25.04.2010

ANIVERSAREA UNUI AN DE LA RELANSAREA PROSPECTART : ȘTEFAN GHIDOVEANU, VINERI 30 APRILIE 2010, ORA 17.00, CENTRUL CALDERON


Aniversarea unui an de la relansarea Cenaclului ProspectArt, 30 aprilie 2009

Ședința ProspectArt, vineri 30 aprilie, Centrul Calderon, ora 17.00(Str.J.L.Calderon nr.39, sector 1, București) :


Cristian Tamaș : prezentare biobliografică Ștefan Ghidoveanu

Ștefan Ghidoveanu : eseul "A fi sau a nu fi ...promotor SF în România"

Un interviu cu Ștefan Ghidoveanu, realizat de Marian Truță poate fi citit pe site-ul SRSFF :
http://www.srsff.ro/2071/stefan-ghidoveanu/




Cristian Mihail Teodorescu – ”Electromagneto-muza”
Puteți citi povestirea pe site-ul SRSFF :
http://www.srsff.ro/2056/electromagneto-muza-cristian-m-teodorescu/



Dario Pecarov – ”Creatura”




Centrul Cultural Calderon, strada J.L. Calderon nr. 39.
La Centrul Calderon întrunirile ProspectArt încep la ora 17.


P.S. Participare record, 32 de persoane au fost prezente la ProspectArt.
Remarcăm pe lîngă invitatul Ștefan Ghidoveanu, participarea lui Ion Hobana, Roberto Quaglia (Vice Chairman of the European Science Fiction Society), Michael Haulică, a Ioanei Stănescu, a Laurei Sorin, a lui Eduard Pandele, a lui Traian Bădulescu.
Le mulțumim tuturor pentru disponibilitate si gentilețe.


1.Dănuț Ungureanu
2.Ștefan Ghidoveanu
3.Ion Hobana
4.Roberto Quaglia (Vice Chairman, European Science Fiction Society)
5.Michael Haulică
6.Ioana Stănescu
7.Laura Sorin
8.Eduard Pandele
9.Liviu Radu
10.Cristian Mihail Teodorescu
11.Feri Balin
12.Mugur Cornilă
12.Dario Pecarov
13.Cristian Lăzărescu
14.Mihnea Columbeanu
15.Nicu Voicu (voicunike)
16.Bebe Ionescu
17.Sorin Camner
18.Brîndușa Luciana Grosu
19.Cristina Ghidoveanu
20.Adela Ghidoveanu
21.Loredana Frățilă-Cristescu
22.Silvana Șorop
23.Traian Bădulescu
24.Raluca Băceanu
25.Bianca Stanciu
26.Ana-Mariana Ionescu
27.Ștefan Bogdan Preda
28.Alexandru Bogdan
29.Ruxandra Sandu
30.Iulia Bazavan
31.Marin Mihail Giurescu
32.și ultimul pe listă, cu voia dumneavoastră, Cristian Tamaș

Cenaclul ProspectArt este o iniţiativă a Societăţii Române de Science-Fiction şi Fantasy (SRSFF), www.srsff.ro.
Sunt aşteptaţi şi invitaţi să participe la şedinţele cenaclului, toţi cei care se simt atraşi de fenomenul SF&F românesc, tinerii autori care doresc îndrumare şi ajutor , iubitorii de SF&F, fani şi profesionişti pentru ca împreună să contribuim la renaşterea şi dezvoltarea acestei arte în România.


Ședința din 30 aprilie 2009 :
La sediul Observatorului popular astronomic „Amiral V.A.Urseanu” de pe bulevardul Lascăr Catargiu (fost Ana Ipătescu) din Bucureşti, a avut loc joi 30 aprilie 2009,începînd cu ora 18.00, relansarea cenaclului SF ProspectArt, sub egida Societăţii Române de Science-Fiction şi Fantasy.
Au participat publicistul şi scriitorul Cristian Tudor Popescu
,scriitorul Ion Hobana, scriitorul italian Roberto Quaglia, preşedintele Societăţii Europene de Science Fiction, criticii literari Bianca Burţa Cernat şi Paul Cernat, scriitorul Michael Hăulică, soţii Doina Hanu şi Lucian Hanu –binecunoscuţi editori şi publicişti, actualmente proprietari ai librăriei Nautilus din Bucureşti, scriitorii Dănuţ Ungureanu, Sebastian A.Corn, Liviu Radu, Cristian Mihail Teodorescu, Marian Truţă, Dumitru Claudiu Stătescu, Feri Balin, regizorul şi autorul Cristian Lăzărescu, graficianul Ionuţ Bănuţă , Cristian Tamaş, Bebe Ionescu, Nicolae Voicu (Voicunike), Sorin Camner, Dragoş C. Butuzea, Tiberiu Ţică, Cristina Ghidoveanu, Rodica Guja, Laura Ciobanu, Ioana Stănescu, Adi Segal, Daniel Manole, Gabriel Vâlsan.

Dănuţ Ungureanu,preşedintele Societăţii Române de Science Fiction şi Fantasy a deschis întrunirea relevînd rolul cenaclului ProspectArt în evoluţia membrilor acestuia şi îndeosebi a lui Cristian Tudor Popescu, Marian Truţă, Cristian Mihail Teodorescu, Cristian Lăzărescu, Mihai Dan Pavelescu, Ştefan Ghidoveanu, Valerian Stoicescu şi a sa proprie.

A urmat Cristian Tudor Popescu, preşedinte al cenaclului Prospect între 1986-1989, care a rememorat atmosfera şi climatul de intensă dezbatere literară din cadrul cenaclului din acei ani.

Cristian Tudor Popescu a remarcat şi prezenţa tinerilor în cadrul cenaclului şi s-a arătat interesat să afle motivaţiile acestora.
Diferiţi participanţi şi-au expus motivele participării la acest Cenaclu:
Cristian Lăzărescu a opinat că ar fi interesant de realizat un curs de “aşa cum spun americanii – Creative Writing”, lucru la care a achiesat şi Sorin Camner.

În discuţia ce a urmat Cristian Tudor Popescu a declarat că în privinţa descoperirii talentelor literare cenaclul ProspectArt nu avea cum să dea greş, lucru privit cu o uşoară neîncredere de către CapricornK13.
S-a sugerat că, pentru atragerea tinerilor, este nevoie de dezbateri incitante, dinamice. Sugestia a venit din partea blogheriţelor CapricornK13 şi Dreaming Jewel.

Cristian Tamaş a citit eseul „O umilă contribuţie la radiografierea SF-ului românesc actual”, Cristian Mihail Teodorescu a citit povestirea”Bing,Bing,Larissa”, un text incitant care a dat naştere la multe comentarii şi analize şi în final Liviu Radu a lecturat textul „Întrecerea”, urmat de interesante discuţii şi opinii.

ANIVERSAREA UNUI AN DE LA RELANSAREA PROSPECTART : ȘTEFAN GHIDOVEANU, VINERI 30 APRILIE 2010, ORA 17.00, CENTRUL CALDERON

Cu echipa de radio la Atlantykron

"...Am tradus un raft de cărţi, am pus bazele unora dintre cele mai cunoscute colecţii de SF din România la edituri de prestigiu (vezi numai „Nautilus” de la Nemira şi „Fahrenheit” de la RAO, plus „Cyborg” la Pygmalion din Ploieşti) şi am reuşit să păstrez vie cea mai veche emisiune de science fiction radiofonic din Europa, „Exploratorii lumii de mîine”, care a împlinit în 27 ianuarie 2010 nici mai mult nici mai puţin decît 28 de ani de existenţă cvasi-neîntreruptă!
Vi se pare mult? Vi se pare puţin? Rămîne la aprecierea dumneavoastră interioară (fiindcă în public ce rost mai are, evenimentele s-au petrecut deja!)."
- Ștefan Ghidoveanu


Este publicist-comentator în cadrul redacţiei Ştiinţă a postului Radio România Cultural - Societatea Română de Radiodifuziune (angajat din 5 iunie 1990 la fosta redacţie România Tineret).Prezentator radio (1983, a început colaborarea la emisiunea radio ”Exploratorii zilei de mîine” - din 1990- prezent, redactor al emisiunii).

