PROF.DR.GEORGE EDGAR SLUSSER (14 IULIE 1939 - 4 NOIEMBRIE 2015)

„Am fost fascinat de tenacitatea, cultura și vasta cunoaștere a SF-ului de criticii români, mulți dintre ei, cum ar fi Ion Hobana și Cornel Robu, fiind activi decenii de-a rândul. 
Am obținut un exemplar al studiului lui Bogdan Aldea,  „Worlds in the Making” (Bogdan Aldea, “Worlds in the Making. Science Fiction between Fabulation and Mannerism”, Editura Napoca Star, 2006, Cluj-Napoca, 232 p.) o analiză superbă a SF-ului, nu doar explorând fundalul SF american și britanic ci şi SF-ul franţuzesc  și de asemenea teoriile moderne ale SF-ului. 
Am avut exemplare ale antologiilor bilingve Nemira de la mijlocul anilor ‘90, acelea având traducerile în engleză recto verso cu originalul românesc – o încercare remarcabilă de a depăşi bariera lingvistică și de a face cunoscută noua generație (post 1960) a SF-ului românesc cititorilor anglofoni. Am descoperit scriitori ca Sebastian A.Corn, Ovidiu Bufnilă, Florin Pîtea  și Iulia Anania. Am avut sentimentul unui mixaj (acesta este „exotismul” ?) între știința modernă și profunde și violente mituri cosmice care au rămas în viață ca un fel de alternativă la știinţă. Fenomene ciudate trăiesc în viitorul lumii SF românești. Am perceput în mod clar o tradiție vibrantă, care trebuie să fie cunoscută în lume...” – Prof.Dr.George E.Slusser

Prof.Dr.Slusser, membru onorific al Societății Române de Science Fiction și Fantasy, a fost un prieten al României și un susținător al SF-ului românesc. 

A încetat din viață marți 4 noiembrie 2014. 

Dumnezeu să-l odihnească !

Eseul Prof.Slusser, „Fascinantul tărâm al science fiction-ul românesc” tradus de Cristian Tamaș, este un exemplu rarisim în ultimii douăzeci și cinci de ani de evaluare, analiză și apreciere din partea unui profesor universitar occidental a ficțiunii speculative românești. 

Interviul acordat de Prof.Slusser lui Cristian Tamaș pentru revista Fantastica a SRSFF, s-a bucurat de o largă apreciere internațională fiind remarcat în versiunea în englezește și de scriitorii americani David Brin 

„Here’s a fascinating interview with George Slusser by CristianTamas, about the underpinnings of science fiction as a literary form. This interview elucidates many ways that SF remains a “rebel” genre in the halls of academia. Indeed, even in those places where SF is studied and appraised by scholars, it seems that just a few authors – maybe a dozen – are deemed acceptable.”

și Gregory Benford, acesta din urma repostând interviul pe blogul său și pe site-ul Institutului de Etică și Tehnologii Emergente.

Articolul lui Cristian Tamaș, „Fundaţia” sefiştilor.Povestea celei mai mari colecţii de SF din lume” descrie înființarea Colecției Eaton și modul în care aceasta a fost organizată și coordonată de Prof.Slusser.

George Edgar Slusser a fost Profesor Emeritus de  literatură comparată  la Universitatea California din Riverside (UCR, CA, U.S.A.), doctor docent în  literatură comparată  la Universitatea Harvard, primul curator (Emeritus) al colecţiei  J. Lloyd Eaton Collection of Science Fiction &Fantasy Utopian and Horror Literature (cea mai mare colecție SF din lume), doctor docent în  literatură comparată  la Universitatea Harvard, Harvard Traveling Fellow, Fulbright Lecturer, coordonator a douăzeci şi trei de conferinţe internaționale Eaton, autor a  numeroase volume şi articole dedicate studierii science fiction-ului, cercetător, istoric, critic SF și traducător din franceză.

Prof. Slusser a fost absolvent al Universității Harvard, doctoratul fiind obținut tot la Universitatea Harvard în literatură comparată; Bachelor of Arts - University of California, Berkeley;   Diplôme d'études en langue française - Universitatea Poitiers.

