ÎNTÎLNIRE LA BELGRAD : ZORAN ŽIVKOVIĆ, BORGES-UL SÎRB

Zoran Živković împreună cu Sorin Camner, miercuri 13 aprilie 2011, la cafeneaua hotelului Hyatt, Belgrad.
Detalii : aici și aici

Zoran Živković (scriitor, eseist, cercetător, editor şi traducător), laureatul Premiului World Fantasy 2003.

„Cum a remarcat un cinic, să scrii în sîrbeşte echivalează cu a nu scrie deloc.
Opera ta va disponibilă unui număr teoretic de maxim 10 milioane de cititori, deşi numărul real de cititori este cu mult, mult mai mic.
Nu mi-am dorit să fiu primul din satul meu aşa că a trebuit să îmi încerc norocul la oraş, obţinînd traduceri în engleză ale scrierilor mele.
Un text scris în engleză poate fi citit nu numai în ţările anglofone ci pe tot globul. Mărturisesc că întotdeauna i-am invidiat pe autorii care scriu nativ în engleză. În primul rînd, nu trebuie să le pese de vreo traducere a lucrărilor lor. În al doilea rînd, nu trebuie să plătească pentru traduceri. O fac editorii în locul lor.” - Zoran Živković

La întrebarea lui Jason Erik Lundberg, „Există o piaţă pentru SF-ul sîrbesc ? ”, Zoran Živković a răspuns, „Aproape deloc, parţial datorită faptului că nu prea există SF sîrbesc.”


Volumul lui Živković, „Biblioteca”, care a obţinut World Fantasy Award 2003, a fost nominalizat în 2004 şi pentru International IMPAC Dublin Literary Award

„Biblioteca” este un ciclu compus din şase povestiri unite de aceeaşi temă şi obsesie, bibliofilia : un scriitor accesează un site unde toate viitoarele lui cărţi sînt disponibile, un singuratic se îneacă într-un torent de cărţi care-i izvorăsc din cutia poştală, o bibliotecă obişnuită se transformă noaptea într-o arhivă a sufletelor, Diavolul se hotăreşte să crească nivelul alfabetizării în infern, un bibliofil se chinuie să scape de singurul exemplar paperback din colecţie.


„Al patrulea cerc” în sîrbă şi engleză


Zoran Živković este la ora actuală alături de Andrzej Sapkovski (Polonia), Michal Ajvaz (Cehia) şi Serghei Lukianenko (Rusia) unul dintre cei mai celebri scriitori est-europeni de literatură a imaginarului din lume.
Živković este un redutabil eseist şi enciclopedist al science fiction-ului.

Cărţile lui Živković au apărut în 50 de ediţii internaţionale în mai mult de 20 de limbi.

Zoran Živković, autorul a 18 cărţi de ficţiune şi a 5 volume nonfiction este profesor de creative writing la Universitatea din Belgrad (Serbia).
Este căsătorit cu Mia şi are doi fii, Uroš and Andreja.
Proza sa aparţine literaturii fantastice iar criticii literari consideră că Živković aparţine unei filiaţii care îi are ca mentori pe Mihail Bulgakov, Kafka şi Stanislaw Lem.
Agentul literar al lui Zoran Živković este John Jarrold Literary Agency.

„În mod fundamental,nu există decît două teme în nobila artă a ficţiunii : dragostea şi moartea. Restul nu reprezintă decît derivate. Erosul şi Thanatos sînt într-un permanent conflict în proza mea. După umila mea părere, am obţinut rezultate atunci cînd am reuşit să reconciliez aceste contrarii” - Zoran Živković

Zoran Živković s-a născut pe 5 octombrie 1948, în Belgrad unde locuieşte şi astăzi.
În 1973 a absolvit Facultatea de Filologie din Belgrad, secţia de Literatură generală, lucrarea de licenţă referindu-se la teorie literară.
A obţinut masteratul în 1979, cu teza „Antropomorfismul şi motivul primului contact în opera lui Arthur C.Clarke”( "Antropomorfizam i motiv prvog kontakta u delima Artura Klarka" ) şi doctoratul în 1982.

Dizertaţia sa, „Science Fiction-ul, gen al prozei artistice” ("Nastanak naučne fantastike kao žanra umetničke proze"), a fost publicată în antologia proprie „Contemporanii viitorului”, împreună cu nişte povestiri.
În 1982, Živković a fondat editura Polaris, prima editură particulară din Iugoslavia comunistă. A publicat peste 100 de cărţi SF.

