30.07.2011

„CIVILIZAȚIA. VESTUL ȘI RESTUL” - NIALL FERGUSON

Asistăm la sfîrșitul a 500 de ani de ascendență a Vestului.
Poate că adevărata amenințare pentru noi nu este ascensiunea Chinei, a islamului sau creșterea emisiilor de dioxid de carbon, ci lipsa noastră de încredere în civilizația pe care am moștenit-o de la strămoșii noștri
” - Niall Ferguson


Niall Ferguson - „Civilizația. Vestul și Restul”
(„Civilization : The West and the Rest”, editura Allen Lane, Londra, 2011)
Traducere de Doris Mironescu si Andreea Mironescu
Colecție : Historia, editura Polirom

Un titlu de referință a apărut în cadrul colecției HISTORIA de la Polirom: este vorba despre „Civilizația. Vestul și Restul”, cea mai recenta lucrare a lui Niall Ferguson, unul dintre cei mai cunoscuți istorici britanici, profesor la Harvard University și Harvard Business School, Senior Research Fellow la Jesus College (Oxford University), Senior Fellow la Hoover Institution (Stanford University) și profesor de istorie și relații internationale la London School of Economics.

Cartea lui Ferguson arată cum a ajuns Apusul să dețină supremația mondială. Analiza pornește din secolul al XV-lea, cu un tur de orizont al lumii la acel moment, cînd Europa Occidentală era mai degrabă o provincie pauperă care încerca să-și revină în urma ravagiilor făcute de ciumă si de războaiele nesfirșite. Părea de neimaginat că Vestul va ajunge curînd să domine restul lumii și-și va menține această dominație timp de peste jumătate de mileniu.

Civilizația” lui Niall Ferguson încearcă să definească factorii care au facut posibilă ascensiunea Apsului european și să ne spună cîte ceva despre viitorul Occidentului.


"Istoricul porneşte de la premisa că „părea de neimaginat că Vestul european va ajunge curînd să domine restul lumii şi-şi va menţine această dominaţie timp de peste jumătate de mileniu” şi caută factorii care au condus la această hegemonie. Îi găseşte şi în ultimul loc pe care l-ai putea bănui - în modă".

Societies that encourage freedom of competition, freedom of thought, freedom of expression, and do so in a way that secures and protects private property, will be stronger and more prosperous than those that do not.” - Niall Ferguson

„Odată ca niciodată, în Vestul Sălbatic a fost inventat un obiect de îmbrăcăminte universal. Jeanşii şi-au început existenţa ca pantaloni rezistenţi de lucru ai minerilor şi văcarilor. În anii 1970, erau cel mai popular articol de îmbrăcăminte din lume şi un puternic simbol politic a ceea ce nu funcţiona în sistemul economic sovietic. De ce? Cum de Sovietele nu puteau să copieze Levi 501, aşa cum copiaseră bomba atomică?”, se întreabă Ferguson.

Concurenţa, revoluţia ştiinţifică, domnia legii şi guvernarea reprezentativă, medicina modernă, societatea de consum şi etica muncii.
Aceste şase "killer applications" consideră Ferguson că ar fi cheia succesului Vestului în defavoarea Restului. Însă el a fost şi rămâne extrem de controversat când vine vorba de ideile lui despre istorie, cu atât mai mult cu cât ar vrea să le insereze în manualele din Marea Britanie şi susţinea că această carte are drept public-ţintă adolescenţii.

Presa britanică l-a criticat pentru lipsa argumentelor şi erorile de logică, dar l-a atenţionat şi că ar putea deveni un Jeremy Clarkson al istoriei dacă mai susţine că adevăratul scop al revoltelor studenţeşti din 1968 era accesul băieţilor în căminele fetelor.”

„La inceputul secolului al XV-lea, civilizatiile si calitatea vietii din Orient erau impresionante. Orasul Interzis se afla in constructie in perioada Ming, iar otomanii asediau Constantinopolul, pe care aveau sa-l cucereasca in 1453. In schimb, Europa Occidentala era mai degraba o provincie paupera care incerca sa-si revina in urma ravagiilor facute de ciuma si de razboaiele nesfirsite. Parea de neimaginat ca Vestul va ajunge curind sa domine restul lumii si-si va mentine aceasta dominatie timp de peste jumatate de mileniu. Cautind factorii care au facut-o posibila si care ne pot spune ceva despre viitorul Occidentului, Civilizatia lui Niall Ferguson isi poarta cititorii intr-o calatorie fascinanta in jurul lumii – de pe Canal Grande la Nanjing si palatul Topkapi din Istanbul, de pe Machu Picchu pina pe Insula Rechinilor, din turnurile semete ale Pragai pina in bisericile secrete din Wenzhou.

