HARUKI MURAKAMI - „1Q84”

Un nou volum de Haruki Murakami, autorul arhicunoscutului „Kafka pe malul mării”, 2002 („Kafka on the shore”, în engleză sau „Umibe no Kafuka” pentru nipofoni și nipofili, tradus de Iuliana Oprina și publicat în 2006 la editura Polirom).

„1Q84”, magnum opus al lui Murakami, o narațiune complexă și suprarealistă, are acțiunea în 1984 și este un omagiu adus romanului lui George Orwell.
A apărut în trei volume în Japonia între 2009–2010, prima ediție constînd în 480.000 de exemplare s-a epuizat chiar în ziua lansării și într-o lună s-au vîndut un milion de volume.

Ediția în engleză (1.055 de pagini) va fi lansată pe data de 25 octombrie 2011 de editura Random House în America de Nord și în Marea Britanie.

În seria de autor de la Polirom au apărut următoarele volume :


„Kafka pe malul mării” (roman fantastic)
„La capătul lumii și în țara aspră a minunilor” (roman fantastic)
„Autoportretul scriitorului ca alergător de cursă lungă”
„Underground. Atentatul de la Tokio și spiritul japonez”
„Salcia oarbă, fata adormită”
„Pădurea norvegiană”
„La sud de graniță, la vest de soare”
„În căutarea oii fantastice”
„Dans dans dans”
„Cronica păsării-arc”
„Iubita mea, Sputnik”
„Elefantul a dispărut”
„După cutremur”
„În noapte”

Haruki Murakami, născut la Kyoto pe 12 ianuarie 1949, este unul dintre cei mai interesanți scriitori japonezi moderni
A devenit cunoscut datorită romanului bestseller „Pădurea Norvegiană”, apărut în 1987și numit așa după cîntecul „Norwegian Wood” al formației Beatles.
Romanul a devenit rapid un succes internațional, fiind tradus în peste 40 de limbi și vândut în milioane de copii. Deși critica japoneză a fost destul de dură, milioane de tineri japonezi i-au cumpărat cartea și i-au adus o celebritate de care inițial s-a temut.
A părăsit Japonia anul următor, călătorind prin Europa și s-a stabilit în S.U.A, unde a predat literatura la Universitatea Princeton.
Haruki Murakami a fost încă din copilărie puternic influențat de cultura euro-americană, de muzică și literatură, în special de cea a unor scriitori precum Kurt Vonnegut și Richard Brautigan.
A studiat teatrul la Universitatea Waseda în Tokyo, unde a cunoscut-o și pe viitoarea sa soție, Yoko. Primul sau job a fost într-un magazin de discuri, unde s-a autoeducat în cultura muzicală, anumite melodii regăsindu-se apoi în titlurile și acțiunea romanelor sale.
Mai tîrziu, după terminarea studiilor, a deschis un club jazz, „Peter Cat” în Tokyo, împreună cu soția sa, pe care l-a condus din 1974 până în 1981.
Primul său roman, „Să ascultăm vîntul” (1979), i-a adus premiul literar Gunzo, iar pentru romanele „Automatul 1973” (1980) și „În căutarea oii fantastice” (1982), care formează împreună cu primul „Trilogia Șobolanului”, primește premiul literar Noma.
Alte romane: „Pinball” (1973), „În țara aspră a minunilor și la capătul lumii” (1985), „Dans dans dans” (l988), „La sud de graniță, la vest de soare” (1992), „Cronica păsării-arc” (1994).
Temele sale fundamentale sînt alienarea, dragostea, moartea, singurătatea și imposibilitatea reală a comunicării împletite într-o atmosferă fantastic-suprarealistă.
În românește a fost tradus de Angela Hondru, Silvia Cerchează, Andreea Sion, Iuliana Tomescu, Iuliana Oprina, Adina Mihaela Merlan.