25.02.2014

CRISTIAN MIHAIL TEODORESCU - „SENZORIADA”


                                                                         


Cristian Mihail Teodorescu - „Senzoriada(publicată de editura Nemira)



Cristian Mihail Teodorescu (născut pe data de 19 octombrie 1965) este fizician și scriitor de science fiction.


Membru fondator și secretar al Societății Române de Science-Fiction și Fantasy (SRSFF), în anul 2009 iar în aprilie 2011 este ales Președinte al SRSFF.

A absolvit în 1984 Liceul "Gheorghe Lazăr" și în 1990 Facultatea de Fizică a Universității București, Secția Fizică Tehnologică. În 1995 își susține doctoratul în Chimie Fizică la Universitatea Paris Sud, Franța.
Lucrează între 1990-1991 la Institutul de Fizică și Tehnologia Materialelor (IFTM) București-Măgurele; între 1991-1996 la Universitatea Paris Sud Orsay, Franța; între 1996-1998 la Universitatea Osnabrück, Germania; între 1998-2001 din nou la Orsay, Franța; între 2001-2002 la Daresbury Laboratory, Warrington, Marea Britanie.

Din 2002, revine în țară la Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Materialelor (fostul IFTM) București-Măgurele, unde în prezent deține gradul de C.S. I și șef de departament. Laboratorul lui C.M. Teodorescu este în prezent acreditat ca una dintre cele mai dinamice entități din fizica românească. Conduce între 2009-2011 proiectul de infrastructură al INCDFM, în valoare de aproximativ 10 milioane €. Este autor sau coautor la circa 90 publicații științifice în reviste cotate ISI, fiind citat de peste 500 ori în literatura de specialitate (2011).
Este căsătorit și are trei copii.

Debutul său a avut loc în  Almanahul Scânteia Tineretului 1984 cu povestirea „Strămoșii - o legendă din negura timpurilor”.
În 1987, publică proza „Tina, dansatoarea” în Almanahul Anticipația.
În 1988, „Dosar 74” în Almanahul Anticipația (povestire distinsă cu Premiul pentru povestire la Consfătuirea națională a cenaclurilor de anticipație Craiova, 1987)
În 1990, „Pedalați și fiți fericiți”, în antologia „La orizont, această constelație”, editura Albatros.

După 1990, publică mai multe povestiri în renăscuta Colecție de Povestiri SF Anticipația;
1996, „Des-prinderea”, în Almahahul Anticipația
2006, „Maestru imperial”, în Almanahul Science Fiction, Timișoara.
2007, obține Premiul I la Concursul de proză SF Helion cu povestirea „Kandru” (publicată și în revista timișoreană Helion)
2008, „Coeficient 128”, în Almanahul Science Fiction, Timișoara.

În anul 2008, debutează editorial cu volumul „SF unu” la editura Bastion, Timișoara.
În 2010, publică volumul „SF doi”, tot la editura Bastion. 
Volumul obține în 2011 Premiul „Ion Hobana" pentru „Cartea anului 2010” acordat de Asociația Scriitorilor București (filiala USR) și SRSFF, precum și Premiul pentru cel mai bun volum acordat de ARSFAN.

16.02.2014

CENACLUL PROSPECTART, VINERI 21 FEBRUARIE 2014, ORA 18.00 : LANSAREA ROMANULUI „NE VOM ÎNTOARCE ÎN MURIBECCA” DE SEBASTIAN A.CORN

Societatea Română de Science Fiction și Fantasy, vă invită la Cenaclul ProspectArt, vineri 21 februarie 2014, ora 18.00, Centrul Calderon, str. Jean-Louis Calderon nr.39, sector 2, București:

Lansarea romanului „Ne vom întoarce în Muribecca” de Sebastian A.Corn, publicat în colecția Nautilus SF de editura Nemira.




„În 1925,  colonelul Percy Harrison Fawcett, fiul său Jack Fawcett şi Raleigh Rimmell pătrundeau în jungla amazoniană în căutarea unui oraş pierdut. Demersul lor se baza, e adevărat, pe mult spirit de aventură, dar şi pe un document pe care îl găsiseră în arhivele bibliotecii din Rio de Janeiro în 1920.
Manuscrisul sugera, printre altele, că un individ pe jumătate portughez, jumătate indian, cunoscut nativilor sub numele de Muribecca, descoperise cândva în jurul anilor 1600 o zonă minieră bogată în aur, argint şi pietre preţioase. Acelaşi manuscris mai povestea, totodată, despre o expediţie portugheză din anul 1743, care dăduse peste ruinele unui oraş imens de piatră, aparent abandonat.
Fawcett a numit acest loc Z şi a presupus că ar putea capitala fabulosului Atlantis. Cum nu avea să se mai întoarcă însă niciodată din această expediţie, nimeni nu avea să afle dacă intuiţia lui fusese corectă. Dar ceea ce nu bănuiau Fawcett şi cei pe care avea să-i întâlnească în această călătorie, era că pista cercetărilor lui nu avea să fie cu totul abandonată.
Aproape 100 de ani mai târziu, în România contemporană, Sebastian A. Corn, unul din cei mai talentaţi scriitori SF ai României, a preluat firul acestui caz misterios şi l-a dezvoltat în romanul de excepţie „Ne vom întoarce în Muribecca”. 
Vă invităm să vă alăturaţi lansării acesteia vineri, 21 februarie, ora 18.00, la Cenaclul ProspectArt. 
Abia aşteptăm să aflăm deznodământul aventurilor colonelului Fawcett ! ”