Din cuprins:
Competitia • Doua riuri • Eunucul si unicornul • Cursa mirodeniilor • Regatul de Mijloc • Stiinta • Asediul • Micrografia • Osman si Fritz • Cu Tanzimat-ul prin Europa • De la Istanbul la Ierusalim • Proprietatea • Lumi noi • Tara celor liberi • Revolutiile americane • Soarta gullahilor • Medicina • Profetia lui Burke • Molohul razboiului • Médecins sans Frontières • Craniile din Insula Rechinilor • Rusinea neagra • Consumul • Nasterea societatii de consum • Sa ne occidentalizam! • De la epoca jazzului la epoca bogatiei • Spiritul jeansilor • Pijamale si esarfe • Munca • Etica muncii si etica cuvintului • Distrati-va! • Ierusalimul chinez • Tarimuri ale necredintei • Sfirsitul lumii ? ”

„Se poate face ceva pentru a salva civilizatia occidentala de un asemenea deznodamint?
Mai intii, nu e cazul sa fim prea fatalisti.
E adevarat ca lucrurile prin care Vestul se deosebea odata de Rest nu mai sint monopolul nostru.
Chinezii au capitalism. Iranienii au stiinta. Rusii au democratie. Africanii au (acces la) medicina moderna. Iar turcii au societate de consum.
Dar aceasta inseamna ca modul de operare occidental nu se afla in declin, ci infloreste peste tot, cu doar citeva exceptii mai incapatinate.
Un numar tot mai mare de neoccidentali dorm, fac dus, se imbraca, muncesc, se joaca, maninca, beau si calatoresc asemenea occidentalilor.
Si, asa cum am vazut, civilizatia occidentala nu este un lucru, ci un pachet de lucruri. Ea inseamna pluralism politic (mai multe state si autoritati multiple), dar si capitalism; inseamna libertate de gindire, dar si metoda stiintifica; presupune domnia legii si drepturi de proprietate, ca si democratie.
Chiar si astazi, Occidentul are inca mai multe astfel de avantaje institutionale decit Restul. Chinezii nu au concurenta politica. Iranienii nu au libertate de constiinta. In Rusia exista alegeri, dar domnia legii e o minciuna. In nici una dintre aceste tari nu exista presa libera. Aceste diferente explica de ce toate cele trei tari se afla in urma statelor occidentale in masuratorile cu indici calitativi privind, de exemplu, «dezvoltarea inovativa nationala» si «capacitatea inovativa nationala».
Fireste, nici civilizatia occidentala nu este fara pata. Si ea are pacatele sale istorice, de la brutalitatea imperialismului la banalitatea societatii de consum. Materialismul ei accentuat a avut tot felul de consecinte dubioase, printre care si pulsiunile in care Freud ne-a recomandat cu caldura sa ne complacem. Cu siguranta, civilizatia noastra a pierdut ascetismul cumpatat pe care Weber il admira atit de mult in etica protestanta.
Dar pachetul occidental pare totusi sa ofere societatilor umane cel mai bun set disponibil de institutii economice, sociale si politice – cele ce pot stimula creativitatea indivizilor pentru a rezolva problemele cu care se confrunta lumea secolului XXI. In ultima jumatate de mileniu, nici o civilizatie nu a reusit mai bine sa gaseasca si sa educe geniile care asteapta in umbra, in orice societate umana. Marea intrebare este daca sintem sau nu capabili sa recunoastem superioritatea acestui pachet. Pina la urma, o civilizatie le pare solida locuitorilor sai nu din cauza edificiilor splendide din centru si nici din cauza corectitudinii cu care functioneaza institutiile ei.
In esenta, o civilizatie inseamna textele care sint predate in scoli si invatate de elevi si care ne revin in memorie in vremuri de restriste.
Civilizatia Chinei a fost construita odinioara pe invataturile lui Confucius. Islamul – sau cultul supunerii – se bazeaza inca pe Coran. Dar care sint textele fondatoare ale civilizatiei occidentale, cele care ne pot spori increderea in puterea aproape nelimitata a omului liber? Si cum stim noi sa le predam, dat fiind ca teoreticienii educatiei de la noi au alergie la cunoasterea formala si la invatarea pe de rost? Poate ca adevarata amenintare pentru noi nu este ascensiunea Chinei, a islamului sau cresterea emisiilor de dioxid de carbon, ci lipsa noastra de incredere in civilizatia pe care am mostenit-o de la stramosii nostri. [...]
Astazi, ca si atunci, cea mai mare amenintare la adresa civilizatiei occidentale nu sint alte civilizatii, ci slabiciunea noastra de caracter si ignoranta istorica ce o alimenteaza.”