Cu Liviu Radu și Cornel Secu.

Personalitate multidisciplinară, Ștefan Ghidoveanu este autor, critic, traducător, publicist, editor, promotor/organizator/animator obținînd Premiul Tribuna, pentru povestire, 1982; Premiul Tribuna, pentru povestire, 1983; Premiul III la categoria eseu, 1983; Premiul I pe municipiul Bucuresti, pentru povestire, la festivalul Cîntarea României, 1983 ; Premiul pentru eseu la festivalul Mihail Sadoveanu, 1984.

Născut pe tărîmuri moldave la 19 aprilie 1955, în Bârlad, jud. Vaslui, Ştefan Ghidoveanu și-a petrecut copilăria la Galați unde a și descoperit SF-ul în aprilie 1965 prin numărul 245 din Colecţia de „Povestiri ştiinţifico-fantastice" - prima parte a unei nuvele scrise de un autor român, Gheorghe Săsărman- "Proba tăcerii".

La opt ani după această descoperire, avea toată Colecţia, de la nr.1 la 466.
Adolescența și-a petrecut-o la Focșani (1970 - 1974: Liceul „Unirea” din Focşani la clasa specială de chimie; la diploma de bacalaureat obținînd media 10).
I-am întîlnit prima data numele la "Poșta redacției" Colecției Povestirilor științifico-fantastice, unde prin anul 1969, Adrian Rogoz îi răspundea lui "Ștefan Ghidoveanu, elev, Focșani, județul Vrancea" cu o mulțime de sugestii și recomandări după ce-i citise un text.
Între 1975 și 1979 a urmat cursurile Facultății de Comerţ a Academiei de Studii Economice din Bucureşti cu specializarea „Relaţii Economice Internaţionale”;
1979: Diplomă de licenţă (examen de stat) cu media 10, în domeniul „Turism internaţional”, tema: „Rolul turismului internaţional în creşterea economică a ţărilor în curs de dezvoltare”.

În București a participat la întrunirile cenaclului SF "Fantastic Club 2001" care a funcționat mai întîi pe Aleea Alexandru, apoi la Ecran Club (Casa de cultură din Grozăvești), unde i-a cunoscut pe Adrian Rogoz, Vladimir Colin, Ion Hobana, Mihai Grămescu, Marian Truță și pe alți autori, traducători și fani și la cenaclul SF studențesc Solaris (Casa de cultură Grigore Preoteasa).

Ștefan Ghidoveanu a participat în 1982 la Sibiu la prima sa conventie SF (Romcon 12), unde l-am și cunoscut.Și pentru mine era tot prima convenție la care participam.

A debutat în SF tot în 1982, în "Tribuna Sibiului" cu povestirea "O colecție de artă" și a fondat cenaclul Modul 13 SF în 1982 (tot în aprilie !) la Uzinele 23 August din București.
La Modul 13 a lansat fanzinul ”Contact între civilizații”.
Ceea ce trebuia să fi fost o manifestare grandioasă a noului val al SF-ului românesc, Romcon 13, 1983 (”celebra a XIII-a Consfătuire SF de la Bucureşti, anulată înainte de a începe !” - Ștefan Ghidoveanu), pregătită printr-o muncă titanică de către Ștefan și echipa colaboratorilor săi, a fost brusc și inexplicabil întreruptă după cîteva ore de la începere, în luxoasa sală a clubului Uzinelor 23 August, dar a continuat underground încă două zile.

A fost membru fondator al cenaclului ProspectArt, București.

"...viitorul părea luminos şi imuabil, trebuia doar să faci cu osîrdie ce spunea Lenin („Învăţaţi, învăţaţi, învăţaţi!”) şi viaţa ta era aranjată pînă la moarte – şcoala generală, liceul, facultatea (dacă reuşeai la examen), apoi repartiţia în producţie, stagiatura (minimum 3 ani în acelaşi loc de muncă), eventual o carieră bazată obligatoriu pe condiţia de a fi membru al partidului comunist, şi în final pensionarea lipsită de griji, după o viaţă dedicată propăşirii societăţii...
Credeţi-mă, la un anumit nivel, realitatea respectivă părea unică şi din această cauză eternă – pentru că nu exista element de comparaţie."
- Ștefan Ghidoveanu

A publicat texte proprii în Almanahul Anticipaţia, almanahul Tribuna (Cluj), ziarul Tribuna Sibiului, suplimentul Convorbiri literare (Iaşi), almanahul România literară, almanahul Astronomia 2001, Colecţia de povestiri ştiinţifico-fantastice „Anticipaţia”, alte publicaţii şi suplimente locale, precum şi în volumele colective „Avertisment pentru liniştea planetei” şi „La orizont, această constelaţie” (Editura Albatros, 1990);

"Oricum, în anii ’80 ajunseserăm pe la vreo 55 de cenacluri de „anticipaţie tehnico-ştiinţifică” (la epoci noi, denumiri noi, nu-i aşa?).
Ne vedeam pe la celebrele „consfătuiri” sau „zile ale cenaclului X” cam de 4-5 ori pe an, cîte 60 sau 70 de inşi, din care doar 20-25 participau la lucrări, restul făcînd ceea ce am numit mai tîrziu „turism SF”.
...Oricum, dacă facem socoteala, prin 1989 aveam cam o mie de membri ai „mişcării SF”..."
- Ștefan Ghidoveanu

"Am descoperit fascinaţia traducerii, într-o epocă în care a şti limba engleză era o raritate, apoi bucuria de a finisa o carte pînă la ultimul amănunt, în calitate de redactor, şi în final satisfacţia alcătuirii de colecţii cu cele mai reuşite titluri ale genului, pentru a oferi astfel cititorilor tot ceea ce-i mai bun în science fiction." - Ștefan Ghidoveanu

A tradus și publicat texte din opera următorilor autori:
Philip K. Dick, Ursula K. LeGuin, Roger Zelazny, James Tiptree Jr.,Frederik Pohl, Orson Scott Card, Larry Niven, Isaac Asimov, Brian W. Aldiss, Raymond Ané, Robert F. Young, Algis Budrys, Robert Silverberg, Anthony Boucher, A. J. Deutsch John Brunner,Brian Herbert & Kevin J. Anderson,Gérard Klein, Daniel Walther, Francis Carsac,Emmanuel Carrère.


Numărul 1 al colecției Nautilus, editura Nemira, 1992

"Romanul Visează androizii oi electrice ? a apărut, în două părţi, în cuprinsul antologiilor Cronici microelectronice şi Cronici metagalactice, la Editura Tehnică, încă din 1990 (!!!), în versiune integrală (subliniez acest lucru), chiar dacă în cuprinsul cărţilor respective scrie altceva (să nu uităm că alcătuirea sumarului lor fusese făcută în anii 1987-1988).
De altfel, în 1989 am citit un fragment din acest roman la Buzău, la o manifestare SF găzduită de Casa Tineretului, unde mare organizator era nimeni altul decît... Mugur Cornilă! Ca să vezi ce mică e lumea..." - Ștefan Ghidoveanu

Volume traduse:

"Vânătorul de recompense (Visează androizii oi electrice ?)"- Philip K.Dick , (două ediții, 1992 și 2005)

"Ubik" - Philip K.Dick
, (două ediții, 1994 și 2006)


"Jucătorii de pe Titan" (ultimul volum în colaborare cu soția sa Cristina Ghidoveanu) de Philip K. Dick

