29.10.2013

„NEGUSTORUL DE ÎNCEPUTURI DE ROMAN” - MATEI VIȘNIEC

„Negustorul de începuturi de roman” - Matei Vișniec
Editura Cartea Românească, 2013

Să nu fiți uimiți dacă într-o bună zi librăriile nu vor mai vinde romane, ci computere concepute să scrie romane, în funcție de fantasmele dumneavoastră secrete.
Absolut nimeni nu va mai fi interesat de cărțile altuia, ne vom citi propriile noastre romane, comandate dispozitivelor personale de scris autoficțiune.
Toți vom fi scriitori. Talentul nu va mai fi un privilegiu. Iar cei mai vanitoși sau mai frustrați dintre noi vor încerca, poate, să angajeze  câte o fiinta umana căreia să-i ceară să citească romanele scrise în numele nostru de către softuri sofisticate.
Acești „cititori de profesie” – ei înșiși scriitori, la rândul lor – vor fi atât de rari, încât vor cere să fie plătiți foarte scump, iar uneori, chiar cu prețul vieții.

Omul contemporan, devenit un mutant genetic al societății de consum, este mai mult decât obsedat de începuturi, el are o foame de începuturi.
Nimic ontologic sau metafizic în goana sa după începuturi, ci doar o fugă de responsabilitate, o evitare a implicării în profunzime, o plăcere de a surfa pe suprafața vieții.
Societatea apasă butonul fast-forward din ce în ce mai des, refuzând să înfrunte dificultățile inițierii treptate.
Facem copii, dar nu mai avem răbdare să-i educăm.
Cumpăram lucruri de care ne plictisim imediat.
Declanșăm revoluții, dar nu mai avem energia de a construi societăți juste și trainice pe ruinele emoțiilor initiale… 
Oare ce ne lipsește în această lume ca să fim atât de dispuși saăluam totul de la început, iar și iar, cu un fel de veșnică speranță că secvența următoare va fi mai bună, eventual mai distractivă, mai excitantă?
Hollywood-ul a înțeles demult acest lucru și in filmele sale, la fiecare 45 de secunde, intervine o nouă descărcare de adrenalină, întreaga narațiune este o succesiune de începuturi nervoase…
Iata punctul de plecare al romanului meu, în care încerc să observ evoluția unui nou tip de drog social: dependența de iluzia începutului.
Și de ce să nu scriu, într-o lume în care doar începuturile sunt tentante, un roman format numai din începuturi?” - Matei Vișniec

http://www.cartearomaneasca.ro/catalog/carte/negustorul-de-inceputuri-de-roman-351/

21.10.2013

CENACLUL PROSPECTART, VINERI 25 OCTOMBRIE 2013, ORA 17.00, CENTRUL CALDERON, STR. JEAN-LOUIS CALDERON nr.39, SECTOR 2, BUCUREȘTI

Societatea Română de Science Fiction și Fantasy, vă invită la Cenaclul ProspectArt, vineri 25 octombrie 2013, ora 17.00, Centrul Calderon, str. Jean-Louis Calderon nr.39, sector 2, București.


Invitați :

Sebastian A.Corn
Ovidiu Petcu
Florin Pîtea


Ultima secțiune a întrunirii va prilejui vizionarea înregistrării lansării versiunii în engleză (Squaring the Circle) a volumului de povestiri „Cuadratura cercului” de Gheorghe Săsărman, la Biblioteca Publică din Seattle, S.U.A. în prezența celebrei scriitoare Ursula K.Le Guin, traducătoarea volumului și a lui Mariano Martin Rodriguez, traducătorul în spaniolă a aceleiași culegeri de povestiri.


 
Vineri 25 octombrie a.c., ora 17.00, Centrul Calderon, str. Jean Louis Calderon nr. 39, sector 2, București.

O constantă în peisajul SF bucureștean de la relansarea sa în aprilie 2009, ProspectArt este locul de congregare a autorilor, fanilor și cititorilor de SF&F.

ProspectArt a fost relansat de către SRSFF pe data de 30 aprilie 2009.
În noua formulă, ProspectArt a prilejuit lectura și comentarea unor texte de Marian Truță, Cristian Mihail Teodorescu, Dănuț Ungureanu, Liviu Radu, Sebastian A.Corn, Feri Balin, Mihail Grămescu, Mihnea Columbeanu, Claudiu Dumitru Stătescu, Luciana Brîndușa Grosu, Dario Pecarov, Roxana Brînceanu, Raluca Băceanu, Silvana Șorop, Ben Ami, Florin-Costin Miron, Alexandra Păun, Cristina Ghidoveanu, Laura Sgârcitu, Lorena Lupu, Dragoș C. Butuzea, etc. și a unor traduceri de Mihai-Dan Pavelescu, Ion Doru Brana, Cristian Tamaș, Mirel Palada.

La întruniri au fost invitați și au participat Ion Hobana, Mircea Opriță, Florin Manolescu, Lucian Boia, Cristian Tudor Popescu, Eugen Stancu, Voicu Bugariu, Dan Farcaș, Irina Horea, Horia Gârbea, Radu Voinescu, Gelu Negrea, Angelo Mitchievici, Paul Cernat, Bianca Burța-Cernat, Aliette de Bodard, Nina Munteanu, Florin Munteanu, Roberto Quaglia, Mihai Dan Pavelescu, Valerian Stoicescu, Cornel Secu, Dan Ursuleanu, Camelia Ursuleanu, Bogdan Ficeac, Mihail Grămescu, Lucian Hanu, Doina Hanu, Cătălin Sturza, Rodica Bretin, Dan Apostol, Constandina Paligora, Eugen Cristea, Cătălin Badea Gheracostea, Florin Pîtea, Ștefan Ghidoveanu, Michael Haulică.


