesorul de la Bochum își găsise echilibrul în noua realitate. Nicio zi nu lipsește chiar dacă notația e scurtă: „Sîmbătă 18 mai 1995. Din nou ploaie și grindină”. Fiecare zi are și un set de „repere culturale, istorice sau politice” așa cum le aleg publicațiile germane. Aflăm ce prezintă interes pentru posibilul cititor de presă german (sau ce prezenta în 1995).
Astfel, 8 iunie e ziua primului zbor Lufthansa cu destinația New York (în 1955). Interesul cititorului - român acum - pentru volumul profesorului Florin Manolescu poate avea cel puțin trei surse: scriitura și spiritul de observație ale inteligentului și cultivatului autor, descrierea vieții cotidiene a unui universitar în Germania, dar și a realității din această țară, a celei universitare mai ales, din perspectiva cuiva integrat ei, jurnalul scrierii unei cărți și anume a celei despre literatura română a exilului la care Florin Manolescu a lucrat intens în acel 1995 și pentru care a avut contacte epistolare sau directe cu numeroși autori precum Paul Goma, Petru Dumitriu, D. Țepeneag și mulți alții.
Foarte interesantă partea legată de întîmplările și uzanțele universitare germane, făcînd inevitabil comparații - dezavantajoase pentru noi - cu ceea ce se întîmplă în mediul nostru universitar.
O lume (acolo) așezată, consacrată studiului, nu opulentă, dar la adăpost de griji materiale, dotată cu umor picurat în marea ei seriozitate.
Însuși Florin Manolescu, spirit lucid și relativ caustic, doar e exeget al lui Caragiale-tatăl, narează cu emoție și oarecare tristețe ceremonia simplă prin care, după numai doi ani de predare la Universitatea Rhur, a primit titlul de profesor în Germania („ceea ce nu-i puțin lucru” – declară el și chiar că nu este!), titlu pentru care, în România, a avut de așteptat două decenii.
Comparația cu universitățile românești pe care un lector cît de neatent o face inevitabil, parcurgînd jurnalul lui Florin Manolescu, este strivitoare pentru învățămîntul nostru, deși profesorul este de o desăvîrșită delicatețe și, exceptînd comparația între duratele obținerii titlului didactic, nu expune în toată cartea nicio altă paralelă directă. Momente delectabile pentru cititor sînt cele în care autorul jurnalului se referă la natură, mult mai apropiată omului în cadrul german, și la care el însuși e foarte atent. Surprinde doar faptul că, în cei 15 ani de „exil”, profesorul Manolescu, amator declarat de companie pisicească, nu și-a luat, în locuința nemețească (dar poate gazdele au impus asta, noi nu aflăm), un respectabil motan nord-rhein westfalic care să-i bucure orele de studiu cu torsul său înțelept.
Un an la Bochum, asa poate fi rezumat Jurnalul lui Florin Manolescu. Nu este însă un jurnal intim, în ciuda titlului cărții, Cu ochii pe mine – căci a trăi doar pentru tine înseamnă, spune Manolescu, a trăi degeaba –, ci un jurnal al micilor întîmplări de zi cu zi, un jurnal al anului 1995, care începe pe 1 ianuarie și se încheie pe 31 decembrie.
Este un jurnal ținut cu conștiinciozitate, chiar dacă uneori sînt zile de jurnal mai lungi, iar alteori mai scurte. Surprinzator sau nu, nu găsim în acest volum, în ciuda faptului că el aparține autorului Enciclopediei exilului literar românesc, puține referiri la exil sau la tema înstrăinarii.
Nu avem de-a face cu un eu confesiv de tipul celui din Confesiunile lui Augustin, de exemplu, sau cu un suflet neliniștit de frica îndepărtării și care trece printr-o criza identitară. Nu este vorba nici despre “o inima care se întreabă unde s-ar putea simți acasă”, cum ar spune Nietzsche, căci Florin Manolescu reușește să se simtă acasa într-o altă țară, într-o altă cultură și într-o altă limbă.
Jurnalul ne demonstrează acest lucru. De aceea, unul dintre posibilele titluri ale cărții ar putea fi: Cu ochii pe mine, în mijlocul lor. “Cei de-acolo, spune Florin Manolescu, mi-au dat sentimentul ca au nevoie de mine. Un sentiment cu care nu ai norocul să te întilnești prea des. Dar de fapt nu am rămas în Germania, ci am stat.” Diferența dintre a rămîne și a sta este esentțială în acest caz în înțelegerea Jurnalului.
Sînt inserate în jurnal mai multe scrisori, iar majoritatea corespondenților sînt fie universitari, fie scriitori cunoscuți: profesorul Heitmann, Mircea Dumitriu, Paul Goma, Dorin Tudoran, Dumitru Țepeneag sau Mihai Vornicu.
Jurnalul român-german nu este o întoarcere către sine, ci mai degrabă o antologie a impresiilor din și despre Germania, descoperită în primul an de lectorat la Bochum. De ce să ții un jurnal? Răspunsul lui Florin Manolescu este simplu și mai mult decît sugestiv: “Pentru că eu il țin pe el și el mă ține pe mine”.