"Nemuritorul" de Roger Zelazny,
"Pescarul de pe Marea Interioară", >"Ochiul bâtlanului", "Roza vânturilor" (în colaborare), "Tehanu" de Ursula K. LeGuin,
"Vânătoarea de capete" de David Marusek (în colaborare cu soția sa Cristina Ghidoveanu)
"Oraşul ca un joc de şah" de John Brunner (în colaborare)
"Gambitul stelelor", "Legea talionului" de Gérard Klein (ultimul, alături de Vladimir Colin)
volumul de non-ficţiune "Eu sunt viu, voi sunteţi morţi" (Biografia lui Philip K. Dick, 1928-1982) de Emmanuel Carrère (în colaborare cu Liviu Radu)
"Casa Atreides", "Casa Harkonnen", "Casa Corrino", "Jihadul butlerian", "Cruciada mașinilor", "Bătălia petru Corrin" de Brian Herbert & Kevin J. Anderson (în colaborare cu Cristina Ghidoveanu)
thriller-ul "Un sărut înainte de moarte" de Ira Levin

A editat fanzinul "Contact între civilizații" (1983), antologiile "Cronici microelectronice" (Ed. Tehnica, 1990) și "Cronici metagalactice" (Ed. Tehnică, 1990), revista Nautilus (nr. 1-3)

La emisiune, avîndu-l ca invitat pe Roberto Quaglia

A fost redactor-şef la revista Nautilus (specializată în literatură şi artă SF) a editurii Nemira (din care în 1992 au apărut 3 numere, dedicate unor scriitori precum: Robert Silverberg, Philip K. Dick, Vladimir Colin) și al almanahului Nautilus.




În 1997 a fost îngrijitor de ediţie şi colaborator la volumul "Istoria SF-ului modern (1911-1984)" de Jacques Sadoul, apărut la Editura Vremea;

Coordonator de colecții SF (Nautilus, Ed. Nemira - 1992-1993-, colectia Cyborg a editurii Pygmalion : 1994-1995, colecția Fahrenheit a editurii RAO -1995-1997, colectia editurii Z )

Cu Roberto Quaglia

În 1997, a susținut rubrica Lumea pestriță a science-fiction-ului din Magazin International, iar din 1998, susține rubrica SF din revista Radio România.

— A fost delegat din partea României la Congresele europene de SF din 1992 (Freudenstadt — Germania), 1993 (insula Jersey — Anglia), 1994 (Timişoara — România) şi 2001 (Capidava — România);

— Figurează în The Encyclopedia of Science Fiction (John Clute & Peter Nicholls, editors - 1993,1999), articolul SF in Romania şi în versiunea electronică Grolier Science Fiction: The Multimedia Encyclopedia of Science Fiction, ediţia 1995;

— Figurează (cu articol personal) în Dicţionarul SF al autorilor români de după 1990, publicat la Editura Nemira în 1999, în colecţia „Nautilus”, nr. 158, pp. 114-115.

— Din 2009 susține rubricile „Viitorul, așa cum a fost” din revista electronică Nautilus a editurii Nemira și „Science fiction? Nu, mulțumesc!” din revista Oglinda literară a Uniunii Scriitorilor din România, filiala Vrancea.

ACTIVITATEA RADIOFONICĂ:
Emisiuni realizate:
— din 1990 până în prezent: Exploratorii lumii de mâine (Radio România Tineret & Radio România Cultural), cea mai veche emisiune de SF radiofonic din Europa (prima difuzare 27.01.1982, redactor Dan Ursuleanu);

— din 1997 până în 2004: Clubul detectivilor (Radio România Tineret), singura emisiune dedicată literaturii polițiste și de spionaj din audio-vizualul românesc;

— alte emisiuni: Turist-Club şi Un leu, o sută, un milion (Radio România Tineret); Raliu de vacanţă (Radio România Tineret); Creanga de Aur, duplex Bucureşti-Chişinău (Radio România Cultural); alte rubrici şi emisiuni pentru Radio România Actualități, Radio România Cultural și Radio România Tineret, legate de carte şi cultură.

A obţinut mai mulţi ani în şir în cadrul Consfătuirilor naționale de science fiction (până în 1994, la Baia Mare, când a renunţat la concurs) premiul pentru cea mai bună emisiune de SF radiofonic din România.
În noiembrie 2001, cu emisiunea Exploratorii lumii de mâine a obţinut premiul „Mihai Marian” pentru prezenţă mass-media la Convenţia Naţională de SF şi Ştiinţă Prospectivă, ediţia a XXV-a, desfăşurată la Iaşi.

În mai 2002, a obţinut Diploma de excelenţă pentru activitate în domeniul SF şi al literaturii de idei în cadrul „Zilelor Clubului UNESCO Quasar (FEstudIS)”, decernată de Casa de Cultură Studenţească Iaşi, Prefectura Judeţului Iaşi, Direcţia Judeţeană de Tineret şi Sport şi Clubul UNESCO „Quasar” Iaşi.

A realizat emisiuni radiofonice în direct cu mari nume ale SF-ului între care pot fi amintiţi: Ion Hobana, Romulus Bărbulescu & George Anania, Cornel Robu, Cristian Tudor Popescu, Mihail Grămescu, Dănuț Ungureanu, Liviu Radu, Sebastian A. Corn, Marian Truță, Mihai Dan Pavelescu, Mihai Bădescu, Michael Haulică, Ana Maria Negrilă, Florin Pîtea, Octavian Teodorescu-OCTAVE, Dan D. Farcaş, Costi Gurgu, Cătălin Badea-Gheracostea, Cristian Mihail Teodorescu, precum şi cu invitaţi speciali, între care David Anderson (fost director al Centrului de cercetări asupra călătoriei în timp din SUA), Roberto Quaglia (scriitor SF din Italia), Cristina Deleanu & Eugen Cristea (actori, traducători şi scriitori - Teatrul Naţional din Bucureşti), Emil Străinu și Andrei Dorobanțu (jurnaliști de știință), Silvia Colfescu (director al editurii Vremea din Bucuresti) etc.
Figurează (cu articol personal) în Dicţionarul scriitorilor din Radio (2004), apărut la editura Casa Radio.

"Din 1990, „fanii de conjunctură” — cum îmi place mie să-i numesc — au dispărut ca prin farmec, o dată cu UTC-ul şi cu banii acestuia.
Fandomul cel adevărat a continuat să existe şi după acest eveniment, pe banii proprii.
În timp însă, liberalizarea distracţiei şi a şanselor profesionale în România, ca şi posibilitatea de a emigra au făcut ca numărul fanilor hard-core să devină tot mai mic.
N-am făcut un calcul, dar cred că în acest moment nu sunt mai mult de 100 (poate 150?) de inşi care să conteze pentru fandomul din ţară, în sensul de a face cumva, ceva, pentru SF."
- Ștefan Ghidoveanu

Împreună cu Ion Hobana


"Nu cred că genul science fiction a fost vreodată în cădere liberă, nici în străinătate şi nici în România.
Ştiu că odinioară am susţinut şi eu aceeaşi idee, dar timpul m-a făcut s-o mai nuanţez: nu SF-ul, ci vînzările de carte SF au cunoscut o cădere liberă, cel puţin în România şi numai într-o anumită perioadă, destul de scurtă de altfel.
În prezent, lucrurile s-au mai schimbat. Cred că trebuie să precizăm un lucru: piaţa cumpărătorilor de carte de la noi din ţară s-a profesionalizat, s-a specializat, nu se mai cumpără chiar orice apariţie pentru că e nouă sau la modă, oamenii îşi chivernisesc mai bine banii de cărţi, iar ăsta e un lucru bun, cred eu."
- Ștefan Ghidoveanu

În urma rugăminții lui Ștefan și din respect pentru munca sa și a Cristinei Ghidoveanu, postez și imaginile de mai jos :






24.04.2010

GEORGE LAZĂR PE AMAZON !


