„NU VREAU SĂ MOR CHINEZ” - ANTONIO SCURATI

„Europa va sfîrşi ca Sparta !

Copleşite de datorii, ţările din sudul Europei vor fi nu în plină criză, ci în pline tranzacţii comerciale.
Grecia şi Italia, care odinioară dominau Marea Mediterană, îmbătrînesc, şi vor fi în cele din urmă salvate de hoardele de turişti asiatici.
Ca Sparta !
Oraşul grecesc a fost prima putere din lume victima unei sinucideri demografice, dar şi prima fostă putere care a supravieţuit sub formă de parc tematic.
Ultimii spartani au continuat să folosească uleiul de păr, să-şi poarte tunicile, să cînte din fluierele lor şi să se înşire în falange, spre desfătarea vizitatorilor romani.”

„Dacă turiştii romani au permis spartanilor să rămîne în viaţă 500 de ani după dispariţia modelului său politic, vizitatorii chinezi pot liniştiţi ţine Italia pe linia de plutire timp de un secol sau două.

Ca şi spartanii, italienii vor sfîrşi prin a vinde pizza, a sufla sticlă şi a face vin întru deliciul hoardelor de asiatici. Dacă circumstanţele sunt favorabile, turiştii din Asia s-ar putea dubla în câţiva ani, ajutînd astfel Italia să-şi reducă datoria externă. Dar există și un mic efect advers : China ar sfîrşi prin a poseda o mare parte a ţării.”

„Nu vreau să mor chinez”, a declarat scriitorul italian Antonio Scurati considerînd că multiplicarea investiţiilor chineze în Europa şi influenţa capitalului chinez asupra economiei europene reprezintă ameninţări la adresa libertăţii şi suveranităţii europenilor şi un risc pentru modelul socio-cultural.


„Nu ştiu ce vreţi voi, dar eu nu vreau să mor chinez. Dar, după cum evoluează lucrurile, în momentul de faţă probabilitatea concretizării acestui scenariu este destul de mare”. - Antonio Scurati


Antonio Scurati a lansat romanul SF „La seconda mezzanotte” („Al doilea nord”) pe 14 septembrie a.c.


„Romanul anticipează că în 2032 Italia va deveni un stat-satelit al Chinei, după cedarea întregii datorii externe, iar Veneţia, cumpărată de o companie transnaţională chineză după inundaţii de proporţii, va fi reconstruită ca Zonă Politică Autonomă şi transformată într-un parc de distracţii de lux pentru satisfacerea viciilor de neoprit ale noilor bogaţi orientali.

La o întrebare îngrijorătoare răspunsul este îngrijorător, în cazul unei suveranități politico-financiare chineză, vom asista la declinul civilizaţiei europene. Cel puțin declinul civilizaţiei europene aşa cum o cunoaştem, o visăm şi o iubim acum (cel puţin la modul ideal).”


„Mă tem că este vorba de o ameninţare majoră la adresa fundamentelor culturale ale civilizaţiei occidentale europene, fiind vizate principii precum suveranitatea politică a poporului, libertatea de gândire şi de exprimare, drepturile angajaţilor şi cetăţenilor, autonomia indivizilor, solidaritatea la nivelul societăţii, valoarea persoanei, siguranţa alimentară, sacralitatea vieţii.”

„Mă tem nu doar pentru că încă am în minte acel adolescent din Piaţa Tienanmen care înfrunta un tanc având în mâini sacoşe de cumpărături (să nu uităm că adolescentul era tot chinez) sau pentru că aş anticipa un conflict între civilizaţia europeană şi cea chineză, ci pentru că mă înspăimântă deriva capitalului financiar, dominat acum de fondurile suverane chineze, utilizarea capitalului cu scopul relansării locurilor de muncă şi companiilor, dar având ca rezultat de fapt falimentarea economiei.”



„Dacă în viitorul apropiat politica nu va reuşi să parcurgă în sens invers drumul care a adus-o de la suveranitate la ruşine, există riscul real ca într-un viitor nu foarte îndepărtat să apară un conflict de interese uriaş între fonduri speculative suprastatale – indiferent că sunt chineze, americane sau italiene – şi nevoile, aşteptările şi speranţele noastre ale tuturor.”

„Ca o coincidenţă sinistră, cu doar câteva zile înaintea reuniunii, circulau zvonuri în legătură cu achiziţionarea masivă de către China a certificatelor de trezorerie italiene, zvonurile fiind alimentate de vizita la Roma a preşedintelui China Investment Corp., unul dintre cele mai mari fonduri de investiţii din lume. Scopul vizitei era evaluarea oportunităţilor de investiţii în companii strategice din Italia. De atunci, nu trece nicio zi fără ca noi toţi să nu ne întrebăm dacă suntem salvaţi sau invadaţi de chinezi”.

„Reclama care n-ar fi fost posibilă acum 10 ani: un cuplu de chinezi iese din o Toyota şi se urcă pe yacht ajutat de un servitor alb.
Afişul publicitar din imagine a fost observat la un terminal de curse interne din oraşul chinez Guangzhou de către Tricia Wang, un blogger chinez.
Într-o postare pe bloggul propriu, Tricia cataloghează afişul drept o schimbare de paradigmă: Reclama reflectă noile ambiţii chineze - o imagine globală, expansivă, nelimitată şi exploratoare. Ne spune de asemnea cine are puterea în lume. Acum zece ani chiar şi acum cinci ani nu cred că această reclamă ar fi existat, notează Tricia”.

„Pace și prietenie între popoarele lumii :”