Literatura SF, editura Univers, 1980


Mentaliștii. Alte nouă povestiri incredibile, editura Cartea Românească, 2009

„Misterul camerei închise.Nouă povestiri incredibile”, editura Humanitas, 2002

21.12.2010

ION VIANU : VIRTUALUL PRIN MEDIA MAI VECHI ȘI MAI NOI, COVÎRȘEȘTE REALUL ȘI ÎN CUNOAȘTEREA LUMII ȘI ÎN RELAȚIILE UMANE !

Am impresia ca românii au fost atît de dominați de factorul politic în timpul dictaturii încît nu au devenit conștienți că libertatea nu presupune doar exprimare, dreptul de-a critica, dar și cel de-a se organiza…
Observ că neîncrederea în cuvîntul dat, suspiciunea permanentă că îndărătul cutărei acțiuni sau declarații s-ar putea ascunde o intenție răuvoitoare s-au generalizat. Trăim într-o societate a neîncrederii și a suspiciunii frizînd paranoia.
Și într-una din ce în ce mai puțin solidară, din ce în ce mai individualistă.
Chiar și sociabilitatea românească, proverbială, este pe cale să se topească.
Aici intervine şi un fond mai arhaic. Noi trăim la marginea Balcanilor şi provenim din Bizanţ, unde tonul a fost mereu aprins, violent, în care fizicul şi mintalul nu au fost separate foarte bine, între a combate cu cuvîntul şi a pocni pe cineva fizic nu este o frontieră foarte bine trasată
.” - Ion Vianu

Oamenii comunică din ce în ce mai puțin. De acest virus occidental, necomunicarea, ne-am contaminat și noi. În schimb, ne contagiem mai greu de anumite calități ale acestei lumi, respectul cuvîntului dat. Solidaritatea e un cuvînt pentru proști.” - Ion Vianu

Societatea românească este una recentă cu identități imprecise, convulsionată, care n-a intrat complet în matca ei. Societatea românească actuală este simplist-utilitaristă.
Ideea beneficiului imediat anulează eforturile de lungă durată.
Strategiile pe termen lung sînt văzute ca un fel de utopie, o „barbă“, nimeni nu crede în ele. Asta s-a întîmplat şi în educaţie. Este o discreditare a strategiilor pe termen lung. Şi fără strategie nu există educaţie, există doar procesarea unor cunoştinţe
.” - Ion Vianu

Cred că încrederea poate fi restabilită pornind de la grupuri mici, de la solidaritățile locale. Nu știu dacă e posibil, dar aceasta este șansa noastră. Perspectivele trebuie să fie largi, dar totul începe cu grija pentru proximitate. Gîndește global, acționează local, a spus cineva.” - Ion Vianu

La sfîrşitul fiecărui an, revista Uniunii Scriitorilor din România – „România literară” cu sprijinul Fundaţiei ANONIMVL, acordă Premiul PROMETHEVS pentru Cartea Anului – cea mai importantă lucrare literară – în valoare de 10.000 lei.
Ceremonia de decernare a Premiului Cartea Anului are loc la Clubul PROMETHEVS din Bucureşti.

Literatura română este foarte puţin cunoscută în România.
România este una dintre puţinele ţări în care editurile vînd mult mai puţini autori autohtoni decît autori străini.
Cititorul român citeşte mai mult literatură străină, în timp ce toţi cititorii din lume citesc în primul rînd literatură naţională.
Poate că acest lucru trebuie reproşat şi scriitorilor, poate nu scriu suficient de clar, nu sînt suficient de atrăgători. Acest fenomen trebuie privit şi în context european, pentru că editurile din occident îi promovează şi ele mai mult pe scriitori decît pe specialişti
.” - Ion Vianu

Anul acesta s-a desfăşurat cea de-a noua ediţie a Premiului Cartea Anului acordat de revista „România literară” cu sprijinul Fundaţiei “Anonimul”.
Titlul cîştigător a fost „Amor intellectualis. Romanul unei educaţii” – un excelent roman de memorii semnat de Ion Vianu. Pledoaria pentru această carte a fost susţinută de Nicolae Manolescu care a subliniat printre altele evocarea vivace, de adîncime, făcută unei epoci care astăzi riscă să rămînă uitată – sfîrşitul anilor ’40, începutul anilor ’50 – dar şi prezentarea a două portrete din istoria literară: Tudor Vianu şi Edgar Papu.
Festivitatea de decernare a premiului s-a desfăşurat pe 25 noiembrie a. c., începînd cu ora 19:00, la Clubul Prometheus din Bucureşti, Piaţa Naţiunile Unite.