”Romanul Îngerul Păzitor al autorului George Lazăr, a fost acceptat pentru publicare pe Amazon, atît în versiunea tipărită cît și în versiunea electronicã, disponibilă pentru terminale de tip Kindle, la adresele http://www.amazon. com/Ingerul-pazitor-Romanian -George-Lazar/ dp/6068113043/
respectiv
http://www.amazon. com/Îngerul-pazitor- ebook/dp/ B003H05YV0/

Împreună cu prietenul şi colegul Liviu Radu

"Amazon.com este cea mai mare librărie virtuală din lume și, cu excepția cîtorva titluri ale unor autori români din diaspora, pînă la romanul Îngerul Păzitor, nici un alt autor din România nu a mai ajuns, pânã în prezent, să fie listat pe acest site.
Publicarea a fost posibilã datoritã unei alte edituri, Eagle, care a încheiat un parteneriat cu Amazon prin care romanele a mai mulți autori români vor fi disponibile pentru cititorii din diaspora dar și pentru cei din țară."


Pe site-ul Amazon.com puteţi găsi următoarele informaţii:

"Imagine that one day someone arrives and warns you: you are about to die in a few days. Of course, you chase him away, a guy with gruesome jokes as a hobby. But he insists and proves you, using facts that only you should know, that he had indeed saved your life several times, in order for you to get to this moment. When, if you want to prolong your life, you must pay. Oh, I forgot to mention, only very rich people have the chance of this offer. The thought of a crook trying to blackmail you crosses your mind. Someone ready to set you up for a few dollars more. But no, he proves you that the device was invented, the one with which, in special conditions, we could have the chance of a glimpse to the future, a shortsighted one, but good enough to find out what we used to believe only God knows: your approximate arrival at death's door. If all these really happened, would you pay the money? What if your survival means the death of others, what would you choose? This novel, "Guardian Angel" promises the disclosure of a problem you never thought about. Your life, everybody's life has a price. It depends on how much are you willing to pay. And mostly, to live with the consequences."

"About the Author
George Lazar (born 03 February 1963, Vatra-Dornei, Suceava) is a contemporary Romanian writer of science fiction and thriller.
In 1971 he graduated the Automatic Faculty, from the Polytechnic Institute Iasi, specialization Computers. He is a member of the Romanian Society of Science Fiction and Fantasy. Literary works His debut was the story "An Universe of Peace", 1987 in Cosmos XXI Anthology.
He published short stories between 1982 and 1987 in "Opinia Studenteasca" (Student's Opinion) where he had a permanent column entitled "Utopia" but also in Argonaut (a supplement of "Convorbiri Literare" magazine), "Cronica" magazine and "Magazin" weekly. After 1990, he worked as a correspondent for "Monitorul de Iasi" daily newspaper than for "Monitorul de Botosani" which he manages in present day.
He edited the monthly SCI-FI MAGAZIN, between 2007 and 2008 (12 issues), where he published two stories and the "SCI-FI MAGAZIN" 2009 Almanac.
He was present with a story in the anthology "Alte tarmuri" (Other beaches) 2009. Novels: "America One" -2007 and "Ingerul Pazitor" (Guardian Angel) - 2009 Literary merits: - Honorable mention for story at the National Convention of literary circles SF ROMCON from 1982; - Second prize for story at The National Convention of literary circles SF ROMCON of 1983 (first prize wasn't awarded).
Selective critical references: - Thriller made in Romania, Mihai Iovanel, Gandul, November 22, 2007; - America One, a novel with movie potential, Mugur Cornila, Curentul, November 23, 2007."

Felicitări, George !
fotografii:M.Haulica

LA MULȚI ANI, MARIAN TRUȚĂ !



Marian Truță împlinește astăzi o vîrstă rotundă și respectabilă, vîrsta unui bilanț artistic, perioadă fertilă în care talentul lui va rodi în alte texte memorabile și în romanul/romanele pe care le așteptăm din partea lui.
Un temperament solar, cald, generos și echilibrat, Marian a adus de la debutul lui în 1985, autenticitate, simț estetic și bucurie tuturor cititorilor săi.


La mulți ani, Marian și încă o dată pe atît !



Marian Truţă scrie proză SF de la cincisprezece ani,a început să frecventeze în 1983 cenaclul bucureştean "2001", apoi SOLARIS-ul, "Univers SF 2001", devenind în 1986 membru fondator al cenaclului PROSPECTART.
În 1985 obţine o menţiune pentru schiţa "Vînătoarea din zori" la concursul literar al cenaclului Helion.
La ROMCON 1986-Iaşi, a obţinut în cadrul Concursului anual de literatură SF,Premiul pentru schiţă cu lucrarea "Noapte bună,Tereza",publicată în Almanahul Anticipaţia.
Povestirea sa "Început de anotimp ploios la Ezary" a fost distinsă cu Premiul Uniunii Scriitorilor decernat la ROMCON 1987-Craiova şi a apărut în cadrul medalionului dedicat lui Marian Truţă în Almanahul Anticipaţia.
Povestirile sale au apărut în antologia de limbă maghiară "Az osszerobbanas"-1987, în colecţia Clubul SF-Editura Labirint 1990, în revistele Nautilus (Nemira,1992), Almanahul Anticipaţia 1993, "Dor de România"-1999, "Helion"-2007 şi în Almanahurile Science Fiction (ale cenaclului Helion)2007 şi 2008.
Distincţii : Premiul special al Juriului la concursul Vladimir Colin,organizat de editura Nemira, 1993.
În 2008, volumul său de povestiri intitulat "Vremea renunţării" a fost publicat de către editura Bastion din Timişoara.
De asemeni a tradus romanul "Războiul bătrînilor" de John Scalzi,apărut la editura Millenium Press.
"Prozele lui Marian Truţă sînt caracterizate printr-un intens fior liric,grefat pe o imaginaţie fertilă.Pentru el SF-ul nu rămîne doar o formulă de literatură-avertisment ci şi un mijloc de sondare a propriului eu şi de proiectare a spaţiului interior asupra lumii înconjurătoare,în vederea împlinirii armoniei Om-Univers.
Marian Truţă a reuşit să ne ofere dovada incontestabilă a talentului său literar.
"
-
Constandina Paligora

Marian Truță are un nou blog intitulat "Science-Fiction...și nu numai".
(www.mariantruta.ro)

Puteți citi o excelentă proză, intitulată "Cumania 2010", trei episoade au fost postate pînă acum, relevînd același talent,acuitate socială, empatie, tandrețe și receptivitate culturală.
Subiecte diverse precum postările "La piaţă", "Cel mai bun câine de pază", "Enya of Wolf Point", "SRL", "O săptămână", "La mulţi ani, Tudor !", "Vreau un book reader (pentru fiecare)", "Cum să te apuci de fumat", "Hunt beneath the moon–Vânătoare pe
sub Lună", "2010".
Vă invit să descoperiți blogul "Science-Fiction...și nu numai".(www.mariantruta.ro)

21.04.2010

TINERE AUTOARE LA PROSPECTART : SILVANA ȘOROP, LUCIANA BRÎNDUȘA GROSU, RALUCA BĂCEANU

La ce este bun un cenaclu, cui folosește ?
Folosește tuturor celor care îl frecventează, care și-au păstrat intactă receptivitatea, curiozitatea, umanitatea și dorința de a întîlni direct și nemijlocit alți oameni, de a-i privi în ochi, de a-i asculta, de a vorbi (o caracteristică unică a speciei umane, aș zice :)), de a con-vorbi, de a dialoga față în față, de a se bucura împreună, de a simți nemijlocit și nemediat emoțiile altor ființe.
Și este bun și pentru tineri, pentru că sînt rare locurile unde oameni de vîrste diferite, de formații diferite, cu experiențe diferite, pot să coexiste armonios, să simtă împreună, să gîndească împreună, uniți de o pasiune comună.
Atîta timp cît vom continua să fim oameni și nu ciborgi, ne va face plăcere să ne întîlnim fizic și nu prin intermediul unor mașinării, să descoperim cu plăcere fațetele personalității unor alți oameni interesanți, cultivați, cu multă imaginație și talent.
Și dacă reușești să fii tu însuți și nu-ți dorești altceva decît să reușești să transmiți celorlalți ceva din entuziasmul tău și bucuria de a-i vedea, auzi și simți pe ceilalți, alte ființe umane, semenii tăi vor veni în carne și oase în acel loc unde în care știu că nu vor obține altceva decît șansa de a fi auziți, înțeleși și respectați iar tinerii vor dori să se implice, să participe, să-și facă auzite crezurile și ideile și preocupările și aspirațiile.
Fleacuri, o știu, nu înseamnă mai nimic ! :))



Silvana Șorop, o tînără și talentată autoare, a prezentat două proze la ProspectArt, scrie în continuare, este ambițioasă și perseverentă și cu siguranță va reuși să finalizeze romanul la care lucrează.