Niall Ferguson, unul dintre cei mai cunoscuti istorici britanici, profesor de istorie la Harvard University si Harvard Business School, Senior Research Fellow la Jesus College (Oxford University), Senior Fellow la Hoover Institution (Stanford University) si profesor de istorie si relatii internationale la London School of Economics.

Lista de titluri academice deţinute de autor este lungă cât o zi de post: se numără printre cei mai cunoscuţi istorici britanici şi este profesor de istorie la Harvard University şi Harvard Business School, Senior Research Fellow la Jesus College (Oxford University), Senior Fellow la Hoover Institution (Stanford University) şi profesor de istorie şi relaţii internaţionale la London School of Economics.

Este autorul lucrarilor: „Paper and Iron: Hamburg Business and German Politics in the Era of Inflation, 1897-1927” (1995); „The World’s Banker: The History of the House of Rothschild” (1998); „The Pity of War” (1998); „The Cash Nexus: Money and Power in the Modern World, 1700-2000” (2001); „Empire: How Britain Made the Modern World” (2003); „Colossus: The Rise and Fall of the American Empire” (2004); „The War of the World: History’s Age of Hatred” (2006); „The Ascent of Money: A Financial History of the World” (2008).
Publica regulat articole in ziare si reviste din intreaga lume. A redactat si prezentat cinci serii de documentare pentru televiziune, difuzate de Channel 4, care s-au bucurat de o remarcabila audienta:
„Empire” (2003),
„American Colossus” (2004),
„The War of the World” (2006),
„The Ascent of Money” (2008) s
și,recent,
„Civilization : Is The West History ?” (2011).


The six "killer apps" (an expression, meaning "very useful software applications," borrowed from the smart phone revolution, I suppose):
1. Competition: a decentralisation of political and economic life, which created the launch pad for both nation states and capitalism.

2. Science: a way of understanding and ultimately changing the natural world, which gave the West (among other things) a major military advantage over the Rest.

3. Property rights: the rule of law as a means of protecting private owners and peacefully resolving disputes between them, which formed the basis for the most stable form of representative government.

4. Medicine: a branch of science that allowed a major improvement in health and life expectancy, beginning in Western societies, but also in their colonies.

5. The consumer society: a mode of material living in which the production and purchase of clothing and other consumer goods play a central economic role, and without which the Industrial Revolution would have been unsustainable.

6. The work ethic: a moral framework and mode of activity derivable from (among other sources) Protestant Christianity, which provides the glue for the dynamic and potentially unstable society created by apps 1 to 5.



Bogdan Murgescu - „Am ratat toate trenurile dezvoltării.”

Bogdan Murgescu - „România şi Europa. Acumularea decalajelor economice (1500-2010) ”, editura Polirom, 2010

„Studiul profesorului Bogdan Murgescu arată că elitele româneşti nu au sesizat momentele istorice în care ar fi putut propulsa societatea la nivelul de trai din Europa Occidentală.
De la constituirea statului modern, două întrebări revin obsedant în societatea românească.


Prima : De ce România nu reuşeşte să recupereze decalajele economice faţă de Occident?

A doua : Care sunt cauzele acestei rămâneri în urmă? Profesorul universitar Bogdan Murgescu, este unul dintre cercetătorii care s-au încumetat să ofere răspunsuri acestor întrebări. În cea mai recentă carte a sa „România şi Europa. Acumularea decalajelor economice (1500-2010)”.

Concluzia ? România nu a reuşit în această jumătate de mileniu nicio străpungere.

Ne-am dezvoltat, dar ceilalţi au mers întotdeauna mai repede.
Egoismul elitelor, proasta funcţionare a instituţiilor statului şi incapacitatea de a beneficia de resursele umane sunt cauzele acestei situaţii”,
spune Bogdan Murgescu.


„Locul României în raport cu „Europa” – sau, mai precis spus, cu Occidentul sau cu ţările dezvoltate ale lumii – a fost şi este o problemă crucială pentru cultura română modernă, ca şi pentru societatea românească actuală.
De circa două secole, Europa, înţeleasă în dimensiunea ei de arhetip al Occidentului dezvoltat, a fost elementul principal de referinţă pentru societatea românească, obiect al unor atitudini complexe, mergând de la admiraţie şi dorinţa de imitaţie până la teamă şi respingere.
Cel mai adesea, această raportare s‑a făcut din perspectiva realităţilor politice şi, eventual, a legăturilor culturale.
Dimensiunea economică nu a lipsit însă nici ea, şi nici nu ar fi putut să lipsească, având în vedere acumularea deosebirilor de nivel de dezvoltare dintre ţara noastră şi ţările dezvoltate, considerate a reprezenta „Europa”.
Astăzi, când România s‑a apropiat decisiv de structurile europene şi euroatlantice din punct de vedere politic, iar oamenii obişnuiţi laolaltă cu guvernanţii sunt tot mai obsedaţi de problematica economică, aceste „decalaje” sunt percepute mai acut decât oricând. Obsesia decalajelor economice nu dă doar titlul unei cărţi, dar străbate ca un fir roşu lucrări ale economiştilor, sociologilor şi (mai rar) istoricilor.”