Sebastian A. Corn (pseudonimul literar al lui Florin Chirculescu, n. 26 martie 1960, București), este unul dintre cei mai relevanți scriitori de science fiction din România. Absolvent al Facultății de Medicină Militară din București (1985). Este chirurg toracic și șeful Departamentului de Chirurgie Toracică din cadrul Spitalului Municipal București.
A publicat cinci romane sub pseudonimul Sebastian A. Corn și alte trei sub alte nume. Este membru fondator al Societății Române de Science Fiction și Fantasy și primul său vicepreședinte.

A debutat în anul 1993 în revista Jurnalul SF, cu povestirea „Snorky”. A publicat povestiri în CPSF Anticipația, Almanahul Anticipația, Alternativ SF, Supernova, Helion, Nautilus, F&SF Magazin, Curierul Național. A fost redactor-șef al revistei Nautilus, a coordonat antologia bilingvă Nemira'96 și pagina săptămânală de SF din Curierul Național în 1995. 

La scurt timp după debut, a primit numeroase premii și mențiuni literare, printre care: 
Premiul I, Quo Vadis ?, 1994; Premiul Dan Merișca, 1994; Premiile Supernova și Helion, 1994; Premiul I pentru roman, Ed. Nemira, 1994 („2484 Quirinal Ave.”); Premiul pentru Debut European la Eurocon-ul 1995, Glasgow (Marea Britanie) ; Premiul Vladimir Colin, 1995; Marele Premiu al Editurii Nemira, 1997 (Să mă tai cu tăișul bisturiului tău, scrise Josephine); Premiul Vladimir Colin, 2006 („Imperiul Marelui Graal”).

A publicat volumele: „Aquarius” (roman, Ed. Olimp,1995), „2484 Quirinal Ave.” (roman, Nemira, 1996), „Dune 7 - Cartea brundurilor" (sub pseudonimul Patrick Herbert, Nemira, 1997); „Să mă tai cu tăișul bisturiului tău, scrise Josephine” (roman, Nemira, 1998), „Cel mai înalt turn din Baabylon ” (roman, Nemira, 2002), „Imperiul Marelui Graal” (roman, Diasfera, 2004), „Vindecătorul” (roman, Cartea Româneasca, 2008), „Andrenergic !” (nuvelă, Millennium Press, 2009), „Skipper de interzonă” (nuvelă, Millenium Books, 2012).
Este prezent în volumele colective „Motocentauri pe acoperișul lumii” (Karmat Press, 1995), antologia Nemira'96, „Millenium fantasy & science fiction” (Millenium Press, 2009), antologia SRSFF 2009, „Alte țărmuri”.
Este pasionat de călătoriile pe munte. Gândurile, opiniile și părerile sale pot fi citite pe blogul personal


Vineri 21 februarie a.c., ora 18.00, Centrul Calderon, str. Jean Louis Calderon nr. 39, sector 2, București.

O constantă în peisajul SF bucureștean de la relansarea sa în aprilie 2009, ProspectArt este locul de congregare a autorilor, fanilor și cititorilor de SF&F.

ProspectArt a fost relansat de către SRSFF pe data de 30 aprilie 2009.
În noua formulă, ProspectArt a prilejuit lectura și comentarea unor texte de Marian Truță, Cristian Mihail Teodorescu, Dănuț Ungureanu, Liviu Radu, Sebastian A.Corn, Feri Balin, Mihail Grămescu, Mihnea Columbeanu, Adina Popescu, Silviu Gherman, Claudiu Dumitru Stătescu, Luciana Brîndușa Grosu, Dario Pecarov, Roxana Brînceanu, Raluca Băceanu, Silvana Șorop, Ben Ami, Florin-Costin Miron, Alexandra Păun, Cristina Ghidoveanu, Laura Sgârcitu, Lorena Lupu, Dragoș C. Butuzea, etc. și a unor traduceri de Mihai-Dan Pavelescu, Ion Doru Brana, Cristian Tamaș.

La întruniri au fost invitați și au participat Ion Hobana, Mircea Opriță, Florin Manolescu, Lucian Boia, Cristian Tudor Popescu, Eugen Stancu, Voicu Bugariu, Dan Farcaș, Irina Horea, Adina Popescu, Horia Gârbea, Radu Voinescu, Gelu Negrea, Angelo Mitchievici, Paul Cernat, Bianca Burța-Cernat, Aliette de Bodard, Nina Munteanu, Florin Munteanu, Roberto Quaglia, Mihai Dan Pavelescu, Valerian Stoicescu, Cornel Secu, Dan Ursuleanu, Camelia Ursuleanu, Bogdan Ficeac, Mihail Grămescu, Lucian Hanu, Doina Hanu, Cătălin Sturza, Rodica Bretin, Dan Apostol, Constandina Paligora, Eugen Cristea, Cătălin Badea Gheracostea, Florin Pîtea.