Trăim într-o lume a „amuzantului“. Şi literatura, cel puţin potenţial, este mai amuzantă decît psihologia, de pildă, dar asta nu înseamnă că psihologia nu are un cuvînt greu de spus, de exemplu.
Trebuie să ne imaginăm comerţul cu produse culturale ca un mare hypermarket în care un rînd de rafturi este cunoaşterea ştiinţifică şi restul constă din tot felul de năzdrăvanii neatestate şi neatestabile de tip „wellness“, „esoterism“; şi pe urmă mai există şi un raft literar, destul de eterogen. Ştiinţa constrînge, şi poate că asta deranjează în lumea superficială în care trăim
.” - Ion Vianu


Alături de volumul lui Ion Vianu – „Amor intellectualis. Romanul unei educaţii” au fost anunţate alte şase nominalizări:

■„Provizorat” de Gabriela Adameşteanu – Ed. Polirom
■”Patria mea A4” de Ana Bladiana – Ed. Humanitas
■„Germanofilii” de Lucian Boia – Ed. Humanitas
■„Narcotice în cultura română” de Andrei Oişteanu – Ed. Polirom
■„Ultimul Culianu” de Horia-Roman Patapievici – Ed. Humanitas
■”Opere I: Sonete, Furtuna şi Opere II: Hamlet” de William Shakespeare în traducerea Violeta Popa şi George Volceanov – Ed. Paralela 45


Amor intellectualis. Romanul unei educaţii”, editura Polirom / 2010 / Colecţia Fiction Ltd. / 408 pag. / 13 x 20 cm

„Romanul unei educații”, cum îl subintitulează autorul, „Amor intellectualis” relatează povestea unei maturizări intelectuale și sentimentale pe fundalul unei epoci tulburi, cea a instaurării și consolidării regimului comunist.
Adolescența eroului îndeosebi, cu inițierile ei – primele experiențe erotice, căutarile intelectuale, tensiunea dintre spiritual și trupesc –, prilejuiește pagini pe cît de savuroase prin pitorescul lor, pe atît de convingătoare prin franchețe.
La fel și galeria portretelor zugrăvite: ale prietenilor dar și ale discipolilor și apropiaților lui T. (Tudor Vianu), legați de acesta prin amor intellectualis magistri.
Treptat, istoria personală se estompează, pentru că în prim-plan să treacă o altă poveste, dramatică, despre dispariția unei lumi și a unei generații…

Ion Vianu (n. 1934, București; fiul criticului literar Tudor Vianu și al Elenei Irimescu, fiica lui Ștefan Irimescu, medic, întemeietorul ftiziologiei din România) este unul dintre cei mai cunoscuți și mai apreciați psihiatri ai generației sale. Înainte de a alege calea exilului, în 1977, a desfășurat o bogată activitate în psihiatria românească, atît ca practician cît și ca pedagog.
A renunțat la studiile de filologie clasică în speranța că va găsi, în psihiatrie, refugiul în fața ideologizării cotropitoare a anilor ’50. În realitate, i-a fost dat să se confrunte cu una din cele mai insidioase metode represive inventate de regimurile totalitare: „psihiatria era deturnată de la scopul ei primar, îngrijirea, către unul politic și polițienesc... Din momentul acela am hotărît că trebuia să plec”. Plecarea din țară nu a fost ușoară, dar a reprezentat singura cale de eliberare. Înainte de 1989, în Elveția, și după 1990, în Romania, a fost printre puținii medici care a încercat să dezvăluie adevăratele dimensiuni ale psihiatriei politice, lovindu-se adesea de rezistențe sau pasivități.
Dupa ce a emigrat, în 1977, a publicat în străinatate articole și studii privind istoria și filosofia psihiatriei și s-a distins ca unul dintre colaboratorii constanți ai postului de radio Europa Liberă.
Desfășurînd o bogată activitate publicistică, inclusiv înainte de 1989 (prin Europa Liberă), Ion Vianu pledează pentru depășirea maladiei sociale a românilor, depresiunea: „întregul popor trebuie să înțeleagă că se găsește în fața unei situații ireversibile“.

