16.03.2009

"DE CE NU-I PRINDE FIORUL FANTASY-EI ŞI PE AUTORII ROMÂNI ?"


"Fantasy-ul n-a fost niciodată punctul forte al autorilor români."

"În timp ce volumele apărute în comunism au devenit rarităţi în anticariate, pe rafturile librăriilor noastre tronează fantasy-ul anglo-saxon. De la „Harry Potter“ la „Tunele“, „Cronicile Wardstone“ sau „Stăpânul inelelor“, toate personajele născocite de autorii străini şi-au câştigat milioane de fani şi în România.
De ce nu îi prinde „fiorul“ fanteziei şi pe scriitorii români?"
Se întreabă Florentina Ciuverca,în "Evenimentul Zilei" -"Cine mai scrie poveşti româneşti?"

[„Este destul de simplu: nu avem o tradiţie foarte consecventă în literatura pentru copii şi nu avem deloc una în ceea ce priveşte ilustraţia de carte pentru copii. Mai există, pe lângă toate acestea, şi un loc comun al gândirii, care spune că literatura pentru copii nu intră foarte uşor în marea literatură“, explică Anca Dumitru, publishing manager la Editura Egmont.]

[Ioana Nicolaie, unul dintre scriitorii români care au virat dinspre poezie spre literatura pentru copii cu „Aventurile lui Arik“ (Corint Junior), este de părere că foarte puţini autori sunt dispuşi să renunţe la „marea literatură“.
(Ioana Nicolaie este soţia lui Mircea Cărtărescu-nota mea)

Punctul nevralgic este faptul că literatura pentru copii este considerată un gen minor la noi, de aceea un scriitor va avea foarte puţine satisfacţii publicând acest gen. Şi sunt şi foarte puţini dispuşi să se axeze pe această nişă, pentru că este extrem de greu să te adresezi unui public cu pretenţii foarte clare, care-ţi cere talent, imaginaţie şi ceva în plus, care să te facă remarcat“. De acelaşi „microb“ sunt atinşi şi artiştii plastici. „Sunt foarte puţini artişti care să facă ilustraţii - e nevoie de multă migală şi fantezie - pentru că nu-ţi aduc niciun prestigiu în lumea artistică de la noi“, adaugă poeta.
În plus, e mai ieftin să traduci o carte deja ilustrată, care vine pe piaţa noastră cu avantajul unei promovări puternice în alte ţări, eventual în tandem cu o ecranizare. „În contextul dat, cărţile originale sunt greu de publicat, pentru că au nevoie de o strategie de marketing bună şi de o promovare masivă“, susţine Ioana Nicolaie.
Din acest motiv, majoritatea editurilor româneşti se axează pe segmentul care le aduce profit, acela al traducerilor.


Concuraţi masiv de străini, cei care se aventurează să scrie pentru cei mici rămân cel mai adesea cu manuscrisele în sertarele editurilor. „Primim în medie trei, patru manuscrise pe lună. Circa 5% dintre ele merită cu adevărat publicate. Asta înseamnă că 5% dintre ele, cu un editor talentat alături şi cu un ilustrator pe măsură, se pot transforma în cărţi care să vadă lumina tiparului. Când anume dorinţa noastră de a edita autori români se va materializa, depinde foarte mult de piaţă şi de gradul ei de maturizare“, declară Anca Dumitru, de la Egmont. „Primim manuscrise, dar din ce în ce mai puţin, şi mai puţin de la autori români consacraţi“, adaugă şi Anca Eftime, director general Corint Junior.

N-ar trebui ca scriitorii români să mai fie atât de autişti şi să se comporte ca nişte artişti de neînţeles, ci să tragă un ochi la ce se întâmplă în literatura din afară“, lansează un sfat criticul Daniel Cristea-Enache. Barometrul acestuia în materie de poveşti este fiul său de 9 ani, Matei, care citeşte deja „Harry Potter“, s-a apucat şi de J.R.R. Tolkien şi a găsit o carte autohtonă care l-a absorbit: „Vrăjitoarea din vis“ (Ed. Didactică şi Pedagogică), de Costin Bratu.
("Vrăjitoarea din vis.Aventurile lui Aristotel",2008,Editura Didactică şi Pedagogică şi ediţia din 2007 de la editura Dominor-nota mea).


Anca Eftime, director general Corint Junior : "cu Dan Doboş, autorul «Abaţiei», am în proiect o serie pentru copii".
"Un autor republicat în anii ’90, Vladimir Colin („Basmele Omului“, „Imposibila oază“, „Legendele ţării lui Vam“), se află în portofoliul Editurii Nemira."

Florentina Ciuverca-"Cine mai scrie poveşti româneşti"("Evenimentul Zilei")

http://www.evz.ro/articole/detalii-articol/835268/Cine-mai-scrie-povesti-romanesti/

Şi în ziua de astăzi,Uniunea Scriitorilor din România,încadrează science-fiction-ul la secţia "Literatură pentru copii şi tineret".
De Fantasy nu s-a auzit încă pe la USR,să împlinească 2-3 secole de manifestare mioritică,să analizăm,să dezbatem,critic,bineînţeles....

2 comentarii:

michael spunea...

mie mi-a parut ca articolul din EvZ nu si-a definit clar subiectul: e vorba despre literatura fantasy? de fantasy pentru copii? sau despre literatura pentru copii in general? au aparut citeva volume fantasy romanesti (nu discut aici calitatea lor), cam putine, e drept, dar daca tot spui ca romanii nu-s atrasi sa scrie fantasy, ai putea macar sa-i amintesti pe aia care o fac. sau sa te documentezi mai bine.

michael spunea...

"ai putea" - nu e vorba de tine, bujold, sper ca nu s-a inteles gresit. ma referam la autoarea articolului.