Înfiinţat în 1985, la Casa de Cultură a sectorului 4 din Bucureşti, din iniţiativa lui Cristian Tudor Popescucenaclul ProspectArt a reunit o serie de nume importante ale sefeului românesc din acea vreme, dintre care amintim pe: Dănuţ Ungureanu, Mihail Grămescu, Mihai-Dan Pavelescu, Ștefan Ghidoveanu, Sorin Ştefănescu, Cristian-Mihail Teodorescu, Marian Truţă, Cristian Lăzărescu, Mihnea Columbeanu, Cristian Tamaş, Marius Ungureanu, Valerian Stoicescu, Faur Agachi, Carol Czedly, Dorin Mera, Valentin Dragu, Marius Alecu, Sorin Camner, Costi Gurgu, Alin Claudiu Gălățescu, Oswald Hörer, Maria Grigore, Cristiana Smărăndescu, Marina Nicolaev, Constandina Paligora, Vlad Leancu, etc.

Cenaclul ProspectArt a fost și este unul din polii activi ai sefeului românesc, prin el lansîndu-se o serie de scriitori, traducători şi critici de valoare.
Ca dovadă sunt premiile cîştigate de membrii săi la Convenţiile anuale sau la diferite concursuri:
Premiul pentru schiţă la Convenţia Naţională 1986 şi Premiul Uniunii Scriitorilor 1987 pentru Marian Truţă ;
Premiul pentru povestire 1987 pentru Cristian Mihail Teodorescu ;
Premiul Special al Juriului pentru nuvelă 1986 pentru Mihnea Columbeanu ;
Premiul pentru Nuvelă 1986, Premiul pentru eseu 1986, pentru Cristian Tudor Popescu, Premiul Congresului European de Anticipaţie, EUROCON (Montpellier, 1987) pentru Cristian Tudor Popescu,
Premiile Helion sau Henri Coandă câştigate de Dănuţ Ungureanu, Cristian Lăzărescu,
Premiul pentru traducere 1987 câştigat de Mihai Dan Pavelescu,
Premiile obținute de Mihail Grămescu și Costi Gurgu.

Societatea Română de Science Fiction si Fantasy (SRSFF) este o asociație culturală neguvernamentala și non-profit (ONG), al cărei scop declarat este susținerea și încurajarea genurilor science fiction și fantasy din Romania.
SRSFF a fost înființată în ianuarie 2009, la inițiativa unui grup de scriitori, traducători și fani din Romania, din dorința de a promova literatura și arta SF autohtonă de calitate.

Cenaclul ProspectArt este o initiațivă a Societății Române de Science-Fiction și Fantasy (www.srsff.ro/), care își propune să descopere și să pregătească viitoarele generații de scriitori, teoreticieni și artiști ai mișcării SF .


Evenimentul va avea loc la Centrul Calderon, Str. J.L. Calderon nr. 39, sector 2, București.

Sînt asteptați și invitați să participe la sedințele cenaclului, toti cei care se simt atrași de fenomenul SF&F, tinerii autori care doresc îndrumare și ajutor, iubitorii de SF&F, fani și  profesioniști pentru ca împreună să contribuim la renașterea și dezvoltarea acestei arte în România.

06.02.2014

POVESTIREA „MOARTEA DOMNULUI TEODORESCU” NOMINALIZATĂ LA GRAND PRIX DE L'IMAGINAIRE 2014


Povestirea colegului nostru Cristian Mihail Teodorescu, Moartea domnului Teodorescu”, publicată în traducere franceză în prestigioasa revistă Galaxies nr.21/63 (ianuarie 2013) a fost nominalizată la Grand Prix de l’Imaginaire 2014 de către juriul celebrului premiu francez în cadrul categoriei nouvelle étrangère”.

Felicitări, Cristi Teodorescu, textul tău concurează împreună cu cele ale unor autori celebri, Alastair Reynolds, Ian McDonald, Robert Silverberg, Ken Liu, etc.

Este prima dată când o povestire a unui scriitor SF român figurează în cadrul nominalizărilor la un premiu francez de SF&F, ceea ce reprezintă un succes al întregului science fiction românesc. 
Povestirea Moartea domnului Teodorescu” va participa la selecţia finală.
Grand Prix de l’Imaginaire 2014 va fi decernat în cadrul festivalului Etonnants voyageurs” (Saint-Malo, Franţa) care va avea loc între 7-9 iunie 2014.