Prof.Slusser a format o serie de cercetători universitari precum Howard V. Hendrix, David Leiby, Bradford M. Lyau, Daryl F. Mallett, etc.

A fost căsătorit cu franțuzoaica Danièle Chatelain, profesor universitar doctor și cercetător ; laureat al Premiului Pilgrim (cel mai prestigios premiu decernat pentru cercetare academică de către Science Fiction Research Association). 

Prof. Slusser a declarat cu ocazia primirii acestui premiu: „trebuie să scoatem studierea SF-ului din cadrul departamentului de engleză și s-o integrăm în cadrul literaturii comparate, studiilor interdisciplinare sau chiar să-i dedicăm SF-ului un obiect de studiu separat.”

Bibliografie selectivă

Prof. Slusser este autorul unei impresionante opere desfășurată de-a lungul a aproape patru decenii și este coordonatorul multor antologii și culegeri de studii asupra SF-ului.

„Robert A. Heinlein: Stranger in His Own Land” (1973)

„The Farthest Shores of Ursula K. Le Guin” (1976)

„The Bradbury Chronicles” (1977)

„Harlan Ellison: Unrepentant Harlequin” (1977)

„The Delany Intersection” (1977)

„The Classic Years of Robert A. Heinlein” (1977)

„The Space Odysseys of Arthur C. Clarke” (1978) 

„Gregory Benford” (Modern Masters of Science Fiction series: University of Illinois Press), 2014

Eseuri ale Prof.George Slusser traduse în românește de Cristian Tamaș și publicate în revista Fantastica a Societății Române de Science Fiction și Fantasy :

„Marţienii printre noi: Wells şi fraţii Strugaţki”  (The Martians Among Us : Wells and the Strugatskys) - George Slusser (I, II, III, IV, V, VI); traducere de Cristian Tamaș.

http://fantastica.ro/martienii-printre-noi-wells-si-fratii-strugatki/

http://fantastica.ro/martienii-printre-noi-wells-si-fratii-strugatki-2/

http://fantastica.ro/martienii-printre-noi-wells-si-fratii-strugatki-iii/

http://fantastica.ro/martienii-printre-noi-wells-si-fratii-strugatki-iv/

http://fantastica.ro/martienii-printre-noi-wells-si-fratii-strugatki-v/

http://fantastica.ro/martienii-printre-noi-wells-si-fratii-strugatki-vi/

„Science fiction-ul francez: genul ocluzat” („French Science Fiction: The Occluded Genre”) - George Slusser ; traducere de Cristian Tamaș

http://fantastica.ro/science-fiction-ul-francez-genul-ocluzat/

COLOCVIUL NAȚIONAL DE CRITICĂ ȘI EXEGEZĂ ION HOBANA 2014, SÂMBĂTĂ 15 NOIEMBRIE, ORA 10.00, INSTITUTUL CULTURAL ROMÂN, BUCUREȘTI

Cea de a V-a ediție a Colocviului național de critică și exegeză Ion Hobana 2014 organizat de Societatea Română de Science Fiction și Fantasy, Uniunea Scriitorilor din România și Institutul Cultural Român, proiect finanțat de Ministerul Culturii, are ca temă 

„EUROPA SF : locul ficţiunii speculative româneşti în domeniul imaginarului continental”

Printre referenți se numără Mircea Opriță, Radu Voinescu, Sorin Antohi, Horia Gârbea, Cătălin Badea Gheracostea, Cristian Mihail Teodorescu, Marian Truță, Eugen Cadaru, Cristian Tamaș, Oana Bădăluță, Tina Petroiu.

Cu această ocazie vor fi decernate Premiile Naționale SRSFF Ion Hobana.

Loc de desfășurare: Sala Mare a Institutului Cultural Român, Aleea Alexandru nr. 38, sector 1, București, sâmbăta 15 noiembrie, ora 10.00.

Vă așteptăm și vă mulțumim.

