Încă un scriitor renumit,Michael Crichton,ne părăseşte în acest an,la nici 66 de ani.
Cunoscut în România din 1976,cînd i se traduce romanul "The Andromeda Strain",1969 sub titlul "Germenul Andromeda",la editura Univers în colecţia Romanelor Ştiinţifico-Fantastice,în tălmăcirea Margaretei Dan,într-un
tiraj de 40.130 de exemplare !Era cel de al patrulea roman din acea colecţie.
După 90,a fost intens tradus,apărînd
"
Jurassic Park",
Timeline"(
Prizonierii timpului)
"
Prey"(
Prada)
"
Sphere"(
Sfera)
"
State of fear"(
Frica)
"Next"Absolvent de Harvard (Harvard Medical School,M.D. în 1969),doctorat şi studii postdoctorale la Jonas Salk Institute for Biological Studies din La Jolla, California,între 1969-1970.
Un scriitor ale căror tiraje au depăşit 150 de milioane de exemplare,producător de film ,regizor de film,producător de televiziune,scenarist,popularizator de ştiinţă,
infatigabil amorez (căsătorit de 5 ori şi divorţat de 4 ori :Suzanna Childs, Joan Radam (1965–1970), Kathy St. Johns (1978–1980),Anne-Marie Martin,mama singurului său copil,Taylor Anne.Apoi,pînă la moarte a rămas împreună Sherri Alexander.)
O viaţă extrem de intensă,extrem de creativă,extrem de plină de succes,de realizări,
de glorie.
Şi totuşi ? Şi totuşi de ce Michael Crichton n-a obţinut măcar un singur premiu SF ?(Michael Hăulică are dreptate !
Japonezii i-au acordat în 1971,Premiul Seiun pentru "Germenul Andromeda".Sigur că eu mă refeream la marile premii SF,tip Hugo,Nebula,etc.)
Că slavă domnului,a scris şi SF,nu glumă !
"Terminal Man,1972", "Eaters of the Dead,1976","Congo,1980","Sphere,1987","Jurassic Park,1990","The Lost World,1995","Timeline,1999","Prey,2002","State of Fear,2004",
"Next,2006".
May God have mercy on his soul !
2 comentarii:
a luat premiul Seiun in 1971 dat de japonezi pentru cel mai bun roman strain tradus la ei (Andromeda Strain). stiu ca te refereai la premiile clasice, de linia-ntii, nu le includeai si pe cele regionale. e totusi un premiu sf.
Îmi amintesc de lectura Germenului Andromeda, înainte de '90, de gustul de stranietate lăsat, de dozarea suspansului. Nu ştiu cum l-aş vedea astăzi, fără vălul nostalgiei.
Dacă Michael a amintit de premii, iar însemnarea anterioară de pe blog este (şi) despre Grand Prix de l'Imaginaire, poate n-ar fi rău să apară câştigătorii din acest an ai acestui premiu de expresie franceză în revista 'Nautilus'.
Trimiteți un comentariu