Grand Prix de l’Imaginaire, cel mai longeviv şi prestigios premiu francez de specialitate a fost fondat în 1974 de scriitorul Jean-Pierre Fontana, cu denumirea Grand Prix de la Science-Fiction Française cu ocazia Festivalului de Science Fiction de la Clermont-Ferrand. 
În 1992 premiul a căpătat denumirea actuală pentru a putea recompensa şi operele aparţinând fantasy-ului şi fantasticului şi pentru a compensa dispariţia premiului Apollo în cadrul căruia se nominalizau şi traduceri. Din acel an s-au adăugat Marelui Premiu al Imaginarului, categoriile „roman străin”, „povestire străină” şi „traducător”.
Grand Prix de l’Imaginaire este o distincţie independentă, nesubvenţionată, considerată a fi cel mai prestigios omagiu dedicat domeniului imaginarului din Franţa.

Grand Prix de l’Imaginaire 2014

Nouvelle étrangère :

„Complications” (recueil) de Nina Allan (Tristram)

„Le Littéromancien”, „La Ménagerie de papier” & „Le Démon de Maxwell” de Ken Liu (Fiction n°16)

„Mono no aware” de Ken Liu (Galaxies n°25)

„La Petite déesse” (recueil) de Ian McDonald (Denoël, Lunes d'Encre)

„Live at Budokan” d'Alastair Reynolds (Bifrost n°69)

„Le Cru véritable d'Erzuine Thale” de Robert Silverberg (Chansons de la Terre mourante 1, ActuSF)

„Je suis la Reine” (recueil) d'Anna Starobinets (Mirobole)

„La Mort de monsieur Teodorescu” de Cristian-Mihail Teodorescu (Galaxies 
n°21/63 2013)

25.01.2014

CENACLUL PROSPECTART, VINERI 31 IANUARIE 2014, ORA 17.00, CENTRUL CALDERON, BUCUREȘTI

Societatea Română de Science Fiction și Fantasy, vă invită la Cenaclul ProspectArt, vineri 31 ianuarie 2014, ora 17.00, Centrul Calderon, str. Jean-Louis Calderon nr.39, sector 2, București.

Invitați :
Adina Popescu
Eugen Cadaru


Adina Popescu : lectura unui fragment de roman
Dialog : Fantasy-ul contemporan, direcții și tendințe



           Eugen Cadaru : lectura unei proze


Adina Popescu   : scriitor, regizor (documentarele „Copiii uraniului”, 2009 ; în colaborare cu Iulian Ghervas;  „Anul dragonului”, 2013; în colaborare cu Iulian Ghervas), scenarist, și o cunoscută ziaristă, redactor la revista „Dilema Veche” (rubrica „Portrete din mers”, a coordonat suplimentul „Dilematix”, dosarul „Literatura pentru copii între aventură şi rezistenţă ” : Dilemateca, anul VII, nr. 68, ianuarie 2012; „Vedere din  2061”/Dilema veche nr.360/6 – 12 ianuarie 2011, etc., a scris peste 350 de articole pentru prestigioasa publicație). 
Articolelor ei li s-au decernat prestigioase premii de jurnalism cum ar fi Premiul agențiilor ONU pentru mass-media și Marele Premiu, secțiunea cultură a concursului „Tânarul jurnalist al anului – 2006” organizat de Freedom House. Este selecționer la Astra Film Festival de la Sibiu. A coordonat atelierul de scriere creativă și benzi desenate (împreună cu Alexandru Ciubotaru) de la Festivalul Dilema Veche, Alba Iulia, 30 august-1 septembrie 2013. Romanul ei fantasy „O istorie recentă a Țării Vampirilor. Cartea Pricoliciului”, în curs de apariție la editura Arthur, a obținut Marele Premiu la concursul de creație literară Trofeul Arthur 2013.

Un interviu cu Adina Popescu : http://www.sub25.ro/film/cine-face-filme-documentare-1-adina-popescu-2398.html



Eugen Cadaru : licențiat în științe juridice (Facultatea de Drept a Universității București), doctorat în cinematografie și media la UNATC București cu teza „Realismul magic în arta cinematografică”, autor de ficțiune speculativă, premiu Helion 2012.


A
Vineri 31 ianuarie a.c., ora 17.00, Centrul Calderon, str. Jean Louis Calderon nr. 39, sector 2, București.

O constantă în peisajul SF bucureștean de la relansarea sa în aprilie 2009, ProspectArt este locul de congregare a autorilor, fanilor și cititorilor de SF&F.

ProspectArt a fost relansat de către SRSFF pe data de 30 aprilie 2009.
În noua formulă, ProspectArt a prilejuit lectura și comentarea unor texte de Marian Truță, Cristian Mihail Teodorescu, Dănuț Ungureanu, Liviu Radu, Sebastian A.Corn, Feri Balin, Mihail Grămescu, Mihnea Columbeanu, Claudiu Dumitru Stătescu, Luciana Brîndușa Grosu, Dario Pecarov, Roxana Brînceanu, Raluca Băceanu, Silvana Șorop, Ben Ami, Florin-Costin Miron, Alexandra Păun, Cristina Ghidoveanu, Laura Sgârcitu, Lorena Lupu, Dragoș C. Butuzea, etc. și a unor traduceri de Mihai-Dan Pavelescu, Ion Doru Brana, Cristian Tamaș.

