PROSPECTART : VINERI 29 OCTOMBRIE, ORA 17.00, CENTRUL CALDERON

SRSFF are plăcerea să vă invite în data de vineri 29 octombrie 2010, ora 17.00 la Cenaclul ProspectArt (Centrul Calderon, str.Jean Louis Calderon nr.39, sector 1, București) :

Invitat special, Prof.Dr.Lucian Boia, istoric al imaginarului

Programul evenimentului:

Cristian Tamaș : Prof.Dr. Lucian Boia, portret bio-bibliografic


Prof.Dr. Lucian Boia : Domeniul imaginarului, tangențe cu science fiction-ul


Împreună cu Lucian Boia (în prim plan, doamna Ana-Mariana Ionescu, Raluca Băceanu, Costin Miron și un pic din Simona)


Eugen Stancu : „Science fiction-ul în România comunistă”

Feri Balin :
povestirea „Ultima naștere” (Feri și Rodica citind povestirea)

Cenaclul ProspectArt va avea loc la Centrul Calderon, Str. J.L. Calderon nr.39, sector 1, Bucureşti

"...un autor român de raftul întâi, dă-mi voie să-ţi propun cărţile lui Lucian Boia, care sunt nişte sinteze de o inteligenţă extraordinară.
Prof.Dr.Lucian Boia e un autor pe care îmi propun să-l citesc complet…" – Bogdan Suceavă
"Trăim în România” – asta e o vorba mare ! Fiecare dintre noi trăim acasă în primul rînd, trăim într-un cerc de prieteni, de cunoștințe, și apoi e și cercul cel mare al traiului în România. Cred că marile satisfacții sau insatisfacții le are fiecare din cercul mai îngust în care trăiește. Eu mă simt bine la mine acasă, printre lucrurile și cărțile mele și mă simt normal în viața socială pe care o duc în România
Noi suntem o societate scindată şi mult prea ideologizată, în care inamiciţiilor personale dintre oameni li se adaugă şi fondul de disensiune ideologică. E un cumul care conduce spre refuzul celuilalt. Suntem o societate dezechilibrată şi nici nu puteam să fim altfel întrucît am trăit prea multă vreme într-o societate
tradițională, țărănească și am intrat imperfect într-o societate de tip modern." - Lucian Boia

Lucian Boia s-a născut la 1 februarie 1944 în Bucureşti.
Cariera universitară a început din 1967 la Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti, profesor titular în 1990, predă istoriografia și istoria imaginarului.
Este specializat în studierea mitologiilor, cele științifice, istorice, politice, literare.Istoricul este preocupat de istoria ideilor și imaginarului, investigînd o gamă largă de mitologii, de la cele referitoare la viața extraterestră pînă la comunism și sfîrșitul lumii.
Secretar general (1980-1983) şi vicepreședinte (1983-1990)al Comisiei Internaționale de Istorie şi Istoriografie.
Director fondator (1993-prezent) al Centrului de Istorie a Imaginarului.

"Sfîrșitul lumii, extratereștrii și alte fantezii biologice, tentativa comunistă de reinventare a lumii, mitologiile istorice și politice - iată cîteva dintre temele tratate pînă acum de Lucian Boia. Diversitatea lor nu exclude un aer de familie. Toate aparțin imaginarului. Trăim într-o lume concretă, dar nu mai puțin în propria noastră lume de reprezentări, proiecții și iluzii. Imaginarul spune pînă la urmă mai mult despre om decît tradiționala istorie a faptelor reale. Este, într-un sens, mai real decat realitatea. Lucrurile cu adevărat importante se află în mintea și în sufletul nostru. Lucian Boia crede într-o istorie a imaginarului, cu problematica ei distinctă, cu structurile, regulile și metodele sale".
Este cu siguranţă istoricul român cel mai cunoscut în occident.
Lucian Boia a publicat mult și a reușit să pătrundă cu succes pe piața de carte străină, îndeosebi franceză, acolo unde nivelul analizelor istorice e cunoscut ca fiind unul dintre cele mai ridicate din lume.Studiile din domeniul imaginarului sînt scrise de autor direct în franceză.
Edituri de prestigiu din Franța, Anglia, Spania, Coreea de Sud sau Japonia îl publică deja, cu regularitate.