Volume publicate: „Introducere în psihoterapie” (1975), „Stil și persoană” (1975; volum distins cu Premiul Uniunii Scriitorilor), „Amintiri în dialog. Memorii” (în colaborare cu Matei Călinescu, 1994; ediția a II-a revăzută și adăugită, Polirom, 1997; ediția a III-a, Polirom, 2005), „Paramnezii” (2005), „Blestem și Binecuvîntare” (2007), „Investigații mateine” (2008), „Necredinciosul” (2008),
„Exercițiu de sinceritate” (2009).
A inițiat ciclul de romane „Arhiva trădării și a mîniei”, din care a publicat la Editura Polirom,„Caietele lui Ozias” (2004) și „Vasiliu, foi volante” (2006).

Cred că educaţia umanistă dezvoltă mintea. Tot ce nu aparţine limbajului practic sau tehnic, literatura, artele plastice, muzica sînt plusuri, te ajută să gîndeşti. Cultura generală nu este un lux. Ea este un atribut al elitelor, al adevăratelor elite care construiesc o societate valoroasă, care au o perspectivă de viitor, depăşind mercantilismul de cîrtiţă al profitului imediat. Cultura este o pavăză în calea parvenitismului mărunt, această gravă plagă socială.” - Ion Vianu

Nu este posibilă crearea sau evoluţia unei culturi fără o prezenţă a grupurilor sau a „grupărilor“. Omul solitar este incapabil să evolueze. Solitudinea este imaginabilă, eventual, în cazul creaţiei poetice.... Sînt excepţii, dar rare. În domeniul ideilor, creaţiilor ştiinţifice, trebuie să ai un feedback. Un spirit nu se naşte fără să fie ascultat. Cînd zic grup, zic solidaritate, zic interese comune, în sens intelectual. Fără asta nu se poate naşte o cultură. Cultura presupune reunirea şi sincronizarea parţială a unor grupuri, parţială pentru că nu trebuie să avem o cultură omogenă.” - Ion Vianu

20.12.2010

EDIȚIA 2011 A ANTOLOGIEI „THE YEAR'S BEST SCIENCE FICTION” - GARDNER DOZOIS

Gardner Dozois a anunțat sumarul antologiei sale „The Year's Best Science Fiction: Twenty-Eighth Annual Collection” care va fi lansată pe data de 5 iulie 2011.
Volumul paperback publicat de editura St. Martin's Griffin va avea 688 de pagini.
Povestirile selectate de Gardner Dozois poate nu sînt în mod absolut cele mai bune texte din 2010 dar cu siguranță sînt unele dintre cele mai valoroase.


"A History of Terraforming" - Robert Reed (Asimov's)
"Dead Man's Run" - Robert Reed (F&SF)
"The Sultan of the Clouds" - Geoffrey A. Landis (Asimov's)
"Mammoths of the Great Plains" - Eleanor Arnason (Aqueduct Press)
"The Things" - Peter Watts (Clarkesworld)
"Jackie's-Boy" - Steven Popkes (Asimov's)
"Seven Cities of Gold" - David Moles (PS Publishing)
"Chicken Little" - Cory Doctorow (Gateways)
"Under the Moons of Venus" - Damien Broderick (Subterranean)
"Re-Crossing the Styx" - Ian R. MacLeod (F&SF)
"Elegy for a Young Elk" - Hannu Rajaniemi (Subterranean)
"Chimbwi" Jim Hawkins (Interzone)
"Sleeping Dogs" - Joe Haldeman (Gateways)
"Seven Years from Home" - Naomi Novik (Warriors)
"And Ministers of Grace..." - Tad Williams (Warriors)
"Sleepover" - Alastair Reynolds (Apocalyptic Book of SF)
"Flower, Mercy, Needle, Chain" - Yoon Ha Lee (Lightspeed)
"In-Fall" Ted Kosmatka--Lightspeed
"Amaryliss" - Carrie Vaughn (Lightspeed)
"Flying in the Face of God" - Nina Allan (Interzone)
"The Emperor of Mars" - Allen M. Steele (Asimov's)
"The Peacock Cloak" - Chris Beckett (Asimov's)
"The Starship Mechanic" - Jay Lake and Ken Scholes (Tor.com)
"Again and Again and Again" - Rachel Swirsky (Interzone)
"Return to Titan" - Stephen Baxter (Godlike Machines)
"Libertarian Russia" - Michael Swanwick (Asimov's)
"The Shipmaker" - Aliette de Bodard (Interzone)
"Blind Cat Dance" - Alexander Jablokov (Asimov's)
"The Taste of NIght" - Pat Cadigan (Is Anybody Out There ?)
"The Books" - Kage Baker (Apocalyptic Book of SF)
"My Father's Singularity" - Brenda Cooper (Clarkesworld)
"The Spontaneous Knotting of an Agitated String" - Lavie Tidhar (Fantasy)
"The Night Train" - Lavie Tidhar (Strange Horizons)

19.12.2010

BRAVE NEW WORLDS

„YOU ARE BEING WATCHED !”