22.07.2011

CENACLUL PROSPECTART, VINERI 29 IULIE 2011, ORA 17, CENTRUL CALDERON

SRSFF are plăcerea să vă invite în data de vineri 29 iulie 2011, ora 17.00 la Cenaclul ProspectArt, Centrul Calderon, str. Jean Louis Calderon nr.39, sector 1, București.

Cristian Mihail Teodorescu - „Alfabetul spre Venus” (proză)
Sebastian A.Corn - „Dindurman și pieile de ren” (proză)
Eugen Stancu - „Science Fiction-ul în România comunistă”
Cristian Tamaș - traducerea proprie a povestirii „Lenta noapte de marți” de R.A. Lafferty

Centrul Calderon, str. Jean Louis Calderon nr.39, sector 1, București

Societatea Română de Science Fiction și Fantasy (SRSFF) este o asociație culturală neguvernamentală și non-profit (ONG), al cărei scop declarat este susținerea și încurajarea genurilor science fiction și fantasy din România.
SRSFF a fost înființată în ianuarie 2009, la initiațiva unui grup de scriitori, traducători și fani din România, din dorința de a promova literatura și arta SF autohtonă de calitate.

Cenaclul ProspectArt este o inițiativă a Societății Române de Science-Fiction și Fantasy (www.srsff.ro/), care își propune să descopere și să pregătească viitoarele generații de scriitori și teoreticieni ai mișcării SF .
Sînt așteptați și invitați să participe la ședințele cenaclului, toți cei care se simt atrași de fenomenul SF&F românesc, tinerii autori care doresc îndrumare si ajutor, iubitorii de SF&F, fani și profesioniști pentru ca împreună să contribuim la renașterea și dezvoltarea acestei arte în România.

ProspectArt a fost relansat de către SRSFF pe data de 30 aprilie 2009.
Începînd cu luna martie 2010 s-au programat cîte două ședințe lunare.
În noua formulă, ProspectArt a prilejuit lectura și comentarea unor texte de Marian Truță, Cristian Mihail Teodorescu, Dănuț Ungureanu, Liviu Radu, Sebastian A.Corn, Feri Balin, Mihail Grămescu, Mihnea Columbeanu, Claudiu Dumitru Stătescu, Luciana Brîndușa Grosu, Dario Pecarov, Roxana Brînceanu, Raluca Băceanu, Silvana Șorop, Ben Ami, Florin-Costin Miron, Alexandra Păun, Cristina Ghidoveanu, Laura Sgârcitu, Laura Ciobanu, Lorena Lupu, Dragoș C.Butuzea și a unor traduceri de Mihai Dan Pavelescu, Ion Doru Brana, Cristian Tamaș, Mirel Palada.
Au fost invitați și au participat Ion Hobana, Mircea Opriță, Florin Manolescu, Lucian Boia, Cristian Tudor Popescu, Mihai Dan Pavelescu, Cornel Secu, Dan Ursuleanu, Camelia Ursuleanu, Horia Gârbea, Irina Horea, Angelo Mitchievici, Paul Cernat, Bianca Burța-Cernat, Dan Farcaș, Bogdan Ficeac, Mihail Grămescu, Lucian Hanu, Doina Hanu, Cătălin Sturza, Eugen Stancu, Roberto Quaglia, Rodica Bretin, Dan Apostol, Eugen Cristea, Cătălin Badea Gheracostea, Florin Pîtea, Ștefan Ghidoveanu, Michael Haulică.


Înfiinţat în 1986, la Casa de Cultură a sectorului 4 din Bucureşti, din iniţiativa lui Cristian Tudor Popescu, cenaclul ProspectArt a reunit o serie de nume importante ale sefeului românesc din acea vreme, dintre care amintim pe: Dănuţ Ungureanu, Mihail Grămescu, Cristian-Mihail Teodorescu, Cristian Tamaş, Marian Truţă, Cristian Lăzărescu, Mihai-Dan Pavelescu, Ștefan Ghidoveanu, Mihnea Columbeanu, Sorin Ştefănescu, Marius Ungureanu, Valerian Stoicescu, Faur Agachi, Carol Czedly, Dorin Mera, Valentin Dragu, Marius Alecu, Sorin Camner, Costi Gurgu, Alin Claudiu Gălățescu, Oswald Hörer, Maria Grigore, Cristiana Smărăndescu, Marina Nicolaev, Constandina Paligora.