Lucian Boia a publicat în Franța :

-"L'Exploration de l'imaginaire de l'espace", Ed.La Découverte, 1987-"La Fin du monde. Une histoire sans fin", Ed.La Découverte, 1989
-"Entre l'Ange et la Bête. Le Mythe de l'homme différent de l'Antiquité à nos jours", Ed.Plon, Paris, 1995
-"Pour une histoire de l'imaginaire", Ed.Les Belles Lettres, Paris, 1998
-"Pour vivre 200 ans. Essai sur le mythe de la longévité",
-"Jules Verne : Les paradoxes d'un mythe", Ed.Les Belles Lettres, Paris, 2005
-"L'homme face au climat : l'imaginaire de la pluie et du beau temps", Ed.Les Belles Lettres, Paris, 2004
-"Quand les centenaires seront jeunes : L'imaginaire de la longévité de l'Antiquité à nos jours", Ed.Les Belles Lettres, Paris, 2006
-"Le mythe de la démocratie", Ed.Les Belles Lettres, Paris, 2002
-"La Roumanie : un pays a la frontière de l'Europe", Ed.Les Belles Lettres, Paris, 2003
-"La Mythologie scientifique du communisme", Ed.Belles Lettres, 2000

în engleză :
"The Weather in the Imagination", Ed.Reaktion Books, 2005
"Forever Young: A Cultural History of Longevity", Ed.Hushion House, 2004
"Romania : borderland of Europe", Ed.Reaktion Books, London, 2001
"Great Historians of the Modern Age: An International Dictionary" (editor-in-chief), Ed.Greenwood Press, 1991
"Great Historians from Antiquity to 1800: An International Dictionary" (editor-in-chief), Ed.Greenwood Press, 1989
"Relationships between Romanians, Czechs and Slovaks: (1848-1914)", translated by Sanda Mihailescu, Editura Academiei, 1977

în spaniolă :
"Entre El Angel y La Bestia", Andres Bello, 1997

"Lucian Boia e dotat în plus cu un har al scrisului pe care puțini dintre confrații săi de breaslă îl au. Adesea, ne plictisim rapid cînd dorim să citim o carte de istorie solidă sub aspect documentar, dar fadă sub aspectul stilului. Autorul în cauza fie scrie precum un școlar ceva mai răsărit, fie se rezumă aproape exclusiv la a reda integral documentele pe care își susține cercetarea, mișcîndu-se stangaci și greoi. Istoria e cea care pierde în acest caz cel mai mult.
Iată de ce cărțile lui Lucian Boia s-au bucurat mereu de un neașteptat succes de public: pentru că scriitura lui e de cu un cu totul alt calibru, iar profunzimea psihologică și respingerea oricăror prejudecăți îl individualizeaza într-un mod absolut.
Explicabilă, așadar, iritarea pe care o produce Boia, mai ales în randurile unor confrați într-ale muzei Clio.
Invidia e barometrul succesului, iar succesul profesional al lui Lucian Boia nu mai e de mult o surpriză, ci e deja un lucru firesc."

și în România, bibliografie selectivă:

1."Pentru o istorie a imaginarului", 2000
2."Sfîrşitul lumii.O istorie fără sfîrşit", 1999
3."Omul şi clima : teorii, scenarii, psihoze", 2005
4."Mitul longevităţii", 1999 ; Tinerețe fără bătrînețe, 2005
5."Între înger şi fiară : mitul omului diferit din Antichitate pînă astăzi", 2004
6."Jules Verne : paradoxurile unui mit", 2005