Are blogul Silvana95 : http://silvana95.wordpress





Brîndușa Luciana Grosu, născută pe data de 12 decembrie 1987,a participat consecvent la întrunirile cenaclului ProspectArt.
O fată modestă și cu mult bun simț (proaspăt absolventă a două facultăţi, cea de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării şi cea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei), preferă să asculte, să observe, să analizeze.Are puterea convingerilor ei și este fermă în a și le susțină prin argumente.
La nici 22 de ani,are deja 5 volume publicate.
A citit la ProspectArt cîteva fragmente din proza ei fantasy și a debutat pe site-ul SRSFF cu o recenzie la romanul ”Elantris” de Brandon Sanderson


A început să scrie poezie încă din clasa a treia.La doar treisprezece ani a obtinut distincția pentru poezie la categoria de vîrstă a Concursului Național Tinere Condeie.
„A recidivat“ apoi în anul 2001 cu Premiul Special al Revistei Examene pentru debut literar și, din nou, Premiul I la Concursul Național Tinere Condeie, iar în 2002 a obtinut Premiul I International al Revistei "Je Bouquine", Bayard Presse și Premiul Special al Juriului la Festivalul Național de Poezie „Nichita Stănescu“.

În 2005 i s-a decernat Premiul Juriului pentru Debut la Festivalul Național de Creatie Mihai Eminescu.
Este cîștigătoarea concursului internațional de eseuri "Learning to live together promoting tolerance and diversity in globalised societies", organizat de GOI PEACE FOUNDATION, Tokyo, 2006.



Brîndușa Luciana Grosu -”Realitatea imposibilă”, Humanitas Junior,2004
Editura: Humanitas, Colecția: Humanitas junior
An apariție: 2004
Format carte: 15x22,5 cm
Număr de pagini: 192
ISBN: 973-50-0603-0

În anul 2004,Brindusei i-a apărut primul roman, „Realitate imposibilă“, pe care l-a transformat în 2009 într-un volum de teatru, apărut la editura Printech.
„Am transpus într-o piesă de teatru povestea din romanul meu de debut. Eu sper că piesa mea va fi jucată cândva pe scena unui teatru“.




Un roman inițiatic, al încercărilor, al greșelilor, al deciziilor și al transformărilor. Atît pe planul fantastic, cît și pe cel real, personajele sunt confruntate cu propriile lor limite și aleg să-și schimbe viața. Evoluția este posibilă, dacă suntem uniți, acesta este mesajul Scrisorii fără litere a Lucianei Grosu, scrisoare imaginară ce trece dincolo de toate barierele reale ce ne separă.O lume diferită de a noastră, magică, diversă, surprinzătoare, contradictorie. O lume unde devenirea este cheia evoluției, unde ființele visează la cunoaștere, la perfecțiune, dar și la libertatea oamenilor, ce au sentimente și pot opta.

Bibliografie
„Realitate imposibilă“ - teatru, 2009, editura Printech
Scrisoare fără litere“, 2007, editura Paralela 45 (roman fantasy)
„Realitate imposibilă“, 2004, editura Humanitas Junior(roman fantasy)
volumul de versuri „Reîntoarcere“, 2002, editura Pro Transilvania
volumul de versuri „Flori de ametist“, 2000, editura Pro Transilvania

Poezii în următoarele antologii:
- „Săgetatorul“ - prima promoţie de tinere condeie a mileniului III“, prof. dr. Tudor Opriş, 2002;
- „Istoria debutului literar al scriitorilor români în timpul şcolii“ (1820-2000), prof. dr. Tudor Opriş, 2002

Blog: http://scrisoarefaralitere.wordpress.com



Ada-Ioana-Raluca Băceanu, născută în data de 29.XII.1993, este elevă în clasa a X-a la Colegiul Național Spiru Haret din București.
În curînd va citi la cenaclul ProspectArt, povestirea ”Ara”.



A publicat în octombrie 2009 un roman-jurnal intitulat Călătorie prin mintea unei adolescente”.

Raluca Băceanu : "Ador literatura SF și Fantasy și îmi încerc norocul și cu aceste genuri literare.
În mai 2010 am primit premiul I la Simpozionul Mircea Eliade, organizat de Fundația Paul Polidor, cu lucrarea “Viața prin fereastra adolescenței”.
Anul acesta (2010) am semnat un contract cu editura Litera pentru reeditarea romanului meu “Călătorie prin mintea unei adolescente”.
Am terminat de scris un roman fantasy, care sper sa apară cît mai curînd."


Blog :http://raluca-baceanu.blogspot.com/

OVIDIU PETCU A DEVENIT MEMBRU SRSFF



Ovidiu Petcu s-a născut în data de 30.09.1955, în localitatea Căzănești, jud. Ialomița.
Este absolvent al Facultății de Medicină generală din cadrul Universității Ecologice București.
Scriitor, critic SF, organizator & promotor SF.
A fost membru al cenaclului Club XXI, membru fondator al ARSFan, președinte onorific al cenaclului Planetar.
A debutat în domeniul SF în 1990, în CPSF Anticipația, cu povestirea "Domnului Frankenstein, cu dragoste".
În 1999, i-a apărut volumul "Chipul Pămîntului*Oameni în spațiu" (Editura Carminis).

Textul său "Cimpanzeii albaștri" poate fi citit la adresa :
http://www.carteamea.net/ovidiu-petcu-cimpanzeii-albastri/
A publicat și în Quasar, Dependent SF, String, Almanahul Science-Fiction 2007, Helion, România literară, etc.
A obținut 16 premii literare.
A participat cu machete la 5 expoziții, obținînd două premii.

Un interviu :
http://clubul-quasar.blogspot.com/2009/06/ovidiu-petcu-interviu-pe-mail.html

20.04.2010

FINALIȘTII PREMIILOR LOCUS 2010




Paolo Bacigalupi, 2009

Au fost anunțați finaliștii categoriilor premiilor Locus 2010.
Cîștigătorii vor fi anunțați în timpul evenimentului Science Fiction Awards Weekend, Seattle, statul Washington, S.U.A., 25-27 iunie 2010.


John Picacio, 2007


Roman Science Fiction

"Galileo's Dream" - Kim Stanley Robinson (HarperVoyager; Ballantine Spectra)
"Julian Comstock: A Story of 22nd-Century America" - Robert Charles Wilson (Tor)
"The Empress of Mars" - Kage Baker (Subterranean; Tor)
"Steal Across the Sky" - Nancy Kress (Tor)
"Boneshaker"- Cherie Priest (Tor)

Roman Fantasy

"The City & The City" - China Miéville (Del Rey; Macmillan UK)
"Drood" - Dan Simmons (Little, Brown)
"Finch" - Jeff VanderMeer (Underland)
"Palimpsest" - Catherynne M. Valente (Bantam Spectra)
"Unseen Academicals" - Terry Pratchett (Harper; Doubleday UK)

Roman de debut

"The Windup Girl" -Paolo Bacigalupi (Night Shade)
"The Manual of Detection" - Jedediah Berry (Penguin)
"Soulless" - Gail Carriger (Orbit US)
"Lamentation" - Ken Scholes (Tor)
"Norse Code" - Greg van Eekhout (Ballantine Spectra)

Roman pentru tineret

"The Hotel Under the Sand" - Kage Baker (Tachyon)
"Going Bovine" - Libba Bray (Delacorte)
"Catching Fire" - Suzanne Collins (Scholastic; Scholastic UK)
"Liar" - Justine Larbalestier (Bloomsbury; Allen & Unwin Australia)
"Leviathan" - Scott Westerfeld (Simon Pulse; Simon & Schuster UK)

