CENACLUL PROSPECTART, VINERI 30 SEPTEMBRIE 2011, ORA 17.00, CENTRUL CALDERON

Pe 1 octombrie 2011, Cristian Tudor Popescu a împlinit 55 de ani. Îi dorim fondatorului cenaclului ProspectArt, „La mulți ani”, sănătate și cît mai multe cărți publicate !

„Gazetarul acesta este mai înainte de toate, un scriitor.
Un condei absolut extraordinar, unul dintre cele mai puternice condeie literare din ultimele decenii.” — Nicolae Manolescu

Cristian Tudor Popescu la ProspectArt, vineri 30 septembrie, vorbind despre filmul SF.

O alocuțiune interesantă, erudită și competentă despre SF-ul în literatură și film.

Publicul urmărind începerea filmului.


SRSFF are plăcerea să vă invite în data de vineri 30 septembrie 2011, ora 17.00 la Cenaclul ProspectArt, Centrul Calderon, str. Jean Louis Calderon nr.39, sector 1, București.

Tema întrunirii este : „Filmul SF, ipostază artistică sau finalitate comercială ? ”

Invitat special : Cristian Tudor Popescu
Cu această ocazie, Cristian Tudor Popescu va prezenta un film SF inedit în România, după care va urma o dezbatere.

Centrul Calderon, str. Jean Louis Calderon nr.39, sector 1, București

Societatea Română de Science Fiction și Fantasy (SRSFF) este o asociație culturală neguvernamentală și non-profit (ONG), al cărei scop declarat este susținerea și încurajarea genurilor science fiction și fantasy din România.
SRSFF a fost înființată în ianuarie 2009, la initiațiva unui grup de scriitori, traducători și fani din România, din dorința de a promova literatura și arta SF autohtonă de calitate.

Cenaclul ProspectArt este o inițiativă a Societății Române de Science-Fiction și Fantasy (www.srsff.ro/), care își propune să descopere și să pregătească viitoarele generații de scriitori și teoreticieni ai mișcării SF .
Sînt așteptați și invitați să participe la ședințele cenaclului, toți cei care se simt atrași de fenomenul SF&F românesc, tinerii autori care doresc îndrumare si ajutor, iubitorii de SF&F, fani și profesioniști pentru ca împreună să contribuim la renașterea și dezvoltarea acestei arte în România.

ProspectArt a fost relansat de către SRSFF pe data de 30 aprilie 2009.
Începînd cu luna martie 2010 s-au programat cîte două ședințe lunare.
În noua formulă, ProspectArt a prilejuit lectura și comentarea unor texte de Marian Truță, Cristian Mihail Teodorescu, Dănuț Ungureanu, Liviu Radu, Sebastian A.Corn, Feri Balin, Mihail Grămescu, Mihnea Columbeanu, Claudiu Dumitru Stătescu, Luciana Brîndușa Grosu, Dario Pecarov, Roxana Brînceanu, Raluca Băceanu, Silvana Șorop, Ben Ami, Florin-Costin Miron, Alexandra Păun, Cristina Ghidoveanu, Laura Sgârcitu, Laura Ciobanu, Lorena Lupu, Dragoș C.Butuzea și a unor traduceri de Mihai Dan Pavelescu, Ion Doru Brana, Cristian Tamaș, Mirel Palada.
Au fost invitați și au participat Ion Hobana, Mircea Opriță, Florin Manolescu, Lucian Boia, Cristian Tudor Popescu, Irina Horea, Mihai Dan Pavelescu, Cornel Secu, Dan Ursuleanu, Camelia Ursuleanu, Horia Gârbea, Angelo Mitchievici, Paul Cernat, Bianca Burța-Cernat, Dan Farcaș, Bogdan Ficeac, Mihail Grămescu, Lucian Hanu, Doina Hanu, Cătălin Sturza, Eugen Stancu, Roberto Quaglia, Rodica Bretin, Dan Apostol, Eugen Cristea, Cătălin Badea Gheracostea, Florin Pîtea, Ștefan Ghidoveanu, Michael Haulică.