„Brave New Worlds: Dystopian Stories” - o antologie de John Joseph Adams
Editura Night Shade Books
Difuzarea volumului va avea loc pe data de 25 ianuarie 2011.
Paperback: 489 pagini

Introduction — John Joseph Adams
„The Lottery” — Shirley Jackson
„Red Card” — S. L. Gilbow
Ten With a Flag” — Joseph Paul Haines
The Ones Who Walk Away from Omelas” — Ursula K. Le Guin
Evidence of Love in a Case of Abandonment” —
M.Rickert

The Funeral” — Kate Wilhelm
O Happy Day !” — Geoff Ryman
Pervert” — Charles Coleman Finlay
From Homogenous to Honey” — Neil Gaiman & Bryan Talbot
Billennium” — J. G. Ballard
„Amaryllis” — Carrie Vaughn
Pop Squad” — Paolo Bacigalupi
Auspicious Eggs” — James Morrow
Peter Skilling” — Alex Irvine
The Pedestrian” — Ray Bradbury
The Things that Make Me Weak and Strange Get Engineered Away” — Cory Doctorow
„The Pearl Diver”Caitlín R. Kiernan
„Dead Space for the Unexpected”Geoff Ryman
<„Repent, Harlequin!” Said the Ticktockman>Harlan Ellison®
„Is This Your Day to Join the Revolution ?”Genevieve Valentine
„Independence Day”Sarah Langan
„The Lunatics”Kim Stanley Robinson
„Sacrament”Matt Williamson
„The Minority Report”Philip K. Dick
Just Do It” — Heather Lindsley
Harrison Bergeron” — Kurt Vonnegut, Jr.
Caught in the Organ Draft” — Robert Silverberg
Geriatric Ward” — Orson Scott Card
Arties Aren’t Stupid” — Jeremiah Tolbert
„Jordan’s Waterhammer” — Joe Mastroianni
„Of a Sweet Slow Dance in the Wake of Temporary Dogs” — Adam-Troy Castro
„Resistance”Tobias S. Buckell
„Civilization” — Vylar Kaftan
For Further Reading” — Ross E. Lockhart

http://www.johnjosephadams.com/brave-new-worlds/


Pe site-ul înființat pentru promovarea cărții, John Joseph Adams îi intervievează pe autorii care au colaborat la antologia „Brave New Worlds” :
◦Tobias S. Buckell
◦Adam-Troy Castro
◦S.L. Gilbow
◦Joseph Paul Haines
◦Alex Irvine
◦Sarah Langan
◦Heather Lindsley
◦Joe Mastroianni
◦James Morrow
◦M. Rickert
◦Kim Stanley Robinson
◦Jeremiah Tolbert
◦Genevieve Valentine
◦Carrie Vaughn
◦Matt Williamson


http://www.johnjosephadams.com/brave-new-worlds/free-fiction/
FREE READS
■„Amaryllis” — Carrie Vaughn
[via Lightspeed Magazine]
■„Arties Aren’t Stupid” — Jeremiah Tolbert
[via Seeds of Change]
■„Civilization” — Vylar Kaftan
[via vylarkaftan.net]
■„From Homogenous to Honey” — Neil Gaiman & Bryan Talbot
[via bryan-talbot.com]
■„Is This Your Day To Join the Revolution ? ” — Genevieve Valentine
[via Futurismic]
■„Just Do It” — Heather Lindsley
[appears here courtesy of the author]
■”Of a Sweet Slow Dance in the Wake of Temporary Dogs” — Adam-Troy Castro
[via Imaginings]
■„Resistance” — Tobias S. Buckell
[via Seeds of Change]
■„The Things that Make Me Weak & Strange Get Engineered Away” — Cory Doctorow
[via Tor.com]

12.12.2010

PROSPECTART : VINERI 17 DECEMBRIE 2010, ORA 17.00, CENTRUL CALDERON

SRSFF vă invită la întrunirea cenaclului ProspectArt, vineri 17 decembrie 2010, ora 17.00, la Centrul Calderon, str. Jean-Louis Calderon nr.39, sector 1, București.