Bibliografie extinsă:
"Eugen Brote: (1850-1912)", Ed. Litera, 1974
"Sfîrşitul lumii.O istorie fără sfîrşit", Humanitas, 1999
"Mituri istorice româneşti", Editura Universităţii Bucureşti, 1995
"Miturile comunismului românesc", Editura Universităţii din Bucureşti, 1995, 1997; Ed.Nemira 1998
"Istorie şi mit în conştiinţa românească", Humanitas, 1997, 2000, 2002
"Pentru o istorie a imaginarului", Humanitas, 2000, 2006
"Jocul cu trecutul: istoria între adevăr şi ficţiune", Humanitas, 1998, 2002
"Două secole de mitologie naţională", Humanitas, 1999, 2002, 2005
"Mitologia ştiinţifică a comunismului", Humanitas, 1999, 2005
"România, ţară de frontieră a Europei", Humanitas, 2002, 2005
"Mitul Democraţiei", Humanitas, 2003
"Mitul longevităţii: cum să trăim două sute de ani", Humanitas, 1999
"Jules Verne: paradoxurile unui mit", Humanitas, 2005
"Omul şi clima : teorii, scenarii, psihoze", Humanitas, 2005
"Occidentul", Humanitas, 2007
"Napoleon III cel neiubit", Humanitas, 2008
"Jocul cu trecutul", Humanitas, 2008
"Germanofilii", Humanitas, 2009

"Secolul marțienilor" (”Das Jahrhundert der Marsianer”), în colaborare cu Helga Abret, 1984, Ed.Heyne, München, Germania ; lucrare netradusă în România



-"L'Exploration imaginaire de l'espace" (Explorarea imaginară a spaţiului), Ed.La Decouverte, Paris, 1987 ; lucrare netradusă în România



-"La Fin du monde: une histoire sans fin", Ed.La Decouverte, Paris, 1989 ; ediție japoneză, 1992;
"Sfîrșitul lumii: o istorie fără sfîrșit", Ed.Humanitas, București, 1999

"De mii de ani încoace, sfîrșiturile lumii se succedă fără încetare. Potop sau incendiu universal, Apocalipsa urmată de Judecata de Apoi, comete devastatoare, prăbușiri ale scoarței terestre, invazii ale extratereștrilor, război nuclear, dezastru ecologic, dereglări climatice... Toate, din fericire, cel puțin pînă astăzi, s-au petrecut doar în imaginar și mai degrabă sub forma unor sfîrșituri incomplete, oferind de fiecare dată omenirii o nouă șansă. Moartea este urmată astfel de renaștere, într-o istorie care tinde să se desfășoare ciclic.
De ce această înverșunare de a distruge lumea și a o reclădi pe baze noi?
Întrebare cu atît mai actuală cu cît suntem încă sub semnul milenarismului, cu întregul său cortegiu de amenințări reale sau închipuite.
Lucian Boia, cunoscut specialist în istoria imaginarului, încearcă să dea un răspuns, propunînd o interpretare istorică multiplelor sfîrșituri fictive ale lumii în această carte apăruta inițial în Franța și oferită și publicului român."

-"Entre l'Ange et la Bête: le mythe de l'Homme different de l'Antiquité a nos jours", Ed.Plon, Paris, 1995 (ediție spaniolă, 1997) ; "Între înger şi fiară : mitul omului diferit din Antichitate pînă astăzi ", Ed.Humanitas, 2004



-"Pour une histoire de l'imaginaire", Ed.Les Belles Lettres, Paris, 1998 ;

"Pentru o istorie a imaginarului", Humanitas, 2000

"Pour vivre deux cents ans: essai sur le mythe de la longevité" , In Press, Paris, 1998

"Mitul longevităţii", Humanitas, 1999, Bucureşti

"Vom trăi oare un secol și mai bine, sau chiar sute de ani, cu toții tineri și sănătoși? Este un vechi vis al omenirii. Cîte soluții nu s-au imaginat! Fîntîna tinereții, insulele irlandeze ale nemuririi, regimul aproape de înfometare recomandat de Cornaro, iaurtul bulgăresc ținut la mare stimă de doctorul Mecinikov sau grefarea testiculelor de cimpanzeu practicată de Voronov - sînt numai cîteva dintre ele.
Astăzi, într-o eră a științei și a tehnologiei, intră în joc biologia celulară, genetica, clonarea...Cert este că, de un secol încoace, speranța de viață și longevitatea au crescut considerabil.
Să fie oare începutul unei revoluții biologice?
Pîna una-alta, avem însă de a face cu o fabuloasă istorie imaginară, pe care Lucian Boia își propune s-o povestească și s-o descifreze.
Nici un ingredient nu-i lipsește: știință, religie, alimentație, sexualitate, mode, ideologii... toate își găsesc locul în înverșunata luptă a omului pentru depășirea propriei condiții".



