"VIAŢA GLORIOASĂ ŞI MIZERABILĂ A FANTASY-ULUI ROMÂNESC"

Domnul Mihai Iovănel,un critic talentat şi informat,printre puţinii din generaţia tînără,interesat de speciile literare science-fiction şi fantasy,suprinde cîte ceva din particularităţile fantasy-ului românesc şi pieţei de literatură fantasy din România,în acest eseu care merită a fi reprodus.
"VIAŢA GLORIOASĂ ŞI MIZERABILĂ A FANTASY-ULUI ROMÂNESC"- MIHAI IOVĂNEL
[""Fantasy-ul este unul dintre mărfurile, pardon, genurile, de succes.
Din spectrul literaturii imaginarului, este în mod clar produsul cel mai binevândut.
Faţă de SF, un frate mai sofisticat şi mai conceptual, fantasy-ul are avantajul de a fi mai accesibil şi de a fi mai puţin uzat cinematografic sau în televiziune (valul de ecranizări din ultimii ani tind să anuleze acest avantaj; e suficientă căderea la box-office a unui film cu buget mare pentru a îngropa genul – aşa s-a întâmplat cu westernul).
De asemenea, fantasy-ul are avantajul de a fi bine înfipt în nişa (nişele) literaturii pentru copii şi adolescenţi, pe unde circulă sume uriaşe.
În condiţiile unei pieţe editoriale româneşti avide de crearea unei autonomii în raport cu traducerile,piaţă care încearcă să dibuiască reţeta unor best-sellers made în România,fantasy-ul e o momeală prea mare pentru a fi ignorată cu inima împăcată.
De ce? Pentru că e un gen deja (ultra)marketat, cu o cerere prea vânjoasă pentru a lăsa oferta în ofsaid.

Semnul cel mai clar a fost dat de editura Cartea Românească, cândva fieful mainstream-ului (y compris, după Revoluţie, al literaturii moarte, scrise pentru nimeni & critici literari).
Editura, capitalizată parţial după preluarea ei de către Polirom, a încercat să vândă două cărţi promovându-le ca fantasy.
"Apărătorii" de Radu Ciobotea este un roman istoric fantezist („primul fantasy istoric românesc”, sună reclama) de peste 1000 de pagini, lipsit de inhibiţii – dovadă că îl combină pe Ştefan cel Mare cu nişte ninja.
Nici măcar nu e rău... pentru cine are timp de experimente.
A doua carte este un roman scris de un poet – "Întâmplări la marginea lumii", de Cosmin Perţa –, o aberaţie căznită şi limbută în ciuda dimensiunile reduse.
Până la urmă, nu e mare scofală ce a produs Cartea Românească, dar e foarte ok ca atitudine.
href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiLSQIIKYytOHP8r85wUIGZrFLPBT9Svbp4n4O63LFcHt5HRsinTCgI7STV5TsNBRi7L8WREdVI0eGRF5lMGVUdQ8mYfKHZ3pJui4s30SuXdndV7vnvx03YU_Q9YlYwHPJuN-LtVP3b/s1600-h/dracula+3.bmp">
Altceva?
Polirom a publicat două titluri fantasy de referinţă, mai mult, două capodopere ale literaturii române post-’90 (Radu Pavel Gheo, „Fairia”, 2004, şi Răzvan Rădulescu, „Teodosie cel Mic”, 2006), dar a făcut-o pentru că aşa s-a nimerit, în afara unei strategii.
Tritonic, prin colecţia fiction.ro, coordonată de sefistul Michael Haulică, a încercat să deseneze o tentativă mai coerentă de promovare a unor autori români. Lăsându-i la o parte pe Marian Coman (mai curând în genul fantastic) sau pe Roxana Brînceanu, cu „Sharia” (mai curând SF decât urban fantasy, cum a încercat să o eticheteze editura), în fiction.ro a ieşit cel puţin un titlu fantasy remarcabil: Liviu Radu, „Waldemar”, 2007 – un action pur în regim sword & sorcery, din familia „Amber”-ului lui Roger Zelazny.
După abandonul lui Haulică, însă, colecţia este pe făraş.
Humanitas a testat acum câţiva ani piaţa literaturii pentru copii cu "Realitatea imposibilă", de Brânduşa Luciana Grosu.
Fără consecinţe.
E interesant de remarcat că, pe această nişă, o româncă a reuşit totuşi să marcheze, dar... nu în România. E vorba de Flavia Bujor, a cărei carte fantasy "Profeţia pietrelor", scrisă la 13 ani, a fost publicată în 30 de ţări, inclusiv în Franţa şi Marea Britanie. Nu şi în România.
Un mic detaliu: părinţii fetiţei emigraseră în Franţa pe când Flavia avea câţiva ani.
Înainte era mai rău.
Oricum, înainte (cu câţiva ani în urmă) era mult mai rău.
Pentru fantasy, în România propriu-zis nu exista o piaţă, în condiţiile în care, totuşi, SF-ul a cunoscut – până prin ’96-’97 – o mare vogă.
Astfel, din celebra colecţie „Nautilus” a Editurii Nemira (prima serie, nu cea de acum), foarte puţine titluri erau fantasy – în primul rând, câteva titluri de Abraham Merritt. Eventualii autori români erau sub linie.
Să amintesc totuşi două titluri fundamentale, apărute în cea mai perfectă obscuritate: Ovidiu Bufnilă, „Cruciada lui Moreaugarin” (Editura Pygmalion, 2001) şi Sebastian A. Corn, „Imperiul marelui Graal” (Editura Diasfera, 2004).
Până la urmă, drama fantasy-ului românesc e de a rămâne legat de underground.
Pe scurt, paradoxul e că, deşi genul numără titluri ultraperformante literar, establishmentul critic nu le asimilează canonic (din ignoranţă sau din limitare); pe de altă parte, datorită lipsei unei strategii coerente din partea editurilor, nici piaţa nu le-a ratificat.
Din păcate pentru toată lumea.
Un scriitor uitat
Cel care a patentat genul fantasy în România este Vladimir Colin (1921-1991), un scriitor aproape uitat astăzi în afara fandomului.
„Legendele ţării lui Vam” (1961), „Divertisment pentru vrăjitoare” (în volumul „Capcanele timpului”, 1971: o combinaţie de sword&sorcery şi de Gerard Klein, cel din „Seniorii războiului”), „Grifonul lui Ulise” (1976), ca să nu mai spun de minunatele „Basmele Omului” sunt câteva din titlurile prin care Vladimir Colin rămâne în memoria fanilor."]