CENACLUL PROSPECTART, VINERI 31 OCTOMBRIE 2014, ORA 17.00, CENTRUL CALDERON, STR.JEAN-LOUIS CALDERON NR.39, SECTOR 2, BUCUREȘTI

Societatea Română de Science Fiction și Fantasy vă invită la Cenaclul ProspectArt, vineri 31 octombrie 2014, ora 17.00, Centrul Calderon, str. Jean-Louis Calderon nr.39, sector 2, București.

Program :

Sorin Antohi : „Utopie/distopie, ucronie, SF. Despre istoricitatea lumilor alternative”

Lansarea volumului „Vânătorii lumii de dincolo. Povestiri fantastice” de Dan Apostol (cu participarea scriitoarei Rodica Bretin)

Regizorul Bogdan Mihăilescu și filmele sale 

Vineri 31 octombrie a.c., ora 17.00, Centrul Calderon, str. Jean Louis Calderon nr. 39, sector 2, București.

      

O constantă în peisajul SF bucureștean de la relansarea sa în aprilie 2009, ProspectArt este locul de congregare a autorilor, fanilor și cititorilor de SF&F.

ProspectArt a fost relansat de către SRSFF pe data de 30 aprilie 2009.
În noua formulă, ProspectArt a prilejuit lectura și comentarea unor texte de Marian Truță, Cristian Mihail Teodorescu, Dănuț Ungureanu, Liviu Radu, Sebastian A.Corn, Mihail Grămescu, Florin Pîtea, Feri Balin, Adina Popescu, Silviu Gherman, Claudiu Dumitru Stătescu, Luciana Brîndușa Grosu, Dario Pecarov, Roxana Brînceanu, Raluca Băceanu, Silvana Șorop, Ben Ami, Florin-Costin Miron, Alexandra Păun, Cristina Ghidoveanu, Laura Sgârcitu, Lorena Lupu, Dragoș C. Butuzea, etc. și a unor traduceri de Mihai-Dan Pavelescu, Ion Doru Brana, Cristian Tamaș, Cristian Lăzărescu.

La întruniri au fost invitați și au participat Ion Hobana, Mircea Opriță, Florin Manolescu, Lucian Boia, Cristian Tudor Popescu, Mihail Grămescu, Eugen Stancu, Voicu Bugariu, Dan Farcaș, Irina Horea, Adina Popescu, Horia Gârbea, Radu Voinescu, Gelu Negrea, Angelo Mitchievici, Paul Cernat, Bianca Burța-Cernat, Aliette de Bodard, Nina Munteanu, Florin Munteanu, Roberto Quaglia, Mihai Dan Pavelescu, Valerian Stoicescu, Cristian Lăzărescu, Cornel Secu, Dan Ursuleanu, Camelia Ursuleanu, Bogdan Ficeac, Lucian Hanu, Doina Hanu, Cătălin Sturza, Rodica Bretin, Dan Apostol, Constandina Paligora, Roxana Brînceanu, Eugen Cristea, Cătălin Badea Gheracostea, Florin Pîtea.

Înfiinţat în 1985, la Casa de Cultură a sectorului 4 din Bucureşti, din iniţiativa lui Cristian Tudor Popescu, cenaclul ProspectArt a reunit o serie de nume importante ale sefeului românesc din acea vreme, dintre care amintim pe: Mihail Grămescu, Dănuţ Ungureanu, Mihai-Dan Pavelescu, Ștefan Ghidoveanu, Sorin Ştefănescu, Cristian-Mihail Teodorescu, Marian Truţă, Cristian Lăzărescu, Cristian Tamaş, Marius Ungureanu, Valerian Stoicescu, Faur Agachi, Carol Czedly, Dorin Mera, Valentin Dragu, Marius Alecu, Sorin Camner, Costi Gurgu, Alin Claudiu Gălățescu, Oswald Hörer, Maria Grigore, Cristiana Smărăndescu, Marina Nicolaev, Constandina Paligora, Vlad Leancu, etc.

Cenaclul ProspectArt a fost și este unul din polii activi ai sefeului românesc, prin el lansîndu-se o serie de scriitori, traducători şi critici de valoare.