Întrunirea va consta în lectura unor proze de către Alexandra Păun, Costin-Florian Miron, Ben Ami, Marian Truță și o dezbatere moderată de Mugur Cornilă pe temele:

1. România mileniului trei: tendinţe în ştiinţă şi educaţie nonformală
Invitat:
Dan Apostol - scriitor, cercetător, reprezentantul pentru România al Fundației Humboldt - Comisia Europeană pentru Ştiinţă
http://www.humboldt-foundation.de/web/home.html

2. Literatura fantastică
Invitat:
Rodica Bretin - scriitor

Participă la discuţii reprezentanţii centrului de educaţie nonformală Nexus Otopeni şi ai Centrului pentru Studii Complexe.
Proiectele Nexus : http://www.noema.info/FORMARE/Nexus/nexman.htm)

Societatea Română de Science Fiction și Fantasy (SRSFF) este o asociație culturală neguvernamentală și non-profit (ONG), al cărei scop declarat este susținerea și încurajarea genurilor science fiction și fantasy din România.
SRSFF a fost înființată în ianuarie 2009, la initiațiva unui grup de scriitori, traducători și fani din România, din dorința de a promova literatura și arta SF autohtonă de calitate.

Cenaclul ProspectArt este o inițiativă a Societății Române de Science-Fiction și Fantasy (www.srsff.ro/), care își propune să descopere și să pregătească viitoarele generații de scriitori și teoreticieni ai mișcării SF .
Sînt așteptați și invitați să participe la ședințele cenaclului, toți cei care se simt atrași de fenomenul SF&F românesc, tinerii autori care doresc îndrumare si ajutor , iubitorii de SF&F, fani și profesionisti pentru ca împreună să contribuim la renașterea și dezvoltarea acestei arte în România.

Înfiinţat în 1986, la Casa de Cultură a sectorului 4 din Bucureşti, din iniţiativa lui Cristian Tudor Popescu, cenaclul ProspectArt a reunit o serie de nume importante ale sefeului românesc din acea vreme, dintre care amintim pe: Dănuţ Ungureanu, Mihail Grămescu, Cristian-Mihail Teodorescu, Cristian Tamaş, Marian Truţă, Cristian Lăzărescu, Mihai-Dan Pavelescu, Ștefan Ghidoveanu, Mihnea Columbeanu, Sorin Ştefănescu, Marius Ungureanu, Valerian Stoicescu, Faur Agachi, Carol Czedly, Dorin Mera, Valentin Dragu, Marius Alecu, Sorin Camner, Costi Gurgu, Alin Claudiu Gălățescu, Oswald Hörer, Maria Grigore, Cristiana Smărăndescu, Marina Nicolaev, Constandina Paligora.

Cenaclul ProspectArt a fost unul din polii activi ai sefeului românesc, prin el lansîndu-se o serie de scriitori, traducători şi critici de valoare.
Ca dovadă sunt premiile câştigate de membrii săi la Convenţiile anuale sau la diferite concursuri: Premiul pentru schiţă la Convenţia Naţională 1986 şi Premiul Uniunii Scriitorilor 1987 pentru Marian Truţă, Premiul pentru povestire 1987 pentru Cristian M. Teodorescu, pentru Premiul Special al Juriului pentru nuvelă 1986 pentru Mihnea Columbeanu, Premiul pentru Nuvelă 1986, Premiul pentru eseu 1986, pentru Cristian Tudor Popescu, Premiul congresului European de Anticipaţie (Montpellier, 1987) pentru Cristian Tudor Popescu, Premiile Helion sau Henri Coandă câştigate de Dănuţ Ungureanu, Cristian Lăzărescu, premiul pentru traducere 1987 câştigat de Mihai Dan Pavelescu, premiile obținute de Mihail Grămescu și Costi Gurgu.

Centrul Calderon, str.Jean Louis Calderon nr.39, sector 1, București

Evenimentul va avea loc la Centrul Calderon, Str. J.L. Calderon nr.39, sector 1, Bucureşti

11.12.2010

HELION ONLINE NR.7 : DECEMBRIE 2010

Un nou număr al revistei electronice Helion a fost lansat de colectivul timișorean, Cornel Secu (coordonator), Lucian Vasile Szabo (coordonator), Ciprian Baciu, Laura Ceica, Adrian Chifu, Cătălin Negrea, colaboratori permanenți:
Mircea Opriță, Marian Mirescu, prezentare grafică:Cătălin Negrea, dezvoltare și mentenanță site: Dacian Strain.


Sumar Helion nr. 7, decembrie 2010

Interviu
Dănuţ Ungureanu - Îmi place să folosesc cheia science fiction ca pretext


Editorial
Cornel Secu - Gaudeamus, zaiafet și târg

Știri SF
Sesiunea Helion 2011

Ion Hobana 80

Nautilus digital mobil

Galileo

Orizonturi universitare

Revelion 2012

Laborator SF
Ştefana Cristina Czeller - Încotro pedalezi, tovarăşe Vasilescu?