"Jules Verne - Les paradoxes d'un mythe", Ed.BELLES LETTRES, Paris, 2005
"Jules Verne : paradoxurile unui mit", Ed.Humanitas, 2005
"Mare creator de mituri, Jules Verne a devenit el însuși un mit.
Mulți dintre admiratorii săi văd și astăzi în el un profet al științei și al lumii de mîine.Interpretările privitoare la opera sa merg în toate sensurile. Pionier al tehnologiei moderne (americanii i-ar fi mers pe urme în drumul lor spre Lună) sau purtător al unui mesaj mitologic și religios? Progresist sau tradiționalist? Optimist sau pesimist? De dreapta sau de stînga?
Specialist în decriptarea construcțiilor imaginare, Lucian Boia își propune să rezolve aceste contradicții, punînd în lumină formula umană și literară specifică scriitorului, precum și modul cum lumea secolului al XIX-lea, cu valorile, proiectele și prejudecățile ei, se oglindește în opera sa. O investigație originală și convingătoare, consacrată, mai întîi în ediția ei franceză, împlinirii a o sută de ani de la moartea lui Jules Verne."

"L'homme face au climat : l'imaginaire de la pluie et du beau temps", Ed.Les Belles Lettres, Paris, 2004



"Omul și clima : teorii, scenarii, psihoze", Ed.Humanitas, 2005, București

"În Omul și clima, Lucian Boia analizează ansamblul teoriilor, scenariilor și psihozelor climatice, din Antichitate pînă în zilele noastre, pentru a decripta mecanismul mental și ideologic al acestor construcții și atitudini. Autorul împarte imaginarul climei în trei categorii: teorii de natură antropologică și psihologică (diversitatea umană se explică prin diferențele de climat), istorică (clima influențează dinamica proceselor istorice, ascensiunea anumitor civilizații, stagnarea sau decăderea altora) și „catastrofică“ (imaginarul „sfîrșitului lumii“, scenariile extincției cvasitotale a rasei umane, al căror prototip rămîne Potopul).
Lucian Boia nu nu infirmă și nici nu validează vreuna din aceste teorii, și mai ales nu încearcă să prezica viitorul. Autorul ne vorbește, de fapt, despre istoria imaginației umane care, de-a lungul timpului, a fost stimulată, contrariată, înfuriată sau chiar terifiată de climă. Prin multiplele reconstituiri ale trecutului și previziuni ale viitorului climatic, omul își exprimă propriile opțiuni, temeri și speranțe".


Lucian Boia:
"Oamenii nu învață din istorie. Știți în principal de ce nu învață ?
Nu fiindcă omul e refractar să învețe din istorie, ci si din cauză că istoria nu se repetă, asta-i problema. Deci, ce să învăț din istorie?
Pentru că nici criza asta nu este la fel cum a fost criza din ‘29-‘33.
Vor mai fi și alte crize, vor mai fi și dezastre de tot felul, că doar nu s-a încheiat istoria. Dar de fiecare dată vor fi altfel. Oamenii se vor găsi de fiecare dată în fața altor sfidări. Societatea însăși va fi alta. Nu se reia aceeași piesă. Se joacă mereu piese diferite pe scena lumii.
Există, la ora actuală, două tendinţe aparent opuse, dar care, de fapt, se hrănesc reciproc: unificarea instituţională, globalizarea economică şi informaţională, pe de o parte, şi fărâmiţarea culturală, diversificarea modelelor, relativizarea sensurilor, pe de alta."