„Ideea mea iniţială a fost să public în Iugoslavia, "2010: A doua Odisee Spaţială" de Arthur C. Clarke. Reacţia publicului a fost atît de favorabilă încît pur şi simplu nu m-am mai putut opri. În următorii 18 ani, am publicat la editura Polaris mai mult de 200 de titluri. În 2000 ,a trebuit totuşi să decid ce doream să fiu : editor sau scriitor. Trecusem de cincizeci de ani şi nu mai puteam să-mi atribui ambele roluri” - Zoran Živković

Zoran Živković a fost în 1984, creatorul unei emisiuni serial despre filmul SF, intitulat „Ecranul înstelat” ("Zvezdani ekran"). Această emisiune l-a inspirat în scrierea unui volum de eseuri purtînd acelaşi nume. În 2005, Studio B (canal TV belgrădean) a produs serialul „Colecţionarul”, ecranizarea nuvelei cu acelaşi nume, din volumul „Douăsprezece colecţii”.

Zoran Živković este autorul „Enciclopediei Science Fiction-ului” ("Enciklopedija naučne fantastike"), un studiu de mari dimensiuni publicat în două volume.
Din anul 2000, s-a distanţat de activitatea de critic şi eseist SF şi s-a dedicat în întregime prozei fantastice.
În 2007,a devenit profesor la Facultatea de Filologie (Universitatea Belgrad)
.



Premii:

-în 1994, „Al patrulea cerc” a obţinut Premiul Miloš Crnjanski
-în 1998, „Cadourile timpului” a fost nominalizat la Premiul NIN
-în 2003, „Biblioteca” a obţinut World Fantasy Award
-în 2004, „Biblioteca” a fost nominalizată la International IMPAC Dublin Literary Award
-în 2006, „Şapte atingeri ale muzicii” a obţinut Award of Excellence in the General Trade Category (55th Annual Chicago Book Clinic Book and Media Show)
-în 2007, „Podul” a obţinut Premiul Isidora Sekulić
-în 2007, Zoran Živković a fost laureat al Premiului Stefan Mitrov Ljubiša pentru excelenţă în literatură
2007: „Videocamera ascunsă” - nominalizare International IMPAC Dublin Literary Award
2007: „Paşi în ceaţă” - BookSense Notable Book
2007: „Podul” a primit Premiul Golden Hit Liber (TV Serbia), pentru cea mai importantă carte a anului 2007
2008: „Douăsprezece colecţii şi Ceainăria” finaliste la Premiul Shirley Jackson

Proză :
„Al patrulea cerc” (Četvrti krug, 1993)
„Cadourile timpului” (Vremenski darovi, 1997)
„Scriitorul” (Pisac, 1998)
„Cartea” (Knjiga, 1999)
„Întîlniri imposibile” (Nemogući susreti, 2000)
„Şapte atingeri ale muzicii” (Sedam dodira muzike, 2001)
„Biblioteca”(Biblioteka, 2002)
„Paşi în ceaţă” (Koraci kroz maglu, 2003)
„Videocamera ascunsă” (Skrivena kamera, 2003)
„Vagonul” (Vagon, 2004)
„Patru povestiri pînă la sfîrşit” (Četiri priče do kraja, 2004)
„Douăsprezece povestiri şi Ceainăria” (Dvanaest zbirki i čajdžinica, 2005)
„Podul” (Most, 2006)
„Cititoarea” (Čitateljka, 2006)
„Amarcord” (Amarkord, 2007)
„Ultima carte” (Poslednja knjiga, 2007)
„Rotocoalele lui Escher” (Esherove petlje, 2008)
„Scriitorul fantomă” (Pisac u najam, 2009)
„Cele cinci minuni ale Dunării” (Pet Dunavskih ciuda, 2011)
Nu, nu este vorba de cele patru capitale europene străbătute de Dunăre (Belgrad, Budapesta, Bratislava, Viena) plus delta fluviului...


Nonfiction

„Contemporanii viitorului” (Savremenici budućnosti, 1983)

„Ecranul înstelat” (Zvezdani ekran, 1984)


„Primul contact” (Prvi kontakt, 1985)

„Enciclopedia Science Fiction-ului” I-II (Enciklopedija naučne fantastike I-II, 1990)


„Eseuri despre Science Fiction” (Ogledi o naučnoj fantastici, 1995)

„Despre genuri și tehnici narative” (2010)

Antologii

„The Devil In Brisbane” (2005)

„Fantastical Journeys to Brisbane” (2007)


„Utopia in Childhood's End by Arthur C. Clarke”, Fantastic Metropolis : http://www.fantasticmetropolis.com/i/utopia/full/

Interviu cu Zoran Zivkovic (Strange Horizons) :
http://www.strangehorizons.com/2004/20040906/zivkovic-a.shtml

Recenzia volumului „Douăsprezece colecţii şi Ceainăria” de Lara Buckerton
http://www.strangehorizons.com/reviews/2008/11/twelve_collecti.shtml