Ca dovadă sunt premiile cîştigate de membrii săi la Convenţiile anuale sau la diferite concursuri:

Premiul pentru schiţă la Convenţia Naţională 1986 şi Premiul Uniunii Scriitorilor 1987 pentru Marian Truţă ;

Premiul pentru povestire 1987 pentru Cristian Mihail Teodorescu ;

Premiul pentru Nuvelă 1986, Premiul pentru eseu 1986, pentru Cristian Tudor Popescu, Premiul Congresului European de Anticipaţie, EUROCON (Montpellier, 1987) pentru Cristian Tudor Popescu,

Premiile Helion sau Henri Coandă câştigate de Dănuţ Ungureanu, Cristian Lăzărescu,

Premiul pentru traducere 1987 câştigat de Mihai Dan Pavelescu,

Premiile obținute de Mihail Grămescu și Costi Gurgu.

Societatea Română de Science Fiction si Fantasy (SRSFF) este o asociație culturală neguvernamentala și non-profit (ONG), al cărei scop declarat este susținerea și încurajarea genurilor science fiction și fantasy din Romania.

SRSFF a fost înființată în ianuarie 2009, la inițiativa unui grup de scriitori, traducători și fani din Romania, din dorința de a promova literatura și arta SF autohtonă de calitate.

Cenaclul ProspectArt este o initiațivă a Societății Române de Science-Fiction și Fantasy (www.srsff.ro/), care își propune să descopere și să pregătească viitoarele generații de scriitori, teoreticieni și artiști ai mișcării SF .

Evenimentul va avea loc la Centrul Calderon, Str. J.L. Calderon nr. 39, sector 2, București.

Sînt asteptați și invitați să participe la sedințele cenaclului, toti cei care se simt atrași de fenomenul SF&F, tinerii autori care doresc îndrumare și ajutor, iubitorii de SF&F, fani și  profesioniști pentru ca împreună să contribuim la renașterea și dezvoltarea acestei arte în România.

FANTASTICA NR.3/TOAMNA 2014 : SF-UL GERMAN

A apărut numărul 3/2014 al Revistei Fantastica SUMAR # DOSAR GERMANIA - Eseuri Modul germanofon al science fiction-ului Cristian Tamaș Science fiction-ul german Sonja Fritzsche Science fiction-ul german (și germanofon) după 1990 Jakob Schmidt  Câteva observații despre SF-ul german actual  Michael K. Iwoleit # DOSAR GERMANIA - Interviuri Prof. Dr. Sonja Fritzsche (Universitatea Illinois Wesleyan, S.U.A.) Cristian Tamaș Lars Schmeink, președintele Gesellschaft für Fantastikforschung, Germania Cristian Tamaș Vedere de pe celălalt ţărm: Franz Rottensteiner intervievat de Will Schofield Will Schofield # DOSAR GERMANIA - Proză Haptic Thorsten Küper Imperium Germanicum Frank Hebben Amintiri Frank Hebben Odihnească-se în pace Helmuth Mommers Sfârşitul tuturor zilelor Michael K. Iwoleit Să vorbim despre moarte, iubito Sven Klöpping # RECENZII Dănuț Ungureanu, „Basme geostaționare” Mihai Iovănel „Chemarea lui Cthulhu și alte povestiri stranii” de H.P. Lovecraft Cătălin Sturza „Brave New Worlds. Dystopian Stories”, o antologie coordonată de John Joseph Adams Paul Kincaid „Parabolas of Science Fiction”, edited by Brian Attebery & Veronica Hollinger Paul Kincaid # ARTICOLE Mitologii vegetale Franciscus Georgius Astronomie la cinematograf György Györfi-Deák # FANDOM Cum m-am făcut solarisian (episodul 11) Dănuț Ungureanu # SPECIAL Shamrokon (Eurocon) – Dublin, 22-24 august 2014 Antuza Genescu # CONFLUENȚE Runele și autovindecarea Irving T. Creve # PROZĂ Crăiasa îngheţatei de nucă Teodora Matei Stele în așteptare Aliette de Bodard Pando Alexandru Lamba Ceaţă Dănuț Ungureanu Amnezia Cristian M. Teodorescu Vânătoarea de cârtițe Marian Truță # FOILETON Marginea curcubeului (XI) Aurel Cărășel # ȘTIINȚĂ Originile energiei (VII) Cornel Mărginean www.fantastica.ro