Nota noastră !
Horică dragă,noi nu am reuşit să identificăm decît titlurile fantasy de mai jos.
Din toată inima,afirmăm "Da,există fantasy românesc" !
Ca să nu persistăm în greşeală,adică să nu fi ignorat vreun volum sau vreo antologie sau nu care cumva - Doamne fereşte ! - să fi adăugat din entuziasm ceva care nici gînd să merite includerea în vreo listă,te rugăm frumos să verifici tu !:)
N-am inclus cărticele cu năluci scremute-n papuci,vîrcolaci pe la răscruci,moroi prin păpuşoi,garoi tăvăliţi prin noroi,din categoria juvenile demonic posession (7-14 anişori).
Mulţumim foarte mult !
P.S. Să fi adăugat şi "aberaţia căznită şi limbută","Întâmplări la marginea lumii" ?
Bujolzii
href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgGwiDVgAUA-t2AKROV6_KxNgUVgL-grAaYxZOMrlqeW3d-MBVbMn1dwAJociDxu7twf_vBmJdxuBkzHJsVmlobe4WRl8WZajviMfvGkMQ72mATd2NKejoIY3dSSYzD5hOfR8Z0kefZ/s1600-h/Dracula.jpg">
1.Vladimir Colin –„Basmele omului”
2.Vladimir Colin- „Legendele ţării lui Vam” (1961)
3.Vladimir Colin – „Divertisment pentru vrăjitoare”
(în volumul „Capcanele timpului”, 1971)
4.Vladimir Colin – „Grifonul lui Ulise” (1976)
5.Sebastian A. Corn, „Imperiul marelui Graal” (Editura Diasfera, 2004)
6.Liviu Radu- „Waldemar”(Editura Tritonic, 2007)
7.Liviu Radu-„Blocul cîş”( Editura Tritonic 2008)
8.Ovidiu Bufnilă, „Cruciada lui Moreaugarin” (Editura Pygmalion, 2001)
9.Radu Pavel Gheo, „Fairia”(Editura Pygmalion,Editura Polirom, 2004)
10.Răzvan Rădulescu - „Teodosie cel Mic”(Editura Polirom, 2006)
11.Flavia Bujor -„Profeţia pietrelor”
12.Radu Ciobotea- „Apărătorii” (Editura Cartea Românească)
13.Cosmin Perţa –„Întâmplări la marginea lumii”(Editura Cartea Românească)
14.Brânduşa Luciana Grosu –„Realitatea imposibilă”(Editura Humanitas)
15.Mihaela Cogălniceanu –„Kalusia” (Muzeul literaturii române,2008)
16.Oana Stoica Mujea – „Războiul reginelor” (Editura Tritonic,2008)
17.Antologia „Cronicile sângelui”
18.Antologia "Kult/Radharc" (editura Millenium Press,2005)
19.Antologia "AtelierKult" (editura Millenium Press,2005)
20.Antologia „Timpul eroilor”–Cătălin Sandu (editura Mediatech ?)
21.Costi Gurgu-„Reţetarium”(Editura Tritonic,2006)