Înfiinţat în 1986, la Casa de Cultură a sectorului 4 din Bucureşti, din iniţiativa lui Cristian Tudor Popescu, cenaclul ProspectArt a reunit o serie de nume importante ale sefeului românesc din acea vreme, dintre care amintim pe: Dănuţ Ungureanu, Mihail Grămescu, Cristian-Mihail Teodorescu, Cristian Tamaş, Marian Truţă, Cristian Lăzărescu, Mihai-Dan Pavelescu, Ștefan Ghidoveanu, Mihnea Columbeanu, Sorin Ştefănescu, Marius Ungureanu, Valerian Stoicescu, Faur Agachi, Carol Czedly, Dorin Mera, Valentin Dragu, Marius Alecu, Sorin Camner, Costi Gurgu, Alin Claudiu Gălățescu, Oswald Hörer, Maria Grigore, Cristiana Smărăndescu, Marina Nicolaev, Constandina Paligora.

Cenaclul ProspectArt a fost unul din polii activi ai sefeului românesc, prin el lansîndu-se o serie de scriitori, traducători şi critici de valoare.
Ca dovadă sunt premiile câştigate de membrii săi la Convenţiile anuale sau la diferite concursuri: Premiul pentru schiţă la Convenţia Naţională 1986 şi Premiul Uniunii Scriitorilor 1987 pentru Marian Truţă, Premiul pentru povestire 1987 pentru Cristian M. Teodorescu, pentru Premiul Special al Juriului pentru nuvelă 1986 pentru Mihnea Columbeanu, Premiul pentru Nuvelă 1986, Premiul pentru eseu 1986, pentru Cristian Tudor Popescu, Premiul congresului European de Anticipaţie (Montpellier, 1987) pentru Cristian Tudor Popescu, Premiile Helion sau Henri Coandă câştigate de Dănuţ Ungureanu, Cristian Lăzărescu, premiul pentru traducere 1987 câştigat de Mihai Dan Pavelescu, premiile obținute de Mihail Grămescu și Costi Gurgu.

Evenimentul va avea loc la Centrul Calderon, Str. J.L. Calderon nr.39, sector 1, Bucureşti

SERIALUL „CURIOSITY” PE DISCOVERY, LUNI 26 SEPTEMBRIE, ORA 22.00

Discovery Channel lansează luni 26 septembrie, la ora 22.00, „Curiosity”, un serial documentar de referință despre marile întrebări ale omenirii.

Fiecare episod se concentrează asupra unei întrebări importante din știință, tehnologie sau societate și este prezentat de o personalitate internațională precum Stephen Hawking, Morgan Spurlock, Adam Savage, Mike Rowe, Maggie Gyllenhaal, Morgan Freeman, Brendan Fraser, Eli Roth, Robin Williams, Michelle Rodriguez.

Episodul 1- „Did God Create the Universe ?”
Episodul 2- „Alien Invasion: Are we ready ?”
Episodul 3- „Why is Sex Fun ?”
Episodul 4- „What Sank Titanic ?”
Episodul 5- „Is There a Parallel Universe ?”
Episodul 6- „What's Beneath America ?”
Episodul 7- „How Will the World End ? ”
Episodul 8- „What destroyed Atlantis?”
Episodul 9- „I, Caveman ”


„Discovery Channel a realizat un sondaj de opinie în cinci țări din sud-estul Europei pentru a afla părerile oamenilor despre viața veșnică, originile universului, existența extratereștrilor sau natura umană.
Rezultatele studiului reconfirmă faptul că întrebarile care stau la baza umanității (!?!) suscită în continuare interesul oamenilor, chiar dacă opiniile acestora sunt foarte diverse.
Studiul a fost implementat de compania de cercetare de piață Daedalus Millward Brown, în intervalul august - septembrie 2011, pe eșantioane reprezentative la nivel național pentru populația de peste 18 ani, rezidenți în mediul urban din România, Bulgaria, Croația, Serbia și Slovenia.”