Cenaclul ProspectArt a fost unul din polii activi ai sefeului românesc, prin el lansîndu-se o serie de scriitori, traducători şi critici de valoare.
Ca dovadă sunt premiile câştigate de membrii săi la Convenţiile anuale sau la diferite concursuri: Premiul pentru schiţă la Convenţia Naţională 1986 şi Premiul Uniunii Scriitorilor 1987 pentru Marian Truţă, Premiul pentru povestire 1987 pentru Cristian M. Teodorescu, pentru Premiul Special al Juriului pentru nuvelă 1986 pentru Mihnea Columbeanu, Premiul pentru Nuvelă 1986, Premiul pentru eseu 1986, pentru Cristian Tudor Popescu, Premiul congresului European de Anticipaţie (Montpellier, 1987) pentru Cristian Tudor Popescu, Premiile Helion sau Henri Coandă câştigate de Dănuţ Ungureanu, Cristian Lăzărescu, premiul pentru traducere 1987 câştigat de Mihai Dan Pavelescu, premiile obținute de Mihail Grămescu și Costi Gurgu.

Evenimentul va avea loc la Centrul Calderon, Str. J.L. Calderon nr.39, sector 1, Bucureşti

21.07.2011

ANA-VERONICA MIRCEA ȘI ANTUZA GENESCU AU TRADUS „VÂNTURILE DE LA MARBLE ARCH” DE CONNIE WILLIS

Everyone knows that Connie Willis is delightful, romantic, enjoyable, highly readable, and fully accessible even to non-SF readers.” - Gary K.Wolfe, Locus online

Premiul Locus 2008 pentru cea mai bună antologie de autor.

Premii Hugo pentru „Vânturile de la Marble Arch” (2000), „The Soul Selects Her Own Society: Invasion and Repulsion: A Chronological Reinterpretation of Two of Emily Dickinson's Poems: A Wellsian Perspective” ( 1997), „Even the Queen” (1993), „The Last of the Winnebagos” (1989), „Fire Watch” (1983).

Premii Nebula pentru „Even the Queen” (1993), „At the Rialto” (1990), „The Last of the Winnebagos” (1988), „A Letter from the Clearys” (1983), „Fire Watch” (1983).

Vânturile de la Marble Arch. The best of Connie Willis” (The Winds of Marble Arch and Other Stories - volumul I) - Connie Willis
Volumul a obținut Premiul Locus 2008 pentru cea mai bună antologie de autor.
În colecția Nautilus a editurii Nemira este în curs de apariție volumul de povestiri „Vânturile de la Marble Arch”, primul din seria „Best of Connie Willis”.
În engleză a fost publicat de editura Subterranean Press în septembrie 2007 într-un singur volum de 600 de pagini.

Cele două traducătoare (membre ale SRSFF), Ana-Veronica Mircea și Antuza Genescu au tălmăcit în românește unele dintre cele mai bune texte ale scriitoarei americane Connie Willis.


Povestiri traduse de Ana-Veronica Mircea:
1.„Vânturile de la Marble Arch” (The Winds of Marble Arch)
2.„Luna Albăstruită” (Blued Moon)
3.„Aidoma acelora pe care i-am cunoscut cândva” (Just Like the Ones We Used to Know)
4.„Daisy, în Soare” (Daisy, In the Sun)
5.„O scrisoare de la Familia Cleary” (A Letter from the Clearys)
6.„Scrisoare Informativă” (Newsletter)

Povestiri traduse de Antuza Genescu:
7. „Cei care pândesc focul” (Fire watch)
8. „Nonstop spre Portales” (Nonstop to Portales)
9. „Mult zgomot pentru nimic” (Ado)
10.„Fiicele mele iubite” (All My Darling Daughters)
11.„În cretacicul târziu” (In the Late Cretaceous)