Nuvelă

"The Women of Nell Gwynne's" - Kage Baker (Subterranean)
"Act One", Nancy Kress (Asimov's 3/09)
"Vishnu at the Cat Circus" - Ian McDonald (Cyberabad Days)
"Shambling Towards Hiroshima" - James Morrow (Tachyon)
"Palimpsest" - Charles Stross (Wireless)

Nuveletă

"By Moonlight" - Peter S. Beagle (We Never Talk About My Brother)
"It Takes Two" - Nicola Griffith (Eclipse Three)
"First Flight" - Mary Robinette Kowal (Tor.com 8/25/09)
"Eros, Philia, Agape" - Rachel Swirsky (Tor.com 3/3/09)
"The Island" - Peter Watts (The New Space Opera 2)

Povestire

"The Pelican Bar" - Karen Joy Fowler (Eclipse Three)
"An Invocation of Incuriosity" - Neil Gaiman (Songs of the Dying Earth)
"Going Deep"- James Patrick Kelly (Asimov's 6/09)
"Spar" - Kij Johnson (Clarkesworld 10/09)
"Useless Things" - Maureen F. McHugh (Eclipse Three)

Revistă

Analog
Asimov's
Clarkesworld
Fantasy & Science Fiction
Tor.com

Editură

Baen
Night Shade
Pyr
Subterranean
Tor

Antologie

"Lovecraft Unbound"- ed.Ellen Datlow (Dark Horse)
"The New Space Opera 2" - ed.Gardner Dozois & Jonathan Strahan (Eos; HarperCollins Australia)
"The Year's Best Science Fiction: Twenty-Sixth Annual Collection" - ed. Gardner Dozois(St. Martin's)
"Songs of the Dying Earth: Stories in Honor of Jack Vance" - ed. George R.R. Martin & Gardner Dozois (Subterranean)
"Eclipse Three" - ed. Jonathan Strahan (Night Shade)

Culegere de povestiri

"We Never Talk About My Brother" - Peter S. Beagle (Tachyon)
"Cyberabad Days" - Ian McDonald (Pyr)
"Wireless" - Charles Stross (Ace, Orbit UK)
"The Best of Gene Wolfe' - Gene Wolfe (Tor);"The Very Best of Gene Wolfe" (PS)
"The Collected Stories of Roger Zelazny: Volumes 1-6" - Roger Zelazny (NESFA)

Editor

Ellen Datlow
Gardner Dozois
David G. Hartwell
Jonathan Strahan
Gordon Van Gelder


Artist

Stephan Martinière
John Picacio
Shaun Tan
Charles Vess
Michael Whelan


Non-fiction/Artă

"Powers: Secret Histories" - John Berlyne (PS)
"Spectrum 16: The Best in Contemporary Fantastic Art" - ed.Cathy & Arnie Fenner(Underwood)
"Cheek by Jowl" - Ursula K. Le Guin (Aqueduct)
"This is Me, Jack Vance! (Or, More Properly, This is "I")" - Jack Vance (Subterranean)
"Drawing Down the Moon: The Art of Charles Vess" - Charles Vess (Dark Horse)

15.04.2010

CENACLUL PROSPECTART, LUNI 19 APRILIE, ÎNCEPÎND CU ORA 17.15, OBSERVATORUL ASTRONOMIC, BD.LASCĂR CATARGIU NR.21



Întrunirea cenaclului ProspectArt se reprogramează pentru data de luni 19 aprilie 2010, începînd cu ora 17.15 PM, la Observatorul Astronomic “Amiral Vasile Urseanu” din bulevardul Lascăr Catargiu nr.21 (fost Ana Ipătescu), Bucureşti.
Vor citi :
1.Mihnea Columbeanu - ”Pitbull Projection” (fragmente)
2.Silvana Șorop - ”Prolog”
3.Cristian Tamaș, traducerea proprie a povestirii lui Philip K.Dick - ”Cazul Rautavaara”
4.Cristina Ghidoveanu va citi un fragment din traducerea sa "Jurnale din anii molimei"- Norman Spinrad ("Journals of the Plague Years", 1995)



Sunt aşteptaţi şi bineveniţi toţi iubitorii de science fiction şi fantasy, scriitori şi fani deopotrivă.

14.04.2010

PROZĂ DE ANTUZA GENESCU PE SITE-UL SRSFF



Autoarea și traducătoarea Antuza Genescu debutează pe site-ul SRSFF (www.srsff.ro) cu povestirea "Cel mai vesel bărbat de pe Pămînt".

Antuza Genescu (născută pe data de 14.01.1968, în Lugoj) este absolventă a Facultății de Litere si Filosofie (1991), secția română-engleză, Universitatea de Vest,Timișoara.
Scriitor, traducător, redactor, animator, organizator SF.
Debut în "Paradox" (1986), cu povestirea “Poiana sufletelor”.


Preşedinta Clubului de Anticipaţie H.G.Wells din Timişoara

Membră în comitetul de organizare a Convenţiei Europene de Science Fiction Timişoara, mai 1994;

Schimbul Cultural, Ştiinţific şi Science Fiction Anglo-Român — suită de evenimente internaţionale organizate în colaborare cu clubul Phoenicians din Londra
•The Science Fact and Fiction Concatenation — numărul bilingv al revistei de ştiinţă şi science fiction, editat şi publicat în 1997 în Marea Britanie (premiul pentru cel mai bun fanzin semiprofesionist la Convenţia Europeană de Science Fiction de la Dublin, 1998)
•Săptămâna Internaţională de Ştiinţă şi Science Fiction, ediţia I, cu ocazia eclipsei totale de soare din 11 august 1999, Timişoara
•Săptămâna Internaţională de Ştiinţă şi Science Fiction, ediţia a II-a, 19-25 mai 2003, Timişoara

Membră în comitetul de organizare a microsesiunilor anuale ale Clubului de Anticipaţie H.G.Wells


Rubrica Lectograf SF, în suplimentul literar Paralela 45, al „Renaşterii Bănăţene”

Traduceri din română în engleză:•George Lână, Spaţiul dintre două secunde (Space between Two Seconds), Editura Marineasa, Timişoara, 1993
•George Lână, Bariera de la Voiteni (The Barrier at Voiteni), Editura Marineasa, Timişoara, 1998
•George Lână, În apărarea mea (In My Own Defence), Editura Marineasa, Timişoara, 1999
•Veronica Balaj, Cu îngerul la arat (Ploughing with the Angel), Editura Mirton, 1996
•Veronica Balaj, Ritualuri de scrib (Rituals of the Scribe), Editura Mirton, Timişoara, 1998
•Aura Christi, Crini imperiali (Imperial Lilies), Editura Augusta, Timişoara, 1999
•Liviu Pîrvan, Aş fi (Being Away), Editura Marineasa, Timişoara, 1999
•Ion Chichere, Fizeş, Editura Marineasa, Timişoara, 1999
•Veronica Balaj, Între alb şi noapte (Between White and Night), Editura Augusta, Timişoara, 2000
•Poezii de Rodica Draghincescu, traduse împreună cu Adam J. Sorkin, au apărut în Watchword, Jubilat, Fence, River City, Puerto del Sol, Action Yes