Sînt interesante rezultatele studiului conform căruia:
”Comparativ cu alte țări balcanice, în România există un procent mult mai mare de oameni care cred că Dumnezeu a creat universul, adică 49,2% dintre români față de media de 40% din restul regiunii.”.
Probabil același procent care este convins că Pămîntul este fix, este situat în centrul universului iar soarele și planetele se învîrt în jurul lui, așa cum a relevat alt sondaj de opinie.

„În rîndul românilor, persoanele de sex feminin precum și cele cu venituri mici, cred în Divinitate față de bărbați în general și persoanele cu venituri mari.
În același timp, românii cu studii superioare și cu venituri peste medie sînt adepții teoriei Big Bang.”

„În România, bărbații în special și persoanele cu vîrsta peste 55 de ani consideră că specia umană va avea numai de cîștigat de pe urma relațiilor cu ființe de pe alte planete, în timp ce tinerii, cu vîrste de pînă la 24 de ani și cei cu venituri mici cred într-o mai mică măsură în existența altor ființe inteligente în Univers.”

„Respondenții români cu vîrste peste 45 de ani, consideră că este mai important să afle dacă există alte forme de viață inteligentă în univers, iar tinerii de pînă în 24 de ani sînt mai interesați să afle cum putem călători în timp, în comparație cu respondenții din alte categorii de vîrstă.”

„Referitor la sfîrșitul lumii, 30% dintre respondenții din cele cinci state participante la studiu cred că acesta va fi declanșat de un dezastru natural.
A doua posibilă cauza nominalizată de 22% dintre români este Apocalipsa, așa cum este descrisă în texte religioase, în timp ce pentru sîrbi și sloveni o eroare umană(dezastru nuclear/război) este mult mai probabilă să declanșeze sfîrșitul lumii.”

„În România, un procent semnificativ dintre cei care cred că roboții au un impact negativ asupra oamenilor sînt tinerii cu vîrste cuprinse între 18 și 24 de ani.”

„În rîndul românilor, pe lîngă educație și trecutul personal, o altă explicație la întrebarea „de ce la fac rău oamenii semenilor lor”, aleasă de 18% dintre respondenți este instinctul de supravietuire.”

Iar cea mai mare curiozitate a românilor este „Ce se întîmplă după ce murim ?” se afirmă în sondajul de opinie.

http://curiosity.discovery.com/

TELEVIZIUNEA SUEDEZĂ A DIFUZAT JOI 22 SEPTEMBRIE PRIMUL DOCUMENTAR DESPRE SF-UL EST-EUROPEAN (EUROCON 2011)

Cristian Mihail Teodorescu la panelul EUROCON „Eastern European SF on the Move” (fotografie preluată de pe site-ul televiziunii suedeze UR)

Canalul educațional UR al televiunii suedeze, Swedish Educational Broadcasting a difuzat joi 22 septembrie la ora 17.30 (ora României) un documentar despre panelul dedicat SF-ului est-european care a avut loc în cadrul Euroconului (Stockholm, 17-19 iunie 2011) și care a fost intitulat „Eastern European SF on the Move” (vineri 17 iunie 2011 între orele 15:00 - 16:00).
La acest panel au participat președintele SRSFF, Cristian Mihail Teodorescu și vicepreședintele SRSFF, Marian Truță.
Puteți vedea documentarul pe site-ul televiziunii suedeze, aici.

Primele ecouri internaționale:

- World SF News Blog (Eurocon Panel on „European SF On The Move” ), aici.


- SF Signal (Eurocon Panels: „European SF On The Move”, a panel on Eastern European SF featuring Darko Macan, Alexander Royfe, Volodymyr Arenev, Cristian M. Teodorescu, Marian Truta), aici.


- Blogul lui Cheryl Morgan (Cheryl's Mewsings:„ European SF On The Move” , a panel on Eastern European SF featuring Darko Macan, Alexander Royfe, Volodymyr Arenev, Cristian M. Teodorescu, Marian Truta), aici:


Cristian Mihail Teodorescu și Marian Truță la panelul despre SF-ul est-european, Eurocon 2011, Stockholm

Textul postat pe site-ul televiziunii suedeze UR este :

„Tv-program (2011)
UR Samtiden - Europeiska science fiction-kongressen :
Östeuropeisk science fiction på frammarsch

Under kalla kriget var böcker det enda sättet att kultivera sig på. Sedan föll både muren och förmågan att skriva science fiction. Är genren nu pånyttfödd i Östeuropa? Ryssland, där det gavs ut 650 titlar under 2010, är ett av världens största science fiction-länder, och Östeuropas historia och mytologi är bra källor för inspiration. Men kan man, trots detta, verkligen prata om en östeuropeisk frammarsch?