1. "The Winds of Marble Arch" (Premiul Hugo 2000, nominalizare premiul World Fantasy Award 2000)
2. "Blued Moon" (nominalizare Hugo 1985)
3. "Just like the Ones We Used to Know" (nominalizare Hugo 2004, Nebula 2005)
4. "Daisy, in the Sun" (nominalizare Hugo 1980)
5. "A Letter from the Cleary's" (Premiul Nebula 1983)
6. "Newsletter"
7. "Fire watch" (Premiul Nebula 1983)
8. "Nonstop to Portales"
9. "Ado"
10. "All My Darling Daughters"
11. "In the Late Cretaceous" (nominalizare Hugo 1992)
12. "The Curse of Kings"
13. "Even the Queen" (Premiul Hugo 1993, Premiul Nebula 1993)
14. "Inn"
15. "Samaritan"
16. "Cash Crop"
17. "Jack" (nominalizare Hugo & Nebula 1992)
18. "The Last of The Winnebagos" (Premiul Nebula 1988, Premiul Hugo 1989)
19. "Service for the Burial of the Dead"
20. "The Soul Selects Her Own Society" (Premiul Hugo 1997)
21. "Chance" (nominalizare premiul World Fantasy Award 1987)
22. "At the Rialto" (Premiul Nebula 1990, nominalizare Hugo 1990)
23. "Ephiphany"

Din cele 23 de proze incluse în volum, șapte au fost publicate în culegerea „Fire Watch” (1985), șapte în culegerea „Impossible Things” (1994), trei în culegerea
„Miracle and Other Christmas Stories” (2000).

18.07.2011

MARIO VARGAS LLOSA - „VISUL CELTULUI”

„Cel mai recent roman al lui Mario Vargas Llosa, „El sueño del celta” devenit imediat bestseller în Spania, îmbină elemente de roman istoric cu elemente de cronică jurnalistică; acţiunea începe în Congo în 1903 şi se termină într-o închisoare din Londra anului 1916, fiind o transpunere în ficţiune a celor mai tulburători ani din viaţa unui om de legendă: Roger Casement (1864–1916), celebru diplomat britanic ajuns apoi fervent naţionalist irlandez, a cărui figură plurivalentă se stinge şi renaşte odată cu moartea sa.”

Visul celtului” a fost scris în 2010 și prezentat publicului pe 2 noiembrie anul trecut cu ocazia unei ceremonii la Casa de América, institutul cultural latino-american din Madrid. A devenit un bestseller în Spania și a fost cel mai popular titlu la cea de a XXIV-a ediție a Tîrgului Internațional de Carte din Guadalajara.

„Visul celtului” este titlul unui poem epic pe care irlandezul Roger Casement îl scrie în 1898. „E toată istoria așa ? ” exclamă personajul lui Vargas Llosa, aflat în închisoarea Pentonville în așteptarea execuției. „Istoria învățată la școală ? Un produs idealizat, coerent, rațional poate descrie crudele realități ce consistă dintr-un vălmășag haotic și incoerent de evenimente, accidente, intrigi, surprize, coincidențe și interese conflictuale ? ”


O întîlnire între civilizații, cea a imperialismului britanic la sfîrșitul secolului XIX și cele htonice din Congo belgian și Amazonul peruvian.

Roger Casement l-a cunoscut pe Joseph Conrad în Congo iar acesta a primit informații detaliate despre opera civilizatoare a vest-europenilor în Africa, „povara omului alb”. Mai tîrziu în 1899, Joseph Conrad a scris „Inima întunericului” („Heart of Darkness”).

Conrad este un autor favorit de-al lui Vargas Llosa alături de Gustave Flaubert, William Faulkner și Victor Hugo.

Casement este unul din eroii quijotici ce revin recurent în proza lui Vargas Llosa, personaje complexe, cu multe umbre și păcate care se răscumpără prin sacrificiu.


Casement-eroul a fost unul dintre primii europeni care au denunţat ororile colonialismului. De pe urma călătoriilor sale în Congo-ul belgian şi în Amazonia sud-americană ne-au rămas două relatări memorabile care au zguduit societatea din vremea aceea. Cele două călătorii aveau să-l schimbe definitiv, inspirându-l să pornească pe un nou drum, de data aceasta de natură intelectuală şi civică, însă aproape la fel de distructiv. Astfel a ajuns să înfrunte o Anglie pe care o admira şi să militeze activ pentru cauza naţionalismului irlandez.
Mario Vargas Llosa aduce în prezent figura memorabilă a lui Roger Casement, prin intermediul acestui roman impresionant, cu forţa cuiva care a făcut din propria viaţă un exerciţiu de libertate intelectuală
.”