Traduceri din engleză în română:
•Povestiri science fiction în Paradox si Helion (din John Brunner, John Varley, Joe Haldeman, Bob Leman)
•Richard Allan Miller, Utilizarea magică şi rituală a ierburilor, Editura Amarcord, Timişoara, 1996
•Michael Howard, Războiul în istoria Europei (împreună cu Vasile Mitu), Editura Sedona, Timişoara, 1997
•Richard Matheson, Omul micşorat, Editura RAO, Bucureşti (nepublicat)
•Gene Wolf, Cartea Noului Soare, Editura RAO, Bucureşti (nepublicat)
•Anne Rice, Diavolul Memnoch (împreună cu H. N. Ursu), Editura RAO, Bucureşti, 2001
•Constantin Negoiţă, Vizitator, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2003
•Ken Grimwood, Replay, Editura Nemira, Bucureşti, 2006
•Jim Nisbet, Codex Siracuza, Editura Nemira, Bucureşti, 2007
•Richard & Rachel Heller, Al treisprezecelea apostol, Editura Nemira, Bucureşti, 2007
•Gene Wolfe, De partea cealaltă a Soarelui Lung, Editura Alexandria, Alba-Iulia, 2008
•Gene Wolfe, Lacul Soarelui Lung, Editura Alexandria, Alba-Iulia, 2008
•H. Hendrix, Cheia labirintului, Editura Nemira, Bucureşti, 2007
•J. McDevitt, Exploratorul, Editura Nemira, Bucureşti, 2008
•Stephen King, Ochii Dragonului, Editura Nemira, Bucureşti, 2007
•J.B. Sawyer, Alegerea lui Hobson, Editura Nemira, Bucureşti, 2008
•G. Brandreth, Oscar Wilde şi ringul morţii, Editura Nemira, Bucureşti, 2008
•Povestiri traduse în Antologiile SF Gardner Dozois, Editura Nemira, Bucureşti
•Povestiri traduse în Antologiile Fantasy & Horror, Editura Nemira, Bucureşti
•Lucius Shepard, nuvela Vânătorul de jaguari din volumul cu acelaşi titlu, Editura
Nemira, Bucureşti, 2008
•Stan Nicholls, Paznicul fulgerului, Editura Nemira, Bucureşti, 2009
•Chelsea Quinn Yarbro, Palatul, Editura Nemira, Bucureşti, 2009
•Robin Hobb, Ucenicul asasinului, Editura Nemira, Bucureşti, 2009
•Marion Zimmer Bradley, Preoteasa din Avalon, Editura Nemira, Bucureşti, 2009
•Vernor Vinge, Adâncurile cerului, Editura Nemira, Bucureşti, 2010

Un mare număr de traduceri nepublicate din diverse domenii (telefonie mobilă, medicină, management, economie, agricultură, drept, religie, muzică)

13.04.2010

"DE LA PĂMÎNT LA LUNĂ", "OMUL INVIZIBIL" ȘI "RĂZBOIUL LUMILOR" RE-EDITATE DE EDITURA ADEVĂRUL



"O poveste hazlie
Romanul „De la Pământ la Lună“, de Jules Verne, va fi distribuit mâine, miercuri 14 aprilie împreună cu ziarul „Adevărul“, la preţul de 10,99 lei.
Scriere de ficţiune în care umorul este unul dintre ingredientele cele mai importante puse în joc de cunoscutul prozator francez, romanul a venit în întâmpinarea interesului contemporanilor pentru limitele ştiinţei.
„De la Pământ la Lună" ne invită să descoperim drumul imaginar spre astrul selenar, către care se îndreaptă, într-un obuz uriaş, trei aventurieri care seamănă şi cu Phileas Fogg, şi cu celebrul căpitan Nemo.
O poveste hazlie, cu idei trăsnite şi răsturnări de situaţii, în tradiţia romanului de aventuri.
Impey Barbicane este un visător care se ambiţionează să construiască un tun cu ajutorul căruia să trimită un proiectil pe Lună. Michel Ardan, un aventurier francez, vrea să proiecteze o capsulă la bordul căreia să se îmbarce pentru a călători tot spre astrul selenar.
De la aceste aspiraţii, fantasmagorice, la sfârşitul secolului al XIX-lea, încep aventurile din cel de-al treilea roman scris de Jules Verne. Trei viteji încrezători în puterea ştiinţei se lansează în spaţiul cosmic.
Şi, pentru că este un scriitor care stăpâneşte arta suspansului, celebrul prozator francez ne povesteşte că, după ce a devenit invizibilă pentru cei rămaşi pe Pământ, vreme de câteva zile, capsula buclucaşă a apărut pe orbita Lunii".
.

Hazlie și buclucașă chestie, pă bune !!!



"Dincolo de lumea oamenilor
Romanele „Omul invizibil“ şi „Războiul lumilor“ vor fi distribuite într-un singur volum, joi 15 aprilie împreună cu ziarul „Adevărul“, la preţul de 10,99 lei.

Intrate în canonul literaturii clasice, cele două opere de ficţiune ale scriitorului britanic Herbert George Wells au rezistat la proba timpului, iar farmecul lor nu s-a estompat nicicând, aprinzând imaginaţia scriitorilor şi, mai târziu, a cineaştilor.
Mesajul comun al celor două romane este sugerat chiar în paragraful cu care începe „Războiul lumilor": „Nimeni n-ar fi crezut, în ultimii douăzeci de ani ai secolului al nouăsprezecelea, că lumea aceasta era observată cu atenţie de nişte inteligenţe superioare celei a omului şi totuşi la fel de ucigătoare ca a lui."



Un citat după ureche, în ton cu perlele si panseuri a la Gîgă, precum și alte cogitații adînci, copiate parcă de pe site-ul "referate.ro" !
Citatul corect este :
"Nimeni n-ar fi crezut, în ultimii ani ai secolului al XIX-lea, că inteligențe mai puternice decît cele omenești, deși la fel de muritoare, cercetau cu pătrundere și atenție lumea noastră, și că în timp ce se preocupau de diferitele lor treburi, oamenii erau urmăriți și examinați, poate tot atît de minuțios cum, la microscop, un om examinează vietățile efemere care mișună și se înmulțesc într-o picătură de apă." - traducere de Mihu Dragomir și C.Vonghizas



"Literatura SF a lui H. G. Wells
Două dintre cele mai cunoscute cărţi ale scriitorului englez H.G. Wells (1866 - 1946), „Omul invizibil“ şi „Războiul lumilor“, vor fi vândute săptămâna viitoare, într-un singur volum, împreună cu ziarul „Adevărul“, la preţul de 10,99 lei.

Nuvela „Omul invizibil", publicată prima oară în anul 1897, vorbeşte despre un tânăr om de ştiinţă care trebuie să trăiască în iadul personal creat prin propriile experimente, fără remuşcări, fără a se gândi la consecinţe. Protagonistul este condamnat fie să ducă o viaţă departe de oameni, fără să poată comunica, fie să se deghizeze, să-şi ascundă trupul invizibil în spatele unor măşti şi haine care să-l facă perceptibil pentru semenii săi.

Romanul „Războiul lumilor" (1898) descrie panica isterică a cetăţenilor americani care ascultaseră adaptarea radiofonică a unui text de Orson Wells şi au crezut că se confruntă cu o invazie adevărată a Pământului de către marţieni."
.

Așa cum au remarcat și alți bloggeri și internauți, nu pot decît să remarc și eu :
GENIIIIAAAALLLL !
"Panica isterică"...de ce nu, "isteria panicoasă" ?...."cetățeni americani" în "romanul Războiul lumilor"... "un text de Orson Wells" (Wells, evident și nu Welles, pencă se știe că Orson Wells a scris textu ală cu monștrii aia unde juca și Tom Cruise, nu ? )
Deci, ăăă, fraaate (sau faaatăăă), efectiv "invazie adevarată", că ăia nu se joacă fraaate ! Cine nu se joacă ? Păi cum cine ? Panicoșii ăia isterici, nu ?



Ie asta cultură, bă nene ?
Ieste, auzi aicișea ce pă bune le zice :

"Pentru a-și ascunde ”handicapul”, Griffin, devenit ”omul invizibil”, își învelește corpul cu feși, se îmbracă cu haine lungi și poartă mereu ceva pe cap.
Astfel, înnebunește de furie căci nu mai poate deveni un om normal și e condamnat să rămînă invizibil..."


Supertare, marfă de marfă, cum le vede gagiu sau gagica da scris ceva așa mișto !!!

"Cînd aparatul se deschide, din el ies ființe extraterestre, descrise ca fiind de dimensiunea unor urși, dar avînd opt membre.
La scurt timp după aterizarea cilindrului pe Pămînt pentru a se proteja, naratorul se refugiază într-un buncăr."