La întruniri au fost invitați și au participat Ion Hobana, Mircea Opriță, Florin Manolescu, Lucian Boia, Cristian Tudor Popescu, Eugen Stancu, Voicu Bugariu, Dan Farcaș, Irina Horea, Horia Gârbea, Radu Voinescu, Gelu Negrea, Angelo Mitchievici, Paul Cernat, Bianca Burța-Cernat, Aliette de Bodard, Nina Munteanu, Florin Munteanu, Roberto Quaglia, Mihai Dan Pavelescu, Valerian Stoicescu, Cornel Secu, Dan Ursuleanu, Camelia Ursuleanu, Bogdan Ficeac, Mihail Grămescu, Lucian Hanu, Doina Hanu, Cătălin Sturza, Rodica Bretin, Dan Apostol, Constandina Paligora, Eugen Cristea, Cătălin Badea Gheracostea, Florin Pîtea, Ștefan Ghidoveanu, Michael Haulică.


Înfiinţat în 1985, la Casa de Cultură a sectorului 4 din Bucureşti, din iniţiativa lui Cristian Tudor Popescucenaclul ProspectArt a reunit o serie de nume importante ale sefeului românesc din acea vreme, dintre care amintim pe: Dănuţ Ungureanu, Mihail Grămescu, Mihai-Dan Pavelescu, Ștefan Ghidoveanu, Sorin Ştefănescu, Cristian-Mihail Teodorescu, Marian Truţă, Cristian Lăzărescu, Mihnea Columbeanu, Cristian Tamaş, Marius Ungureanu, Valerian Stoicescu, Faur Agachi, Carol Czedly, Dorin Mera, Valentin Dragu, Marius Alecu, Sorin Camner, Costi Gurgu, Alin Claudiu Gălățescu, Oswald Hörer, Maria Grigore, Cristiana Smărăndescu, Marina Nicolaev, Constandina Paligora, Vlad Leancu, etc.

Cenaclul ProspectArt a fost și este unul din polii activi ai sefeului românesc, prin el lansîndu-se o serie de scriitori, traducători şi critici de valoare.
Ca dovadă sunt premiile cîştigate de membrii săi la Convenţiile anuale sau la diferite concursuri:
Premiul pentru schiţă la Convenţia Naţională 1986 şi Premiul Uniunii Scriitorilor 1987 pentru Marian Truţă ;
Premiul pentru povestire 1987 pentru Cristian Mihail Teodorescu ;
Premiul Special al Juriului pentru nuvelă 1986 pentru Mihnea Columbeanu ;
Premiul pentru Nuvelă 1986, Premiul pentru eseu 1986, pentru Cristian Tudor Popescu, Premiul Congresului European de Anticipaţie, EUROCON (Montpellier, 1987) pentru Cristian Tudor Popescu,
Premiile Helion sau Henri Coandă câştigate de Dănuţ Ungureanu, Cristian Lăzărescu,
Premiul pentru traducere 1987 câştigat de Mihai Dan Pavelescu,
Premiile obținute de Mihail Grămescu și Costi Gurgu.

Societatea Română de Science Fiction si Fantasy (SRSFF) este o asociație culturală neguvernamentala și non-profit (ONG), al cărei scop declarat este susținerea și încurajarea genurilor science fiction și fantasy din Romania.
SRSFF a fost înființată în ianuarie 2009, la inițiativa unui grup de scriitori, traducători și fani din Romania, din dorința de a promova literatura și arta SF autohtonă de calitate.

Cenaclul ProspectArt este o initiațivă a Societății Române de Science-Fiction și Fantasy (www.srsff.ro/), care își propune să descopere și să pregătească viitoarele generații de scriitori, teoreticieni și artiști ai mișcării SF .


Evenimentul va avea loc la Centrul Calderon, Str. J.L. Calderon nr. 39, sector 2, București.

Sînt asteptați și invitați să participe la sedințele cenaclului, toti cei care se simt atrași de fenomenul SF&F, tinerii autori care doresc îndrumare și ajutor, iubitorii de SF&F, fani și  profesioniști pentru ca împreună să contribuim la renașterea și dezvoltarea acestei arte în România.

22.12.2013

REVISTA SRSFF : Nr.9/2013



A apărut numărul 9/2013 al Revistei SRSFF. 

