05.07.2009

Simon Spurrier - Cronicile apocalipsei - Supravieţuitorul


"Afterblight Chronicles - The Culled"

"Cronicile apocalipsei - Supravieţuitorul" - editura Millenium Press 2009, traducerea Mircea Pricăjan
Eram copil şi am deschis, din curiozitate, o carte din biblioteca tatălui meu. Prima frază m-a şocat şi mi-a rămas întipărită şi astăzi: "Monstrul plângea ca un copil". Vă invit să-mi spuneţi care era acea carte.
Poate că începutul lui "The Culled" nu este atât de şocant dar, cu siguranţă, pentru fiul meu o să fie un roman la fel de şocant. Chiar dacă limbajul este frust. Asta referindu-mă la ce-i dai copilului să citească - o carte porno care se consideră artă sau una care spune clar, de la început - sunt porno. Nu mă refer la acest roman dar, pentru pudibonzi, limbajul ar putea părea exagerat (eufemistic vorbind).
Cum nu-mi place să spoilăresc, dragul meu Urs - ştiam ce înseamnă termenul :-), o să încerc să vă trezesc interesul fără s-o fac.
Un killer fost MI6, este personajul principal al acestui roman post-apocaliptic, în care o Molimă a ucis cea mai mare parte a populaţiei globului. Şi, aşa cum se întâmplă în situaţiile de criză cam peste tot în lumea noastră, apare şi personajul salvatorului în persoana unui lider de cult religios - conducatorul Biserii Apostolice a Zorilor Redescoperiti, John-Paul Rohare Baptiste, care a scăpat datorită intervenţiei divine! (Avem şi noi salvatorul nostru. Nu, nu, nu este preot, e doar preşedinte. Şi mai avem şi alte asemenea pesonaje ce se cred salvatoare - scuzaţi digresiunea). Spurrier ironizează acest refugiu în religie. Şi romanul curge în direcţia corectă - acţiune, acţiune şi distracţie. Citiţi-l, nu aveţi nimic de pierdut, n-o să vă ia prea mult.
Spurrier, autor de comicsuri, scrie un roman care te prinde, te ţine şi, prin ritm, te lasă fără suflare. Nu e Dostoievski, nu e Alain Robbe-Grillet, nu e King, nu e Dan Simmons şi nu e nici Dănuţ Ungureanu, Liviu Radu, Sebastian Corn, Fărcăşan, Baciu, Colin sau Genescu. E Gerard de Villiers da', sincer, câţi dintre noi n-am devorat, la un moment dat, aventurile prinţului Malko Linge?
Distracţie plăcută.
O notă suplimentară despre traducerea foarte bună a lui Mircea ca şi pentru politica editurii. De ce să nu recunoaştem - poate asta e calea prin care să atragem tinerii, nu academismul, ci apropierea de ei. Felicitări, nene Urs!

5 comentarii:

uglybadbear spunea...

sar'na, conashule. ma bucur ca te-ai distrat. :)
ps: de ce n-ai pus coperta MP?

Bujold spunea...

A fost o glumă, vezi ca nu scrie nimic nici despre traducere....

:-)

Kvala spunea...

Seniorii razboiului?
Monstrul plangea ca un ţânc...

mirceapricajan spunea...

ţ-am zis au ba că o să-ţi placă? :)

NICU & BEBE spunea...

E marfa rau! Marfa de marfa! :D