Beton, băhh nene, ie popular dă tot, chiar înțelegi cum devine faza, nu ie scorțos, e rupt dăn realitate...

Aștia da scris așaceva ie fani și e chiar mai mult... e chiar cititori sf !
Și io sînt cititor sf, da ăștia dă clasă, fraaate !

Păi poci ca sa nu le cumpăr ?

11.04.2010

CENACLUL PROSPECTART, LUNI 19 APRILIE, ORA 18.00, OBSERVATORUL ASTRONOMIC, BD.LASCĂR CATARGIU NR.21



Întrunirea cenaclului ProspectArt se reprogramează pentru data de luni 19 aprilie 2010, ora 17.15 PM, la Observatorul Astronomic “Amiral Vasile Urseanu” din bulevardul Lascăr Catargiu nr.21 (fost Ana Ipătescu), Bucureşti.
Vor citi :
1.Mihnea Columbeanu - ”Pitbull Connection” (fragmente)
2.Silvana Șorop - ”Prolog”
3.Cristian Tamaș, traducerea proprie a povestirii lui Philip K.Dick - ”Cazul Rautavaara”
4.Cristina Ghidoveanu va citi un fragment din traducerea sa "Jurnale din anii molimei"- Norman Spinrad ("Journals of the Plague Years", 1995)



Sunt aşteptaţi şi bineveniţi toţi iubitorii de science fiction şi fantasy, scriitori şi fani deopotrivă.

08.04.2010

TOPUL CELOR MAI BUNE ROMANE DIN ULTIMII ZECE ANI

"Sunt surprins eu însumi de cantitatea romanelor de calitate din lista de mai jos. N-am o părere prea grozavă despre romanul contemporan: cu excepţia lui Petru Cimpoeşu, Horia Ursu, Răzvan Rădulescu, Filip Florian, Doina Ruşti şi, pentru genul freak-SF, Sebastian A. Corn, nu cred că avem romancieri cu gândire de romancieri (şi încă Ursu & Rădulescu publică extrem de rar)". - Mihai Iovănel



"Adevărul literar și artistic" a facut un top al celor mai bune romane românești din ultimii zece ani.
Cum primul deceniu al secolului XXI se apropie de sfârşit, "Adevărul literar şi artistic" a vrut să afle de la criticii literari care sînt cele mai bune romane româneşti apărute din anul 2000 până în prezent.
Criticii au propus, fiecare, un top 5 al romanelor publicate de scriitorii români în acest interval, romane pe care le consideră cele mai importante.
Au răspuns Mihai Iovănel, Paul Cernat, Marius Chivu, Al. Cistelecan, Daniel Cristea-Enache, Ion Bogdan Lefter, Dan C. Mihăilescu, Simona Sora, Andrei Terian, Alex. Ștefănescu.

Potrivit opţiunilor exprimate de criticii literari, „Orbitor“ de Mircea Cărtărescu este considerat cel mai bun roman românesc al ultimilor zece ani:
1 Orbitor - Mircea Cărtărescu
2 Asediul Vienei - Horia Ursu (nu, nu e vorba de ăla la care vă gîndiți !:))
3 Teodosie cel Mic - Răzvan Rădulescu
4 Pupa Russa - Gheorghe Crăciun
5 Povestea Marelui Brigand - Petru Cimpoeșu


Mihai Iovănel
1 „Povestea Marelui Brigand", de Petru Cimpoeşu, 2000; „Asediul Vienei", de Horia Ursu, 2007
2 „Textele de la Monte Negro", de Octavian Soviany, 2003; „Teodosie cel Mic", de Răzvan Rădulescu, 2006; „Cine adoarme ultimul", de Bogdan Popescu, 2007
3 „Degete mici", de Filip Florian, 2005; „Fantoma din moară", de Doina Ruşti, 2008
4 „Fairia - o lume îndepărtată", de Radu Pavel Gheo, 2004; „Imperiul Marelui Graal", de Sebastian A. Corn, 2004
5 „Întoarcerea huliganului", de Norman Manea, 2003; „Medgidia, oraşul de apoi", de Cristian Teodorescu, 2009

Paul Cernat
1 „Orbitor. Corpul", de Mircea Cărtărescu, 2007
2 „Întoarcerea huliganului", de Norman Manea, 2003
3 „Teodosie cel Mic", de Răzvan Rădulescu, 2006
4 „Asediul Vienei", de Horia Ursu, 2007
5 „Cartea şoaptelor", de Varujan Vosganian, 2009

Marius Chivu
1 „Trilogia „Orbitor", de Mircea Cărtărescu, 1996, 2002, 2007
2 „Teodosie cel Mic", de Răzvan Rădulescu, 2006
3 „Medgidia, oraşul de apoi", de Cristian Teodorescu, 2009
4 „Muzici şi faze ", de Ovidiu Verdeş, 2000
5 „Ultimele însemnări ale lui Mateiu Caragiale ", de Ion Iovan, 2008

Al. Cistelecan
1 „Simion Liftnicul", de Petru Cimpoeşu, 2001
2 „Pupa russa", de Gheorghe Crăciun, 2004
3 „Orbitor. Corpul", de Mircea Cărtărescu, 2002
4 „Asediul Vienei", de Horia Ursu, 2007
5 „Întâlnirea", de Gabriela Adameşteanu, 2003

Daniel Cristea-Enache
1 „Asediul Vienei", de Horia Ursu, 2007
2 „Maramureş", de Dumitru Ţepeneag, 2001
3 „Proorocii Ierusalimului", de Radu Aldulescu, 2004
4 „Medgidia, oraşul de apoi", de Cristian Teodorescu, 2009
5 „Fantoma din moară", de Doina Ruşti 2008 (literatură fantastică)

Ion Bogdan Lefter
1 „Pupa Russa", de Gheorghe Crăciun, 2004, neapărat cu complementul din „Trupul ştie mai mult. Fals jurnal la Pupa russa (1993-2000)", 2006
2 „Povestirile mamei bătrâne", de Radu Ţuculescu, 2006
3 „Medgidia, oraşul de apoi", de Cristian Teodorescu, 2009
4 Trilogia „Orbitor", de Mircea Cărtărescu, 1996, 2002, 2007
5 „Derapaj", de Ion Manolescu, 2006 (roman SF)

Dan C. Mihăilescu
1 Trilogia „Orbitor", de Mircea Cărtărescu, 1996, 2002, 2007
2 „Degete mici", de Filip Florian, 2007
3 „Mut", de Dan Stanca, 2006
4 „Mirii nemuririi", de Radu Aldulescu, 2006
5 „Cruciada copiilor", de Florina Ilis, 2005

Simona Sora
1 „Pupa Russa", de Gheorghe Crăciun, 2004
2 „Oameni şi umbre, glasuri, tăceri", de Al. George, 2003
3 Trilogia „Orbitor", de Mircea Cărtărescu (1996, 2002, 2007)
4 „Degete mici", de Filip Florian, 2005
5 „Teodosie cel Mic", de Răzvan Rădulescu, 2006

Andrei Terian
1 „Povestea Marelui Brigand", de Petru Cimpoeşu, 2000.
2 „Teodosie cel Mic", de Răzvan Rădulescu, 2006.
3 „Asediul Vienei", de Horia Ursu, 2007.
4 „Cruciada copiilor", de Florina Ilis, 2005
5 „Mirii nemuririi", de Radu Aldulescu, 2006 şi (ex-aequo) „Pupa Russa", de Gheorghe Crăciun, 2004.

Alex. Ştefănescu
1 „Raport asupra singurătăţii", de Augustin Buzura, 2009
2 „Zogru", de Doina Ruşti, 2006 (literatură fantastică)
3 „Cei calzi şi cei reci", de Dan Stanca, 2008
4 „Copilul de foc", de Mirela Stănciulescu, 2006
5 „Istoria romanţată a unui safari", de Daniela Zeca, 2009.