Sumar:

Dosar: Grecia SF
Cristian Tamaș – „Din Elada, cu sinceritate și onestitate”
Mihalis Manolios – „AETHRA”, traducere de Cristian Tamaș
Panagiotis Koustas – „Athos Emfovos în templul sunetului”, traducere de Antuza Genescu
Kostas Paradias – „Beciul”, traducere de Liana Tomescu
Kostas Voulazeris – „Ceea ce pierd cititorii anglofoni”
Prof.Dr.Domna Pastourmatzi – „Cercetarea și predarea science fiction-ului în Grecia”
Prof.Dr. Domna Pastourmatzi  – „Revistele SF din Grecia”
Prof.Dr.Domna Pastourmatzi  – „Zborul şi cuceririle spaţiale în science fiction-ul grecesc”
Interviuri
Kostas Paradias – interviu de Cristian Tamaș
Mihalis Manolios – interviu de Cristian Tamaș
Panagiotis Koustas – interviu de Cristian Tamaș

Special
Marian Truță – „Despre SF, numai de bine”
Cătălin Badea Gheracostea – „Fantastica românească după al doilea război mondial”
Radu Voinescu  – „Moştenirea lui Ion Hobana sau Viitorul începe azi”
Danut Ungureanu – „Anonimatul fanilor oficiali. Cazul metodistului Dumitrescu”
Liana Tomescu – „Literatura SF și adolescenții”

Eseuri
Franciscus Georgius – „Hobiţii în ţara lui Ceauşescu”
Györfi-Deák György – „Acumulatorul… gelos”
Mihai Iovănel – „Aniversarea unei catastrofe”
Mihai Iovanel – „Camil Baciu: de la realism socialist la science-fiction”
Prof. Dr.George Slusser (S.U.A.) –  „Marţienii printre noi: Wells şi fraţii Strugaţki” (VII)
Prof.Dr.Mary Elizabeth Ginway (S.U.A.)  – „Un model de lucru pentru analiza science fiction-ului lumii a treia: cazul Braziliei” (III)
Prof.Dr.Zoran Živković (Serbia) – „Scrisul în alte limbi decât engleza”
Paul Kincaid (Marea Britanie) – „Dreapta politică și hard SF-ul”

Proză
Silviu Gherman – „Hârtiile masculului” (fragment)
George Lazăr – „Panspermie”
Rodica Bretin – „Lumea wurilor”
Cosmin Perța –  „Cutremur”
Milo James Fowler (S.U.A.) – „Roadkill Joe”, traducere de Alex Maniu

Foileton
Aurel Cărășel – „Marginea curcubeului”(VIII)

Recenzii
Luciana Brânduşa Grosu – „Hârtiile masculului – excepţia care confirmă regula”
Florin Pîtea – „Aşteptând în Ghermana – recenzie”
Adela Dinu – „Epilogul Occidentului – recenzie”
Maureen Speller Kincaid (Marea Britanie) – „Proiectul listei nominalizărilor” (VIII)
Paul Kincaid (Marea Britanie) – „At the Mouth of the River of Bees: Stories de Kij Johnson – recenzie”
Gareth D. Jones (Marea Britanie) – „Antologia SF-ului european – recenzie”
Adam Shaftoe (Canada) – „Antologia SF-ului European – recenzie”
Adam Whitehead (Marea Britanie) – „Trilogia „Zorii Nopţii” – recenzie”

Cronică de film
Adela Dinu – „Astra Film Festival 2013. În deschidere: Google, Wells și viitorul distopic al cărților”
Rodica Guja – „Ender’s Game – The Film”
Alexandru Maniu – „Ender’s Game: The Film: O scoți la capăt? O Scott !”

Fandom
Dănuț Ungureanu – „Cum m-am făcut solarisian” (episodul 8)

Știință
Cornel Marginean – „Originile energiei” (IV)

CNI
Dan Apostol – „Atlantida”
www.srsff.ro/

01.12.2013

ISTORIE CONTRAFACTUALĂ


Istoria contrafactuală este un futil joc de salon” – E.H.Carr

„Se zice că întrebarea secretă preferată a unui istoric este "și dacă...?" (sau întrebarea contrafactuală, ca să folosim termenul la modă în cercurile academice). Întrebarile de genul "și dacă...?" sunt cu adevărat de valoare și depășesc cu mult stadiul unui "futil joc de salon" (după cum spunea istoricul E.H. Carr). Ele pot fi un mijloc de a înțelege mai bine istoria, de a-i da viața. Astfel de întrebări pot dezvălui, până în cele mai mici detalii, care este miza esențială într-o confruntare, precum și consecințele de durată ale acesteia.
De exemplu: și dacă nemții ar fi respins debarcarea aliaților din "Ziua Z" ? Cum ar fi decurs evenimentele dacă furtuna ce se dezlănțuise asupra Europei în data de 5 iunie 1944 -- cu o zi înainte de data la care era planificată invazia Normandiei -- nu s-ar fi potolit pe neașteptate? ”

(Virtual History: Alternatives and Counterfactuals, 1997), coordinator Niall Ferguson
Traducere de Catalin Drăcsineanu, colecția Historia, editura Polirom, 2013
 
  „Ce s-ar fi întâmplat dacă Germania ar fi ieșit învingătoare în al Doilea Război Mondial
sau dacă Rusia ar fi câștigat Războiul Rece ?
  Niall Ferguson și colaboratorii săi, prestigioși profesori de istorie de la Oxford, Cambridge sau Harvard, ne arată care ar fi fost cursul istoriei dacă anumite evenimente s-ar fi desfășurat altfel decât știm.
 Pentru aceasta, ne propun nouă călătorii fascinante în „timpul imaginar”, corespunzătoare unor momente cruciale din istoria modernă și contemporană.
 La capătul călătoriilor, descoperim câteva tablouri foarte convingătoare ale unor posibile lumi – de la Anglia ocupată de naziști, până la Kennedy care trăiește suficient ca să-și ducă la bun   sfârșit mandatul sau o Europă unde comunismul nu a dispărut.
 Și mai important, poate, înțelegem de ce istoria a avut evoluția pe care o cunoaștem, iar lumea  noastră arată astfel în prezent.”
 