Paneldiskussion med författarna Cristian Mihail Teodorescu och Marian Truta från Rumänien, Volodymyr Arenjev från Ukraina och Darko Macan från Kroatien, samt den ryske science fiction-forskaren Alexander Royfe. Arrangör: Föreningen för science fiction-kongresser i Europa.

Generell information
Produktionsår: 2011
Målgrupp: Högskola
Talat/skrivet språk: Engelska
Producerande bolag: UR
Längd: 37 minuter
Ämnen: Övrigt — Litteratur
Ämnesord: Science fiction, Östeuropa
Ämneskod: G.0978
ID-nummer: 165712
Hur får jag tag i produkten?
Sändningstider: torsdag 22 september 2011 kl 16:30 k
söndag 25 september 2011 kl 13:31 k
fredag 07 oktober 2011 kl 16:31 k”

Iar traducerea este următoarea :


Cristian Mihail Teodorescu, Marian Truță și ceilalți participanți la panelul despre SF-ul est-european, Eurocon 2011, Stockholm: croatul Darko Macan, rusul Aleksandr Roife, ucrainianul Volodimir Areniev

Contemporanii UR - EUROCON, Convenția europeană de science fiction:
Science Fiction-ul est-european în ascensiune

În timpul Războiului Rece cărţile reprezentau singura modalitate de a te cultiva în Europa de est.
Întrucât Zidul a căzut şi cărțile se citesc mai puțin, a scăzut și capacitatea de a scrie science-fiction ?
Rusia, unde s-au publicat 650 de titluri SF&F în 2010, este una dintre cele mai mari ţări din lume în materie de science fiction iar istoria şi mitologia din Europa de Est sunt surse bune de inspirație.Dar se poate totuşi vorbi despre o Europa de Est în curs de dezvoltare?
A renăscut science fiction-ul în Europa de Est ?

Panel avîndu-i ca invitați pe Cristian Mihail Teodorescu și Marian Truță din România, Volodimir Arenjev din Ucraina, Darko Macan din Croația şi Aleksandr Roife din Rusia.
Organizator: Societatea Europeană de Science Fiction.

Informaţii generale
Anul de producţie: 2011
Audienţa: nivel de colegiu
Limba: engleza
Societăţi de producţie: UR
Durata: 37 minute
Subiecte: Alte - Literatură
Subiect: science fiction, Europa de Est
Clasificare: G.0978
Număr de identificare: 165712
Difuzare:
Joi, 22 septembrie 2011 la 16:30 (17:30 - ora României)
Duminică, 25 septembrie 2011 la ora 13:31 (14:31 - ora României)
Vineri, 7 octombrie 2011 la ora 16:31 (17:31 - ora României)

Documentarul va putea fi văzut în România după difuzare, accesînd linkul http://urplay.se/

http://www.ur.se/id/165712

PROSPECTART, VINERI 16 SEPTEMBRIE 2011, ORA 17.00, CENTRUL CALDERON

Doamna Irina Horea, invitatul special al ProspectArt-ului, vineri 16 septembrie 2011 (foto : Eugen Lenghel)

O întrunire deosebit de fructuoasă, doamna Irina Horea a fost șarmantă, elocventă, spontană și degajată, ne-a transmis efervescența și pasiunea pentru marea literatură.

Un „maraton” (cum spunea dînsa), de farmec, grație și inteligență (adaug eu), cele trei ore de dialog au fost fascinante si am simțit că există o comunicare autentică între doamna Horea și public.