Genurile „minore” vs. mainstream, o anchetă literară a Luceafărului de dimineaţă nr.9/2014

Opiniile lui Liviu Radu şi Antuza Genescu, din partea Societăţii Române de Science Fiction şi Fantasy privind „Genurile „minore” vs. mainstream”, o anchetă literară a Luceafărului de dimineaţă, au fost publicate în numărul 9/2014 al revistei.

Antuza Genescu : „După părerea mea, una din marile probleme ale SF-ul românesc actual, şi nu numai a lui, este că libertatea de a-ţi disemina „opera” e condiţionată, astăzi, numai de capacitatea de a-i finanţa tipărirea. Cenzura impusă de bunul-simţ literar a dispărut.... 

...La noi, [autori de texte valoroase sunt] Silviu Genescu, Dănuţ Ungureanu, Marian Truţă, Liviu Radu – printre alţii, pentru că lucrările lor au un firesc şi absolut necesar caracter universal.”

Liviu Radu : „Comparaţia dintre genurile specializate şi mainstream poate fi făcută în defavoarea primelor doar cu o singură condiţie: ca literatura mainstream să fie de cea mai bună calitate. Nu-i aşa. Circa 90% din literatura mainstream e de cea mai proastă calitate. Nu uitaţi că se publică enorm de multă maculatură − grămezi de literatură publicată pe plan local, sponsorizată de cine ştie cine sau pe cheltuiala autorilor. Asta e o literatură pe care n-o ia nimeni în seamă − dar este mainstream şi are pretenţii că-i literatură mare! În realitate, literatura mainstream românească scoate anual cinci-zece lucrări exemplare, demne de aprecierea criticii şi a cititorilor. Acestea sunt premiate şi înfuncţie de ele se vorbeşte de valoarea literaturii mainstream.”


Remarcăm şi opiniile lui Gheorghe Săsărman, ale criticului Radu Voinescu, ale lui Horia Gârbea, ale Doinei Ruşti şi ale lui Dan Perşa.

Ancheta literară a constat din următoarele întrebări :

1. În literatura română, mai mult decît în altele, se face o diferenţă între speciile literare „minore”, „de divertisment” (SF, fantasy, thriller, policier, horror etc.) şi mainstream, în defavoarea primelor. E aşa sau, poate, nu? Cît de firesc vi se pare? Citiţi cărţi de acest tip? Cît de des?
2. Consideraţi că în speciile literare la care ne referim există cărţi pe care oricine trebuie să le citească? Dar lucrări exemplare, ca să nu le numim direct capodopere? Care ar fi acestea, în viziunea dvs., în literatura română şi în cea universală?
3. Este necesară susţinerea, promovarea, cultivarea acestor specii ca un vector al afirmării literaturii române în lume? Şi, dacă da, în ce fel?
4. Aţi scris, veţi mai scrie astfel de lucrări? Ce vă determină să o faceţi şi ce pondere au ele în opera dvs.? Ce pregătiţi în acest domeniu (sau în exegeza asupra lui)?

Au răspuns Alexandra Ares, Alexandru Păduraru, Gheorghe Săsărman, Cornel Ungureanu, Adrian G. Romila, Irina Petraş, Adrian Voicu, Adrian Buzdugan, Bogdan Hrib, Sânziana Popescu, Adrian Alui Gheorghe, Liviu Radu, Doina Ruşti, Dan Perşa, Antuza Genescu, Felix Nicolau, Lucia Verona, Bogdan Suceavă, Radu Voinescu, Horia Gârbea.

CENACLUL PROSPECTART, VINERI 26 SEPTEMBRIE, ORA 17.00, CENTRUL CALDERON, STR.JEAN-LOUIS CALDERON NR.39, SECTOR 2

Societatea Română de Science Fiction și Fantasy vă invită la Cenaclul ProspectArt, vineri 26 septembrie 2014, ora 17.00, Centrul Calderon, str. Jean-Louis Calderon nr.39, sector 2, București.