„Niall Ferguson este istoricul britanic despre care se vorbește cel mai mult astăzi.” (The New York Times)
 
 

  • Istorie virtuală : spre o teorie „haotică” a trecutului  - Niall Ferguson

  • Anglia fără Cromwell : ce s-ar fi întâmplat în cazul în care Charles I ar fi evitat Războiul Civil ? - John Adamson


  • America britanică : ce s-ar fi întîmplat dacă nu ar fi existat Revoluţia americană ? - J.C.D. Clark

  • Irlanda britanică : ce s-ar fi întîmplat dacă „the home rule” ar fi fost instituită în 1912 ? - Alvin Johnson

  • Uniunea europeană a Kaiserului : ce s-ar fi întîmplat dacă Marea Britanie ar fi „stat deoparte” în august 1914 ? - Niall Ferguson

  • Anglia lui Hitler : ce s-ar fi întîmplat dacă  Germania nazistă ar invadat Marea Britanie în mai 1940 ? - Andrew Roberts

  • Europa nazistă :  ce s-ar fi întîmplat dacă Germania nazistă ar fi învins Uniunea Sovietică ? - Michael Burleigh

  • Războiul sau pacea lui Stalin : ce s-ar fi întîmplat dacă  Războiul rece ar fi fost evitat ? - Jonathan Haslam

  • Continuarea Camelotului:  ce s-ar fi întîmplat dacă John F. Kennedy ar fi trăit ? - Diane Kunz

  • 1989 fără Gorbaciov : ce s-ar fi întîmplat dacă nu s-ar fi prăbuşit comunismul ? - Mark Almond
     Istorie virtuală, 1646 – 1996 :  Niall Ferguson

 
 




Și dacă...? Cei mai faimoși istorici din lume își imaginează ce s-ar fi putut întâmpla (What I      If ?, 1999),  coordonator Robert Cowley


Traducere de Bianca Fogărași, editura Humanitas, 2008
   „Cartea este structurată în ordine cronologică și cuprinde peste 2 700 de ani de istorie cunoscuta a omenirii. Nici un domeniu nu se pretează mai bine speculațiilor de tipul „și dacă” decât istoria militară, unde norocul, întâmplarea, eșecurile sau succesele oamenilor pot schimba totul radical”. (Robert Cowley)
      „Istoria este pe buna dreptate relatarea literara a întâmplărilor care au avut loc în realitate;  dar aceasta nu ar trebui să diminueze importanța contrafactualului.           
 Întrebările contrafactuale ne pot determina să punem la îndoială presupuneri încetățenite de  multă vreme. Ele au capacitatea de a defini momentele cruciale.
Ne pot pot demonstra că micile accidente sau deciziile luate într-o fracțiune de secundă pot avea repercusiuni majore în aceeași măsura ca marile hotărâri.[...]

 „Counter-factual history is Geschichtswissenschlopf (unhistorical crap)” – E. P. Thompson
                                            OARE ?
 




 

24.11.2013

PROSPECTART, VINERI 29 NOIEMBRIE 2013, ORA 17.00, CENTRUL CALDERON, BUCUREȘTI


Societatea Română de Science Fiction și Fantasy, vă invită la Cenaclul ProspectArt, vineri 29 noiembrie 2013, ora 17.00, Centrul Calderon, str. Jean-Louis Calderon nr.39, sector 2, București.

Invitați :
Silviu Gherman
Marian Truță

Laureații Premiilor Hobana 2013,
Silviu Gherman (Premiul pentru roman : „Hârtiile masculului”) și
Marian Truță (Premiul pentru culegere de povestiri : „A doua venire”), vor citi fragmente din volumele lor.
Lecturile vor fi urmate de discuții.

Silviu Gherman -  „Hârtiile masculului” (editura Curtea Veche, 2012)


Ediția (format digital) în engleză, cu pseudonimul Leon Wahl („The Male Papers”)


Marian Truță  -  „A doua venire” (editura Nemira, 2013)


 
Vineri 29 noiembrie a.c., ora 17.00, Centrul Calderon, str. Jean Louis Calderon nr. 39, sector 2, București.

O constantă în peisajul SF bucureștean de la relansarea sa în aprilie 2009, ProspectArt este locul de congregare a autorilor, fanilor și cititorilor de SF&F.