Îi mulțumim doamnei Irina Horea pentru deosebita amabilitate și disponibilitatea de a participa, le mulțumesc autorilor, traducătorilor și fanilor care au fost prezenți, Cristian Mihail Teodorescu, Mihai Dan Pavelescu, Dănuț Ungureanu, Marian Truță, Liviu Radu, Mihail Grămescu, Michael Haulică, Feri Balin, Roxana Brînceanu, Mihnea Columbeanu, Ovidiu Petcu, Luciana Brîndușa Grosu, Andreea Gherfi, Lucian Oancea, Mirela Lungu, poetul Ion Horea.

Și mulțumiri deosebite lui Michael Haulică pentru participare și postarea primei impresii despre întrunire, „Irina Horea printre sefiști”, aici.


Doamna Irina Horea (în partea dreaptă a fotografiei)


SRSFF are plăcerea să vă invite în data de vineri 16 septembrie 2011, ora 17.00 la Cenaclul ProspectArt, Centrul Calderon, str. Jean Louis Calderon nr.39, sector 1, București.

Tema întrunirii este : „Traduceri și traducători, viziunea românească a imaginarului internațional”.

Invitat special : doamna Irina Horea, vicepreședinte al Uniunii Scriitorilor, președinte al Secției de Traduceri a Uniunii Scriitorilor

Doamna Irina Horea este o distinsă traducătoare, autoarea versiunilor în limba română a operelor unora dintre cei mai importanți autori anglofoni din lume, William Golding, Doris Lessing, Ian McEwan, Martin Amis, Paul Bailey, Joey Goebel, Norman Mailer, John Irving, John Maxwell Coetzee, Cormac Mc Carthy, Gene Wolfe, J.R.R. Tolkien.

Invitați : Horia Gârbea, Mihai Dan Pavelescu, Liviu Radu, Mihnea Columbeanu, Ștefan Ghidoveanu, Cristina Ghidoveanu, Roxana Brînceanu, Marian Truță.

Centrul Calderon, str. Jean Louis Calderon nr.39, sector 1, București

Societatea Română de Science Fiction și Fantasy (SRSFF) este o asociație culturală neguvernamentală și non-profit (ONG), al cărei scop declarat este susținerea și încurajarea genurilor science fiction și fantasy din România.
SRSFF a fost înființată în ianuarie 2009, la initiațiva unui grup de scriitori, traducători și fani din România, din dorința de a promova literatura și arta SF autohtonă de calitate.

Cenaclul ProspectArt este o inițiativă a Societății Române de Science-Fiction și Fantasy (www.srsff.ro/), care își propune să descopere și să pregătească viitoarele generații de scriitori și teoreticieni ai mișcării SF .
Sînt așteptați și invitați să participe la ședințele cenaclului, toți cei care se simt atrași de fenomenul SF&F românesc, tinerii autori care doresc îndrumare si ajutor, iubitorii de SF&F, fani și profesioniști pentru ca împreună să contribuim la renașterea și dezvoltarea acestei arte în România.

ProspectArt a fost relansat de către SRSFF pe data de 30 aprilie 2009.
Începînd cu luna martie 2010 s-au programat cîte două ședințe lunare.
În noua formulă, ProspectArt a prilejuit lectura și comentarea unor texte de Marian Truță, Cristian Mihail Teodorescu, Dănuț Ungureanu, Liviu Radu, Sebastian A.Corn, Feri Balin, Mihail Grămescu, Mihnea Columbeanu, Claudiu Dumitru Stătescu, Luciana Brîndușa Grosu, Dario Pecarov, Roxana Brînceanu, Raluca Băceanu, Silvana Șorop, Ben Ami, Florin-Costin Miron, Alexandra Păun, Cristina Ghidoveanu, Laura Sgârcitu, Laura Ciobanu, Lorena Lupu, Dragoș C.Butuzea și a unor traduceri de Mihai Dan Pavelescu, Ion Doru Brana, Cristian Tamaș, Mirel Palada.
Au fost invitați și au participat Ion Hobana, Mircea Opriță, Florin Manolescu, Lucian Boia, Cristian Tudor Popescu, Mihai Dan Pavelescu, Cornel Secu, Dan Ursuleanu, Camelia Ursuleanu, Horia Gârbea, Irina Horea, Angelo Mitchievici, Paul Cernat, Bianca Burța-Cernat, Dan Farcaș, Bogdan Ficeac, Mihail Grămescu, Lucian Hanu, Doina Hanu, Cătălin Sturza, Eugen Stancu, Roberto Quaglia, Rodica Bretin, Dan Apostol, Eugen Cristea, Cătălin Badea Gheracostea, Florin Pîtea, Ștefan Ghidoveanu, Michael Haulică.