Tema :

Alexandru Ungureanu, moment comemorativ (10 ani de la decesul scriitorului): „Proza lui Alexandru Ungureanu, dincolo de Marele Prag”.

Alexandru Ungureanu s-a născut în Bucureşti pe data de 7 ianuarie 1957 şi a încetat din viață în ziua de 11 octombrie 2004 la Bacău.

Fiul juristului Vasile Ungureanu și al Elenei, își începe studiile în București, unde, după absolvirea școlii generale, urmează cursurile secției reale a Liceului Teoretic Nr. 24 și, apoi, pe cele ale secției Tehnologia Transporturilor și Telecomenzi Feroviare a Facultății de Transporturi din cadrul Institutului Politehnic București.   

A avut preocupări literare încă din liceu, frecventând mai toate cenaclurile bucureștene și scriind cu frenezie proză umoristică, poezie și teatru absurd. 

În anul 1978 își face debutul în cenaclul studențesc Solaris, al Casei de Cultură a Studenților, pe care îl va și conduce în perioada 1979-1982. În 1979 creează primele proze SF, gen care îl va impune rapid mai ales prin inventivitatea, viziunea poetică și romantică dar și ultramodernă cu care își făurea excelentele povestiri.

Debutează publicistic în 1981, când SLAST îi publică povestirea „Alarmă în sistemele cibernetice”, în același an revista Convorbiri literare acordându-i premiul său pentru povestirea „Mașina de visat șerpi”. 

Urmează, firesc, alte și alte consacrări, între care se numără Premiul Helion pentru povestirea „Artele marțiale moderne” (I), 1982, Premiul al III-lea la secțiunea povestire a concursului Consfătuirii Naționale a Cenaclurilor de Anticipație, pentru „Cei dintr-o lacrimă”, 1982 ș.a., precum și apariția în paginile revistelor Știință și Tehnică, Ateneu, Convorbiri literare, România literară, Steaua, Vatra, în fanzinele Paradox, Helion, Fantastic Magazin, Ing, Quasar, în almanahurile Anticipația și Convorbiri literare.

În 1982, la absolvirea facultății, este repartizat ca inginer la Stația Căi Ferate Uzinale a Combina-

tului de îngrășăminte Chimice Bacău, din anul 1984 preluând și conducerea cenaclului SF Clepsidra. 

Atmosfera de creație îi priește, lucrând concomitent la culegerea de povestiri „Artele marțiale moderne” și la romanul realist „Povestiri de la marginea lumii.”

În 1984, editura Albatros îi publică în colecția Fantastic Club, romanul „Marele Prag”, ce l-a impus definitiv și i-a adus un premiu. După 1990 se dedică aproape în exclusivitate gazetăriei. 

Cel de al doilea volum, „Artele marțiale moderne” i-a fost publicat în 1990 de editura Celelalte Cuvinte din Bacău.

Tradus peste hotare și inclus în dicționarele de gen, prozatorul a decedat înainte de vreme, la începutul lunii octombrie 2004. A publicat în Convorbiri literare, Știință și tehnică, Almanahul Anticipația, Ing, Paradox, Helion, Fantastic Magazin și în toate antologiile SF editate înainte de 1990. 

Cei care l-am cunoscut, nu-l vom uita, nu-i vom uita nici inteligenţa sclipitoare, nici bonomia, nici generozitatea, nici umorul, nici bunul simţ, nici talentul !

(Re)citiţi oricând oricare dintre povestirile sale publicate în cele două volume,  în reviste, fanzine, almanahuri, antologii şi veţi avea şansa să (re)descoperiţi un univers SF fascinant care a constituit şi constituie un capitol marcant al relansării SF-ului românesc în anii ’80 prin şi dinspre fandom !

Dumnezeu să-l odihnească !