MARIO VARGAS LLOSA s-a născut în 1936 la Arequipa, în Peru, şi a copilărit în Bolivia împreună cu mama şi bunicii materni, închipuindu-şi că tatăl lui murise şi că fusese un erou.
În realitate, la cinci luni după căsătorie, acesta îşi părăsise soţia însărcinată şi avea să-şi revadă fiul abia zece ani mai târziu, când Mario se va întoarce în Peru. Între 1950 şi 1952 urmează cursurile unei şcoli militare din Lima - experienţă descrisă în primul roman, „Oraşul şi câinii”.
În 1955 se căsătoreşte cu o mătuşă, Julia Urquidi, provocând un mare scandal în familie, şi divorţează de ea în 1964, pentru ca, un an mai târziu, să se însoare cu verişoara lui, Patricia.
Între timp, lucrase în Franţa ca profesor de spaniolă şi jurnalist. După o tinereţe în care se apropiase de comunism, ia distanţă faţă de Fidel Castro, ba chiar îl acuză pe Gabriel García Márquez, odinioară prieten, de servilism.
Călătoreşte, predă la universităţi din America şi Europa, devine scriitor celebru prin forţa epică, luciditatea şi ironia sa.
În anul 2010, Academia Suedeză i-a acordat lui Mario Vargas Llosa Premiul Nobel pentru literatură.

La Editura Humanitas au apărut: „Oraşul şi câinii” (1992), „Povestaşul” (1992), „Mătuşa Julia şi condeierul” (2000), „Cine l-a ucis pe Palomino Molero ?” (2003), „Elogiu mamei vitrege” (2003), „Scrisori către un tânăr romancier” (2003), „Paradisul de după colţ” (2004), „Adevărul minciunilor” (2005), „Lituma în Anzi” (2005), „Peştele în apă” (2005), „Tentaţia imposibilului” (2005), „Caietele lui don Rigoberto” (2006), „Casa Verde” (2006), „Chipuri ale răului în lumea de astăzi. Mario Vargas Llosa în dialog cu Gabriel Liiceanu” (2006), „Rătăcirile fetei nesăbuite” (2007), „Pantaleón şi vizitatoarele” (2008), „Băieţii şi alte povestiri” (2009).

| www.mvargasllosa.com

10.07.2011

ENCICLOPEDIA SCIENCE FICTION-ULUI : ÎN CURÎND DISPONIBILĂ GRATUIT ONLINE !

Enciclopedia Science-Fiction-ului” de John Clute şi Peter Nicholls este o lucrare monumentală, la propriu şi la figurat.


Prima ediție a fost publicată în 1979 de către editura Granada (Marea Britanie), autorul fiind Peter Nicholls și conținînd 700.000 de cuvinte.

Ediția americană (de la editura Doubleday) a fost denumită „The Science Fiction Encyclopedia”.
A doua ediție (1.300.000 de cuvinte) a fost lansată în 1993 de către editura Orbit în Marea Britanie și St. Martin's Press în S.U.A., John Clute devenind coautor.
Atît ediția din 1979 cît și cea din 1993 au obținut Premii Hugo și numeroase alte ditincții.

Ediţia paperback publicată de Orbit în 1999 are 1396 de pagini și 4360 de articole.
În 1995 a fost lansată versiunea electronică a Enciclopediei, Grolier Multimedia Encyclopedia of Science Fiction,1995.




Promisă de multă vreme în versiune online, Enciclopedia Science Fiction-ului lui John Clute și Peter Nicholls va deveni o realitate iar accesarea va fi gratuită.
Editura Gollancz (Londra) a difuzat un comunicat precizînd că cea de a treia ediție (online) va fi disponibilă pînă la sfîrșitul anului. Este vorba de o colaborare între Orion Publishing Group și ESF Ltd (compania creată de John Clute și Peter Nicholls).
Versiunea beta a site-ului găzduind Enciclopedia Science Fiction-ului va fi lansată cu ocazia aniversării a 50 de ani de la publicarea primei serii SF de către editura Gollancz și va conține 3.000.000 de cuvinte, 12.000 de monografii și peste 100.000 de linkuri interne.



John Clute

Peter Nicholls (în partea dreaptă) alături de Neil Gaiman

Cea de a treia ediție a Enciclopedia Science Fiction-ului este rezultatul muncii lui John Clute și David Langford (editori), Peter Nicholls (Editor Emeritus) și Graham Sleight (Managing Editor), Mike Ashley (reviste), Paul Barnett (artiști și ilustratori), Jonathan Clements (SF japonez și chinezesc), Nick Lowe (filme), Abigail Nussbaum (TV), John Platt (benzi desenate) și Adam Roberts (muzică).

Detalii, aici

sau pe Facebook, aici

07.07.2011

SRSFF LA „EXPLORATORII LUMII DE MÂINE”, SÂMBĂTĂ 9 IULIE, ORA 13.15, RADIO ROMÂNIA CULTURAL

SRSFF participă prin Cristian Mihail Teodorescu (preşedinte), Marian Truță (vicepreşedinte), Eugen Lenghel (secretar) la emisiunea „Exploratorii lumii de mâine” de sâmbătă 9 iulie 2011, ora 13.15, Radio România Cultural.