Înfiinţat în 1986, la Casa de Cultură a sectorului 4 din Bucureşti, din iniţiativa lui Cristian Tudor Popescu, cenaclul ProspectArt a reunit o serie de nume importante ale sefeului românesc din acea vreme, dintre care amintim pe: Dănuţ Ungureanu, Mihail Grămescu, Cristian-Mihail Teodorescu, Cristian Tamaş, Marian Truţă, Cristian Lăzărescu, Mihai-Dan Pavelescu, Ștefan Ghidoveanu, Mihnea Columbeanu, Sorin Ştefănescu, Marius Ungureanu, Valerian Stoicescu, Faur Agachi, Carol Czedly, Dorin Mera, Valentin Dragu, Marius Alecu, Sorin Camner, Costi Gurgu, Alin Claudiu Gălățescu, Oswald Hörer, Maria Grigore, Cristiana Smărăndescu, Marina Nicolaev, Constandina Paligora.

Cenaclul ProspectArt a fost unul din polii activi ai sefeului românesc, prin el lansîndu-se o serie de scriitori, traducători şi critici de valoare.
Ca dovadă sunt premiile câştigate de membrii săi la Convenţiile anuale sau la diferite concursuri: Premiul pentru schiţă la Convenţia Naţională 1986 şi Premiul Uniunii Scriitorilor 1987 pentru Marian Truţă, Premiul pentru povestire 1987 pentru Cristian M. Teodorescu, pentru Premiul Special al Juriului pentru nuvelă 1986 pentru Mihnea Columbeanu, Premiul pentru Nuvelă 1986, Premiul pentru eseu 1986, pentru Cristian Tudor Popescu, Premiul congresului European de Anticipaţie (Montpellier, 1987) pentru Cristian Tudor Popescu, Premiile Helion sau Henri Coandă câştigate de Dănuţ Ungureanu, Cristian Lăzărescu, premiul pentru traducere 1987 câştigat de Mihai Dan Pavelescu, premiile obținute de Mihail Grămescu și Costi Gurgu.

Evenimentul va avea loc la Centrul Calderon, Str. J.L. Calderon nr.39, sector 1, Bucureşti

ACTRIȚA ANAMARIA MARINCA, PROTAGONISTĂ ÎNTR-UN FILM SF INTERNAȚIONAL

Actriţa Anamaria Marinca va juca alături de Michael Nyqvist - vedeta seriei de filme suedeze „Millenium” - în lungmetrajul SF „Europa”.

Filmul „Europa” este regizat de ecuadorianul Sebastian Cordero („Ratas, Ratones, Rateros”, „Crónicas”, „Rabia”) şi narează povestea unei echipe de şase astronauţi trimisă în prima expediţie umană pe unul dintre sateliţii lui Jupiter.
Cel care semnează scenografia este Eugenio Caballero, care a semnat şi scenografia pentru „Labirintul lui Pan”, filmul regizat de Guillermo del Toro.

Filmările pentru lungmetrajul „Europa” vor începe în această toamnă la New York.

Anamaria Marinca şi Michael Nyqvist vor juca alături de Sharlto Copley, cunoscut pentru rolul din filmul „District 9”, şi de Daniel Wu.