Lucian Boia împreună cu ambasadorul Franței la București, Henri Paul

"Peste tot, istoria merge într-o anumită direcție și oamenii se adaptează istoriei. Sînt convins că, peste cîteva decenii, societatea românească nu va mai semăna deloc cu societatea de astăzi. Nu știu dacă va fi mai bine sau mai rău. Nu știu dacă în Occident va fi mai bine sau mai rău.
Viitorul nu-l cunoaștem. Eu ce știu cu siguranță, sau cred că știu cu siguranță, este că peste 50 de ani, lumea nu va mai semăna aproape de loc cu lumea de astăzi.
Civilizaţia occidentală este marea civilizaţie a ultimului mileniu şi nu există astăzi alternativă rezonabilă la modelul occidental.
Tot ce spunem noi despre viitor nu are nici cea mai mică acoperire.
Sînt convins ca viitorul e foarte diferit de tot ceea ce ne imaginăm noi. De aceea, eu nu cred în tot felul de supoziții, în tot felul de scenarii și nici măcar în cercetările, dacă pot să le spun așa, care se doresc științifice, de proiecțiile care se fac. Sînt sceptic in toate privințele: și cînd ni se spune că nu știu ce climă va fi în anul 2100, și ce se va mai întîmpla în foarte multe privințe.
Nu cred nimic din toate acestea, astfel încît nu-mi permit să fac nici eu supoziții și să anunț culorile sub care se va prezenta viitorul." - Lucian Boia

All rights reserved © Lucian Boia
All rights reserved © editura Humanitas, Ed.Les Belles Lettres

Societatea Română de Science Fiction și Fantasy (SRSFF) este o asociație culturală neguvernamentală și non-profit (ONG), al cărei scop declarat este susținerea și încurajarea genurilor science fiction și fantasy din România.
SRSFF a fost înființată în ianuarie 2009, la initiațiva unui grup de scriitori, traducători și fani din România, din dorința de a promova literatura și arta SF autohtonă de calitate.

Cenaclul ProspectArt este o inițiativă a Societății Române de Science-Fiction și Fantasy (www.srsff.ro/), care își propune să descopere și să pregătească viitoarele generații de scriitori și teoreticieni ai mișcării SF .
Sînt așteptați și invitați să participe la ședințele cenaclului, toți cei care se simt atrași de fenomenul SF&F românesc, tinerii autori care doresc îndrumare si ajutor , iubitorii de SF&F, fani și profesionisti pentru ca împreună să contribuim la renașterea și dezvoltarea acestei arte în România.

Înfiinţat în 1986, la Casa de Cultură a sectorului 4 din Bucureşti, din iniţiativa lui Cristian Tudor Popescu, cenaclul ProspectArt a reunit o serie de nume importante ale sefeului românesc din acea vreme, dintre care amintim pe: Dănuţ Ungureanu, Mihail Grămescu, Cristian-Mihail Teodorescu, Cristian Tamaş, Marian Truţă, Cristian Lăzărescu, Mihai-Dan Pavelescu, Ștefan Ghidoveanu, Mihnea Columbeanu, Sorin Ştefănescu, Marius Ungureanu, Valerian Stoicescu, Faur Agachi, Carol Czedly, Dorin Mera, Valentin Dragu, Marius Alecu, Sorin Camner, Costi Gurgu, Alin Claudiu Gălățescu, Oswald Hörer, Maria Grigore, Cristiana Smărăndescu, Marina Nicolaev, Constandina Paligora.

Cenaclul ProspectArt a fost unul din polii activi ai sefeului românesc, prin el lansîndu-se o serie de scriitori, traducători şi critici de valoare.
Ca dovadă sunt premiile câştigate de membrii săi la Convenţiile anuale sau la diferite concursuri: Premiul pentru schiţă la Convenţia Naţională 1986 şi Premiul Uniunii Scriitorilor 1987 pentru Marian Truţă, Premiul pentru povestire 1987 pentru Cristian M. Teodorescu, pentru Premiul Special al Juriului pentru nuvelă 1986 pentru Mihnea Columbeanu, Premiul pentru Nuvelă 1986, Premiul pentru eseu 1986, pentru Cristian Tudor Popescu, Premiul congresului European de Anticipaţie (Montpellier, 1987) pentru Cristian Tudor Popescu, Premiile Helion sau Henri Coandă câştigate de Dănuţ Ungureanu, Cristian Lăzărescu, premiul pentru traducere 1987 câştigat de Mihai Dan Pavelescu, premiile obținute de Mihail Grămescu și Costi Gurgu.

Centrul Calderon, str.Jean Louis Calderon nr.39, sector 1, București

Evenimentul va avea loc la Centrul Calderon, Str. J.L. Calderon nr.39, sector 1, Bucureşti