Înfiinţat în 1985, la Casa de Cultură a sectorului 4 din Bucureşti, din iniţiativa lui Cristian Tudor Popescu, cenaclul ProspectArt a reunit o serie de nume importante ale sefeului românesc din acea vreme, dintre care amintim pe: Dănuţ Ungureanu, Mihail Grămescu, Mihai-Dan Pavelescu, Ștefan Ghidoveanu, Sorin Ştefănescu, Cristian-Mihail Teodorescu, Marian Truţă, Cristian Lăzărescu, Mihnea Columbeanu, Cristian Tamaş, Marius Ungureanu, Valerian Stoicescu, Faur Agachi, Carol Czedly, Dorin Mera, Valentin Dragu, Marius Alecu, Sorin Camner, Costi Gurgu, Alin Claudiu Gălățescu, Oswald Hörer, Maria Grigore, Cristiana Smărăndescu, Marina Nicolaev, Constandina Paligora, Vlad Leancu, etc.

Cenaclul ProspectArt a fost și este unul din polii activi ai sefeului românesc, prin el lansîndu-se o serie de scriitori, traducători şi critici de valoare.
Ca dovadă sunt premiile cîştigate de membrii săi la Convenţiile anuale sau la diferite concursuri:
Premiul pentru schiţă la Convenţia Naţională 1986 şi Premiul Uniunii Scriitorilor 1987 pentru Marian Truţă ;
Premiul pentru povestire 1987 pentru Cristian Mihail Teodorescu ;
Premiul Special al Juriului pentru nuvelă 1986 pentru Mihnea Columbeanu ;
Premiul pentru Nuvelă 1986, Premiul pentru eseu 1986, pentru Cristian Tudor Popescu, Premiul Congresului European de Anticipaţie, EUROCON (Montpellier, 1987) pentru Cristian Tudor Popescu,
Premiile Helion sau Henri Coandă câştigate de Dănuţ Ungureanu, Cristian Lăzărescu,
Premiul pentru traducere 1987 câştigat de Mihai Dan Pavelescu,
Premiile obținute de Mihail Grămescu și Costi Gurgu.

Societatea Română de Science Fiction si Fantasy (SRSFF) este o asociație culturală neguvernamentala și non-profit (ONG), al cărei scop declarat este susținerea și încurajarea genurilor science fiction și fantasy din Romania.
SRSFF a fost înființată în ianuarie 2009, la inițiativa unui grup de scriitori, traducători și fani din Romania, din dorința de a promova literatura și arta SF autohtonă de calitate.

Cenaclul ProspectArt este o initiațivă a Societății Române de Science-Fiction și Fantasy (www.srsff.ro/), care își propune să descopere și să pregătească viitoarele generații de scriitori, teoreticieni și artiști ai mișcării SF .


Evenimentul va avea loc la Centrul Calderon, Str. J.L. Calderon nr. 39, sector 2, București.

Sînt asteptați și invitați să participe la sedințele cenaclului, toti cei care se simt atrași de fenomenul SF&F, tinerii autori care doresc îndrumare și ajutor, iubitorii de SF&F, fani și profesioniști pentru ca împreună să contribuim la renașterea și dezvoltarea acestei arte în România.

15.10.2013

REVISTA SRSFF No.7/OCTOMBRIE 2013

 

Sumar

Special

Dosar: Brazilia SF


Eseuri


Proza


Foileton


Recenzii


Cronica de film

          Evil Dead – Mihnea Columbeanu

Fandom


Interviuri


Știință


CNI

www.srsff.ro/

01.10.2013

CPSF. ANTICIPAȚIA NR.10


Colecția de Povestiri Științifico-Fantastice (CPSF) Anticipația Nr.10
Redactor-Șef : Marian Truță

Cristian Mihail Teodorescu
CERUL PREA APROAPE
 
Viorel Pîrligras
JOC DIN BUCĂȚELE
 
Philip K. Dick
PESTE MOHORÂTUL PĂMÂNT


„Ochii cenușii ai fetei erau larg deschiși. Schiţă o mișcare înspre creaturile albe ce se înălţau. Una dintre ele se abătu înapoi. Iarba și florile sfârâiră într-o scurtă erupţie tunătoare de flăcări, orbitor de albe. Rick se aruncă pe jos. Apariţia arzătoare plană momentan deasupra Silviei, după care urmă un pocnet sec. Dispăruse și acest ultim gigant alb înaripat. Tăcerea și întunericul luară din nou în stăpânire cerul și pământul.“



Norman Spinrad
HARD SF

„[Hard SF-ul] a fost identificat cu subgenul SF de tip „nituri și șuruburi“. Editorialistic, John W. Campbell e socotit drept întemeietorul lui. Istoria i-a fost reconstituită plecând tocmai de la Jules Verne. Definiţiile care i s-au dat s-au raportat întotdeauna la cei mai de seamă exponenţi: Arthur C. Clarke, Hal Clement, Robert L. Forward, Poul Anderson, Gregory Benford. Benford însuși compară tot restul SF-ului cu „un joc de tenis fără fileu“, plasându-l astfel în postura de centru estetic al genului. […]

În ciuda impresiei generale că hard SF-ul, fiind nucleul pur și dur al genului, este din start limitat la un grup restrâns de cunoscători sofisticaţi, nu este imposibilă nici apariţia curiozităţii numită bestseller hard SF.“