Alternative
Victor Martin - Concordia naţională în SF-ul românesc

Fototeca
Fototeca Helion

Cronica de familie
Mircea Opriță - Un boem curtat de moarte

Carevasăzică
Cornel Secu -De la Corporate Branding la Arta Gastronomiei

Arhiva Helion
Arhiva Helion

Ecran
Adrian Chifu - DARK CITY (1998)

InterNext
Lucian Vasile Szabo - Viitorul nu a fost romantic...

Despre jocuri
Dacian Străin - Diablo 3

Contrapunct
Ciprian Baciu - Mitul androginului

Galeria fantastică
Alin Treanta

De prin site-uri adunate
Dacian Străin - Biblioteca Babel

NINA MUNTEANU PREDĂ UN CURS DE SF CREATIVE WRITING

Scriitoarea canadiană Nina Munteanu predă un curs de SF Creative Writing la Surrey Writing School, Surrey, British Columbia, Canada :

"Alien Tracks to Magician Spells: Learn How to Write and Successfully Publish SF and Fantasy"

Cursul de trei ore a avut loc astăzi 11 decembrie la Biblioteca Semiahmoo din Surrey, British Columbia iar participarea individuală a costat 45 de dolari canadieni (144,67 lei).

Learn some essential tools of this genre such as world-building, research, plot approaches and how to generate and follow through with premise, idea and theme toward a publishable original work. Workshop will include use of examples, lists, discussion and writing. Bring a sample of your work and be prepared to discuss it”.
http://surreywritersschool.com/

Ultimul roman al Ninei Munteanu, „Angel of Chaos” (Dragon Moon Press) a fost lansat la Hal-Con (Convenția SF din Halifax, Nova Scotia, Canada) care a avut loc între 29-31 octombrie 2010 la Lord Nelson Hotel, unde Nina a avut o lectură publică, a participat la un atelier dedicat tehnicilor narative și a acordat autografe.
Angel of Chaos” este un prequel al romanului „Darwin’s Paradox”.

„In 2095 Darwin’s Evolution Kills… Darwin’s Disease is tearing apart the ordered peace of North America. Julie Crane is a brilliant data handler with a unique talent for finding the impossible fast, and getting into trouble even faster. Her relentless search for a cure leads her to a horrifying discovery that incriminates her in a heinous conspiracy to recast humankind.”

„Nina Munteanu’s Angel of Chaos is a gripping blend of big scientific ideas, cutthroat politics and complex yet sympathetic characters that will engage readers from its thrilling opening to its surprising and satisfying conclusion.” — Hayden Trenholm, Aurora-winning author of „The Steele Chronicles”

Nina Munteanu, the Writing Coach Gives Free Webinar : Tuesday, August 10, 2010

Nina, the Writing Coach

http://links.mkt230.com/servlet/MailView?ms=NDUyOTQ0MQS2&r=Njg3MzE3MjcyS0&j=MTYxNDkwNTM3S0&mt=1&rt=0

În data de 4 august 2009, postam prima mențiune în blogosfera românească despre Nina Munteanu :


După Alexandre Băbeanu, autor SF de origine română stabilit în Vancouver, Canada, descopăr încă un scriitor român de SF. Tot în Canada. Şi tot în Vancouver.
Este vorba de Nina Munteanu, „autoare canadiană de SF şi ecologistă”, aşa cum se autocaracterizează pe site-ul propriu, http://www.ninamunteanu.com




Nina a fost cercetător ştiinţific cu o specializare în limnologie.
Afirmă că a publicat povestiri care au fost traduse în greacă, poloneză şi română.
Dacă cineva a citit în româneşte vreo povestire scrisă de Nina Munteanu, e rugat să ne-o semnaleze.
Romanul ei „Darwin’s Paradox”, un eco-thriller SF apărut la editura Dragon Moon Press, a fost nominalizat la premiul Aurora.
O cronică a acestui roman poate fi citită la adresa :

http://www.soullessmachine.com/2008/07/darwins-paradox-by-nina-munteanu.html



Nina Munteanu a mai scris romanul SF „Collision with Paradise” şi volumul „A Butterfly in Peking”.
Colaborează cu eseuri şi recenzii cu publicaţiile Strange Horizons, IROSF şi The New York Review of Science Fiction.
Nina are un blog intitulat „The Alien Next Door”,

http://sfgirl-thealiennextdoor.blogspot.com/, unde sînt postate şi povestiri SF proprii.