Anamaria Marinca a devenit cunoscută la nivel internaţional datorită unor roluri din filme precum „Sex Traffic” de David Yates (2004), pentru care a primit premiul BAFTA, în 2005, şi, mai ales, „4 luni, 3 săptămâni şi 2 zile” al lui Cristian Mungiu (2007), recompensat cu premiul Palme d'Or la Festivalul de la Cannes 2007.
Rolul Otilia din filmul „4 luni, 3 săptămâni şi 2 zile” i-a adus Anamariei Marinca, în 2007, premiul pentru cea mai bună actriţă a anului la Festivalul Internaţional al Filmului de la Stockholm, iar în 2008, premiul FIPRESCI pentru cea mai bună actriţă, la Festivalul de la Palm Springs.
Anamaria Marinca a mai jucat în filmul „Cinci minute în rai/ Five Minutes of Heaven” (BBC TV), alături de Liam Neeson şi James Nesbitt, dar şi în „Hotel Babylon” produs de BBC, şi în „Boogie” de Radu Muntean.
Actriţa a jucat, de asemenea, în „Furtuna/ Storm” de Hans-Christian Schmid, lansat la Festivalul de Film de la Berlin, în februarie 2009, dar şi în „Contesa însângerată”, debutul în regie al lui Julie Delpy.

IMAGINARIUM, ATELIER DE CREAȚIE LITERARĂ

Cu oarece întîrziere datorată concediului, reiau postarea Ralucăi Băceanu de pe Teen Press referitoare la lansarea atelierului de creație literară:

„Imaginarium” este atelierul de creaţie dedicat ţie, tinere scriitor ! Credeai că nu există aşa ceva? De vineri 19 august s-a înfiinţat oficial şi te aşteptă lunar pentru a te sprijini în viitoarea ta carieră de scriitor SF sau Fantasy.

Balin Feri, Marian Truță, Florin-Costin Miron, Bebe Ionescu

Moderatorul și inițiatorul, Balin Feri, a ţinut prima întâlnire a atelierului Imaginarium în Ceainăria Tabiet, vineri, 19 august, la ora 17.

Au fost invitate nume grele dintre sefişti şi nu numai: Marian Truţă, Florin Pîtea, Laura Sorin, Oliviu Crâznic, Simona Şerbănescu, Bebe Ionescu.

La întâlnirea zero, după cum a fost numită de Marian Truţă, s-au pus în discuţie mai multe puncte ce trebuie atinse de-a lungul existenţei acestui atelier.
Dar în primul şi primul rând trebuie ca fiecare tânăr ce scrie şi vrea să facă acest lucru ca un adevărat profesionist, să afle de „Imaginarium”.


Florin Pîtea a venit cu ideea ca înainte de fiecare întâlnire să existe un subiect sau un titlu, în jurul căruia să se alcătuiască o acţiune, o povestire de maximum 15 pagini.

Şi până la urmă, nimeni nu trebuie să fie pasiv în cadrul unui astfel de atelier ! Toţi membrii vor trebui să dea dovadă de pasiune şi dăruinţă, iar cei care deja au un nume consacrat, se vor oferi să critice într-un mod cât mai constructiv textele tinerilor aspiranţi.

Dar partea cea mai bună acum urmează: cele mai bune texte vor fi publicate într-o antologie ! Încă se discută dacă aceasta va fi anuală şi dacă va fi în format digital sau print.

Oricum, e o mare şansă ! Acum ştii că te poţi lansa în funcţie de talentul pe care îl ai. Iar la început nu te descuraja, fiindcă până la urmă fiecare lucru brut trebuie şlefuit. Atelierul cu siguranţă te va ajuta în această privinţă.


Până la viitoarea întâlnire, dacă vrei să te afirmi, vino cu un text fantasy sau SF, de aproximativ 4-15 pagini, ori poţi deja să te apuci de tema dată, un text cu titlul „Băiatul din zona holdelor”.
Ai o lună la dispoziţie.” - Raluca Băceanu

Raluca Băceanu despre „Imaginarium”, aici.