ProspectArt a fost relansat de către SRSFF pe data de 30 aprilie 2009.
În noua formulă, ProspectArt a prilejuit lectura și comentarea unor texte de Marian Truță, Cristian Mihail Teodorescu, Dănuț Ungureanu, Liviu Radu, Sebastian A.Corn, Feri Balin, Mihail Grămescu, Mihnea Columbeanu, Claudiu Dumitru Stătescu, Luciana Brîndușa Grosu, Dario Pecarov, Roxana Brînceanu, Raluca Băceanu, Silvana Șorop, Ben Ami, Florin-Costin Miron, Alexandra Păun, Cristina Ghidoveanu, Laura Sgârcitu, Lorena Lupu, Dragoș C. Butuzea, etc. și a unor traduceri de Mihai-Dan Pavelescu, Ion Doru Brana, Cristian Tamaș.

La întruniri au fost invitați și au participat Ion Hobana, Mircea Opriță, Florin Manolescu, Lucian Boia, Cristian Tudor Popescu, Eugen Stancu, Voicu Bugariu, Dan Farcaș, Irina Horea, Horia Gârbea, Radu Voinescu, Gelu Negrea, Angelo Mitchievici, Paul Cernat, Bianca Burța-Cernat, Aliette de Bodard, Nina Munteanu, Florin Munteanu, Roberto Quaglia, Mihai Dan Pavelescu, Valerian Stoicescu, Cornel Secu, Dan Ursuleanu, Camelia Ursuleanu, Bogdan Ficeac, Mihail Grămescu, Lucian Hanu, Doina Hanu, Cătălin Sturza, Rodica Bretin, Dan Apostol, Constandina Paligora, Eugen Cristea, Cătălin Badea Gheracostea, Florin Pîtea, Ștefan Ghidoveanu, Michael Haulică.


Înfiinţat în 1985, la Casa de Cultură a sectorului 4 din Bucureşti, din iniţiativa lui Cristian Tudor Popescu, cenaclul ProspectArt a reunit o serie de nume importante ale sefeului românesc din acea vreme, dintre care amintim pe: Dănuţ Ungureanu, Mihail Grămescu, Mihai-Dan Pavelescu, Ștefan Ghidoveanu, Sorin Ştefănescu, Cristian-Mihail Teodorescu, Marian Truţă, Cristian Lăzărescu, Mihnea Columbeanu, Cristian Tamaş, Marius Ungureanu, Valerian Stoicescu, Faur Agachi, Carol Czedly, Dorin Mera, Valentin Dragu, Marius Alecu, Sorin Camner, Costi Gurgu, Alin Claudiu Gălățescu, Oswald Hörer, Maria Grigore, Cristiana Smărăndescu, Marina Nicolaev, Constandina Paligora, Vlad Leancu, etc.

Cenaclul ProspectArt a fost și este unul din polii activi ai sefeului românesc, prin el lansîndu-se o serie de scriitori, traducători şi critici de valoare.
Ca dovadă sunt premiile cîştigate de membrii săi la Convenţiile anuale sau la diferite concursuri:
Premiul pentru schiţă la Convenţia Naţională 1986 şi Premiul Uniunii Scriitorilor 1987 pentru Marian Truţă ;
Premiul pentru povestire 1987 pentru Cristian Mihail Teodorescu ;
Premiul Special al Juriului pentru nuvelă 1986 pentru Mihnea Columbeanu ;
Premiul pentru Nuvelă 1986, Premiul pentru eseu 1986, pentru Cristian Tudor Popescu, Premiul Congresului European de Anticipaţie, EUROCON (Montpellier, 1987) pentru Cristian Tudor Popescu,
Premiile Helion sau Henri Coandă câştigate de Dănuţ Ungureanu, Cristian Lăzărescu,
Premiul pentru traducere 1987 câştigat de Mihai Dan Pavelescu,
Premiile obținute de Mihail Grămescu și Costi Gurgu.

Societatea Română de Science Fiction si Fantasy (SRSFF) este o asociație culturală neguvernamentala și non-profit (ONG), al cărei scop declarat este susținerea și încurajarea genurilor science fiction și fantasy din Romania.
SRSFF a fost înființată în ianuarie 2009, la inițiativa unui grup de scriitori, traducători și fani din Romania, din dorința de a promova literatura și arta SF autohtonă de calitate.

Cenaclul ProspectArt este o initiațivă a Societății Române de Science-Fiction și Fantasy (www.srsff.ro/), care își propune să descopere și să pregătească viitoarele generații de scriitori, teoreticieni și artiști ai mișcării SF .


Evenimentul va avea loc la Centrul Calderon, Str. J.L. Calderon nr. 39, sector 2, București.

Sînt asteptați și invitați să participe la sedințele cenaclului, toti cei care se simt atrași de fenomenul SF&F, tinerii autori care doresc îndrumare și ajutor, iubitorii de SF&F, fani și profesioniști pentru ca împreună să contribuim la renașterea și dezvoltarea acestei arte în România.