Nina Munteanu este o participantă confirmată de organizatori la WORLDCON ANTICIPATION, 6-10 august 2009, Montreal,Canada.
Vom citi povestirile online şi vom încerca să aflăm mai multe amănunte despre compatrioata noastră.

http://culturalsflearnings.blogspot.com/2009/08/nina-munteanu.html

10.12.2010

„PANGAIA” ȘI ÎN FORMAT DIGITAL


Încă un proiect marca Eagle şi SRSFF dus la bun sfîrşit în folosul comunităţii science fiction din România: primul volum colectiv de science fiction românesc în format digital portabil.
„Pangaia” poate fi acum achiziţionată în două formate digitale:
epub: http://www.imaginastore.com/shop/product.php?id_product=26
şi
mobi: http://www.imaginastore.com/shop/product.php?id_product=27

Lectură plăcută !


Integrala SF „Seniorii Imaginației”, un parteneriat SRSFF și Eagle Publishing House :
12 titluri în patru luni !

(http://www.imaginastore.com/shop/category.php?id_category=6)

Sebastian A.Corn - „2484 Quirinal Ave”

Liviu Radu - „Trip-Tic”

Dănuț Ungureanu - „Așteptînd în Ghermana”

Mihail Grămescu - „Phreeria”

„Aurel Cărășel - „Vînătoare de noapte”

Mircea Opriță - „Întîlnire cu Meduza”

Mircea Opriță - „Adevărul despre himere”

Mircea Opriță - „Nopțile memoriei”


Voicu Bugariu - „Lumea lui Als Ob”

Gheorghe Schwartz - „Efectul P”

Victor Anestin - „Puterea științei”

Victor Anestin - „O tragedie cerească”

Puteţi comanda cărţile din colecţia „Seniorii Imaginaţiei” accesînd www.edituravirtuala.ro şi www.imaginastore.com (românii din diaspora pot accesa secţiunea internaţională Eagle BookStore) sau www.amazon.com.

Pe website-ul editurii titlurile sunt disponibile pentru livrare în data de 15, la fiecare 2 luni (lunile pare din an).

IMPORTANT: Sunt livrate numai titlurile preplătite. Pentru proceduri, accesaţi paginile explicative din website.

Integrala Science Fiction-ului românesc (SRSFF & Eagle Publishing House) este un proiect deschis şi un efort conjugat al celor mai autorizate voci ale genului de la noi din ţară pentru realizarea unei serii de lucrări epice fără corespondent în întreaga literatură română.

În Eagle BookStore ( http://astore.amazon.com/romonl-20) sunt grupate toate titlurile editurii Eagle (inclusiv colectiile „Marea Antologie…”, Seniorii Imaginației, Cassargoz, Phreeria, MassMasters-Essential Works) și vor fi adăugate, de asemenea, toate titlurile în limba română ale altor edituri care vor fi distribuite prin Amazon.com.

În cadrul Integralei există pe lîngă re-editarea propriu-zisă a lucrărilor relevante și două proiecte majore ale science fiction-ului românesc:

Marea Antologie a Anticipaţiei Româneşti” – coordonator Mircea Opriţă

Viitorul Aşa Cum a Fost” – coordonator Ştefan Ghidoveanu

Este vorba despre repunerea în circuitul cultural a textelor (schiţe, povestiri, nuvele) autorilor români care au apărut în diferite publicaţii sau chiar în diferite volume sau antologii, conform unei selecţii în funcţie de anumite criterii.

Astfel, „Marea Antologie a Anticipaţiei Româneşti” va acoperi pe parcursul a mai multor volume, cele mai bune texte tematice din sefeul românesc.

„Viitorul Aşa Cum a Fost” se va ocupa de cele mai bune texte româneşti apărute din 1955 până în prezent într-o serie de publicaţii (CPŞF, Almanahul Anticipaţia, Jurnalul SF etc) indiferent de tematică.

Cele două proiecte vor face parte, structural vorbind, din „Integrala Seniorii Imaginaţiei”, ele vor fi complementare şi vor ajuta la o acoperire cât mai cuprinzătoare a literaturii science fiction din toate timpurile din România.

Societatea Română de Science Fiction și Fantasy (SRSFF) este o asociație culturală neguvernamentală și non-profit (ONG), al cărei scop declarat este susținerea și încurajarea genurilor science fiction și fantasy din România.
SRSFF a fost înființată în ianuarie 2009, la initiațiva unui grup de scriitori, traducători și fani din România, din dorința de a promova literatura și arta SF autohtonă de calitate.

Volumele se pot achiziţiona de pe site-ul Imaginastore (cu precomandă) sau direct de pe Amazon.com.
http://www.imaginastore.com/shop/product.php?id_product=24