VLADIMIR SAVCENKO - „DESCOPERIREA SINELUI”

„Atîta timp cît SF-ul unei țări are un trunchi, o coloană vertebrală solidă, constituită din texte ingenioase, la un înalt nivel de informare și speculație științifică bine integrate în structura textului, pot înflori și producțiile, să le spunem așa, neortodoxe, situate la granița cu oniricul, cu fantasticul, cu suprarealismul.
Reciproca însă nu este adevărată : diminuarea pînă la dispariție a coloanei vertebrale duce la diluarea genului pînă la pierderea propriei identități.
SF-ul românesc este la vîrsta la care se închide o paranteză și se deschide alta.
O vîrstă la care fiecare an pierdut înseamnă foarte mult.
Există o singură alternativă : maturizarea neîntîrziată sau glisarea lentă și inexorabilă spre o marginalizare culturală întristătoare ” – Cristian Tudor Popescu

„Nu degeaba oamenii care duc o viață monotonă și plicticoasă adoră SF-urile, romanele de aventuri și pe cele polițiste.
Nu e nimic rău în asta, păcat că euforia nu ține mult...
Și noi folosim această splendidă informație pentru fleacuri : pentru a ne distra, ca să ne treacă timpul, sau ca să impresionăm vreo fată cu citatul potrivit.
Nu este o informație cîștigată de tine însuți.
Nu tu personal ai ajuns la concluziile și adevărurile respective. N-ai făcut decît să stai, să privești sau să citești, cum, dincolo de un perete transparent, se desfășoară o viață inventată : tu nu ești decît un receptor de informații.
În linii mari, lucrurile ar trebui să se petreacă cam așa : omul citește o carte și începe să se înțeleagă mai bine pe sine și pe cunoscuții săi....Și ar trebui să se întîmple pentru toată viața, nu pentru cinci minute.” - Vladimir Savcenko, „Descoperirea sinelui”


„Cine ar dori să trăiască ca o copie ? Să copiezi o pieptănătură, asta mai merge, dar să copiezi o viață recomandată în tiraj de masă...
Și atunci începem să recepționăm informația artistică ca pe o ”cvasi-viață”, un fel de completare informațională pasivă la informația furnizată de viața cotidiană.
O cvasi-viață în care totul se petrece altfel decît în realitate.
În ea poți trăi, rămînînd în siguranță, o aventură plină de riscuri, chiar dacă ea se încheie cu cîțiva morți...într-un cuvînt, poți să te simți alt om, chiar dacă nu pentru multă vreme : mai inteligent, mai frumos, mai curajos decît ești în realitate.” - Vladimir Savcenko, „Descoperirea sinelui”


Vladimir Savcenko - „Uluitoarea descoperire a lui V. V. Krivoșein” (traducere de George Iaru, Editura Albatros, Colecția Fantastic Club, 1971)
(titlul original : Descoperirea sinelui, 1967)




Scriitorul SF ucrainian Volodimir Ivanovici Savcenko s-a născut pe data de 15 februarie 1933, la Poltava, Ucraina, Uniunea Sovietică.
În ucrainiană numele său este transcris Володимир Іванович Савченко iar în rusă Владимир Иванович Савченко. Prenumele său Volodimir a fost transpus în rusă ca Vladimir.
A studiat la Institutul de Energetică din Moscova și a fost inginer electronist.
Savcenko a scris în ucrainiană și rusă, debutînd cu povestiri la mijlocul anilor 50 („Spre stele, o poveste”- 1955 ; „Unde eşti, Ilin ?”, „Racheta nu a răspuns” - 1958).
Primul roman, „Stelele negre” i-a apărut în 1960.
În 1956 a publicat nuvela „Trezirea profesorului Byrne”, în 1964 „Stafia timpului”.
A fost editorul seriilor de antologii „Fantezii contemporane” unde au fost traduși cei mai buni scriitori SF ai lumii.
Romanul său „Descoperirea sinelui” din 1967 este unul dintre cele mai bune texte SF apărute în secolul XX, o sinteză a cunoașterii umanitații, o viziune asupra destinului speciei umane.
Volodimir/Vladimir Savcenko a încetat din viață la Kiev la vîrsta de 71 de ani, pe data de 24 ianuarie 2005.

În românește i-au apărut :
Povestirea „Racheta nu a răspuns” în „Orizonturi”, Jurnalul Internaţional pentru Pace, mai 1958, București
„În întîmpinarea stelelor”, editura Cartea Rusă, Bucureşti, 1958
„Uluitoarea descoperire a lui V. V. Krivoșein” (Editura Albatros, Colecția Fantastic Club, 1971), titlul original : „Descoperirea sinelui”