Tema emisiunii o reprezintă Euroconul 2011 (17-19 iunie, Stockholm, Suedia) la care colegii noștri au participat.

Cristian Mihail Teodorescu


Marian Truță


Eugen Lenghel


Emisiunea "Exploratorii lumii de mâine" se difuzează în Bucureşti pe 101,3FM,
bilunar, sâmbăta între 13.15 şi 13.45PM.

Sunînd în timpul emisiunii la telefoanele ascultătorilor, 021 311.12.40 sau 021 319.05.05 puteţi dacă sînteţi prompţi să cîştigaţi volume SF.
Emisiunea va putea fi ascultată live pe internet la adresa : http://cultural.srr.ro sau http://srr.ro/stream/rrc.asx.

Lungimile de undă ale Radio România Cultural în ţară sînt :
Alexandria – 89,7 FM * Arad – 106,8 FM * Bacău – 101,8 FM *Baia Mare – 100,1 FM * Bîrlad – 102,8 FM * Bihor – 105,8 FM * Bistriţa – 101,3 FM * Botoşani – 100,8 FM * Braşov – 105 FM * Valea Prahovei – 104,1 FM* Buzău – 103,7 FM * Cîmpulung Moldovenesc – 98,7 FM * Cluj – 101 FM * Craiova – 101,1 FM* Deva – 105 FM * Focşani – 101 FM * Galaţi – 101,6 FM * Giurgiu – 102,6 FM* Harghita – 106,8 FM * Iaşi – 103,1 FM * Mangalia – 92,7 FM * Maramureş – 100,8 FM* Miercurea Ciuc – 98,4 FM * Oradea – 96,1 FM * Petroşani – 90,6 * Piatra Neamţ– 100,3 FM* Ploieşti – 104,1 FM * Rm.Vîlcea – 102,5 FM * Satu Mare – 96,1 FM * Sibiu – 103,7 FM* Suceava – 101,6 FM * Tg.Mureş – 104,9 FM * Tg.Jiu – 89,5 FM * Timişoara – 100,7 FM* Tulcea – 102 FM * Turnu Severin – 105,8 FM * Vaslui – 102,4 FM * Vatra Dornei – 107,7 FM * Zalău – 105 FM.

NU UITAŢI ! SÂMBĂTĂ 9 IULIE 2011, LA 13.15 PE RADIO ROMÂNIA CULTURAL ! 101,3 FM !

01.07.2011

NAUTILUS NR.42/IULIE 2011




Editorial

„Un Eurocon printre atâtea altele – o relatare personală” - Rudi Kvala
„Am avut şansa de a participa la două convenţii europene dedicate science-fiction-ului. Euroconul din 2010 (Polonia şi Cehia) şi Euroconul de anul acesta, desfăşurat la Stockholm în perioada 17-19 iunie. Inevitabil, am comparat cele două manifestări şi am ajuns la câteva concluzii pe care mă voi strădui să vi le împărtăşesc în cele ce urmează.” - Rudi Kvala

Special
Sub semnul stelei roşii. Codificarea iconografică a cosmonautului Iuri Gagarin” - Walter Famler (traducere de Cristian Tamaș)

Proză
„Inimi de piatră” - Ioana Vişan
„Azaroth” - Alexandru Ioan Despina
„Supune-te fără teamă” - Mircea Coman
„Nişa” - Liliana David


„Mi-am tras aerodină” – Trusa de scule (XIV) - Dănuț Ungureanu
„Despre SF-ul cu aburi” - Ovidiu Petcu
„Despre CTP, paradigme şi vise” - Viorel Pîrligras
Hanna – “Adapt or die ?” - Ioan Todoran
„Scurtă istorie a fantasy-ului din Ungaria” - Peter Tick (traducere de Adina Barvinschi)


Recenzii
„Războaie şi dragoni” - Adina Barvinschi
„Pregătiri de luptă” - Liviu Radu
„Columb rătăcit între universuri” - Liviu Radu
„Altă colecţie de Apocalipse” - Liviu Radu


„Priest – una caldă, alta rece” - Ioan Todoran
„Personajul SF (7) – Omul viitorului” - Aurel Cărăşel
BUFNILĂ, Ovidiu (n. 1957) - Aurel Cărăşel
Cenaclul ATLANTIS CLUB Cernavoda - Aurel Cărăşel

Știri
1 iulie - Expozitia „Spatiul cosmic. Arta si un vis”, Kunsthalle Viena (1 aprilie – 15 august 2011)


Detalii, aici.