                

Întâlnire  cu regizorii Victor Antonescu (n.1936), Călin Cazan (n.1952) și Dan Chisovsky, autori ai primului lungmetraj SF românesc de animație, „Misiunea spațială Delta” (1984), ai serialului cu același nume (13 episoade : 1981-1983) și ai lungmetrajului de animație „Fiul stelelor” (1988), producții ale studioului Animafilm. 

Mircea Toia, cel de al patrulea „mușchetar” al echipei a decedat în anul 2009.

              

Formația  de muzică electronică Rodion G.A. a fost  înființată de către Rodion Ladislau Roșca împreună cu Gicu Fărcaș și Adrian Căprar în 1977 la Cluj, a fost considerată considerată revelația în materie de rock-electronic a României de atunci și a activat până în 1983.  Formația a lansat compoziții definitorii pentru  personalitatea lui Rodion Ladislau Roșca, „Stele și Lumini”, „Imagini din vis”, „În liniștea nopții”,  „Uneori”.

La începutul anilor '80, formației Rodion G.A. i s-a solicitat de către studiourile Animafilm compunerea muzicii pentru serialul SF românesc de animație „Misiunea spațială Delta”. Rodion G.A. a compus o mostră de 15 minute (Generic 1:53 ; Bau-Bau 1:15 ; Printre meteoriți/Derivă/Atracție 3:20 ; Planeta misterioasă 3:12 ; Studiu / Semnal / Dor  2:21 ; Destindere 1:24), dar din păcate, muzica electronică a fost considerată mult prea avangardist-psihedelică și a fost înlocuită cu una mai facilă a compozitorului Adrian Enescu. 

Înregistrările realizate de Rodion G.A au supraviețuit, și în 2013, casa londoneză  Strut Records a lansat albumul pe vinil „Misiunea Spațială Delta” (Delta Space Mision) în doar 1000 de exemplare.

În 2008, casa de producție Roadrunner Music aduce trupa Rodion G.A. în atenția opiniei publice, după 19 ani de absență. Încep procedurile de remasterizare a pieselor Rodion G.A., însă totul se oprește odată cu falimentul casei de discuri. 

În anul 2009, producătorul și regizorul independent Sorin Luca începe producția filmului documentar intitulat „Imagini din vis”, după titlul piesei Rodion G.A. cu același nume. Filmul documentar îl prezintă pe Rodion Roșca și dincolo de muzica sa și a fost lansat la finele anului 2013.

În anul 2012, Rodion Ladislau Roșca este redescoperit de colectivul de muzicieni Future Nuggets care, împreună cu casa de producție londoneză Strut Records și mediați de Ambassador's Reception îi lansează în mai 2013 primul album integral semnat Rodion G.A.

Rodion G.A. :

„Misiunea spațială Delta”

„Halou cosmic”

„În liniștea nopții”

„Stele și lumini”

Vineri 26 septembrie a.c., ora 17.00, Centrul Calderon, str. Jean Louis Calderon nr. 39, sector 2, București.

      

O constantă în peisajul SF bucureștean de la relansarea sa în aprilie 2009, ProspectArt este locul de congregare a autorilor, fanilor și cititorilor de SF&F.

ProspectArt a fost relansat de către SRSFF pe data de 30 aprilie 2009.
În noua formulă, ProspectArt a prilejuit lectura și comentarea unor texte de Marian Truță, Cristian Mihail Teodorescu, Dănuț Ungureanu, Liviu Radu, Sebastian A.Corn, Mihail Grămescu, Florin Pîtea, Feri Balin,  Mihnea Columbeanu, Adina Popescu, Silviu Gherman, Claudiu Dumitru Stătescu, Luciana Brîndușa Grosu, Dario Pecarov, Roxana Brînceanu, Raluca Băceanu, Silvana Șorop, Ben Ami, Florin-Costin Miron, Alexandra Păun, Cristina Ghidoveanu, Laura Sgârcitu, Lorena Lupu, Dragoș C. Butuzea, etc. și a unor traduceri de Mihai-Dan Pavelescu, Ion Doru Brana, Cristian Tamaș.

La întruniri au fost invitați și au participat Ion Hobana, Mircea Opriță, Florin Manolescu, Lucian Boia, Cristian Tudor Popescu, Mihail Grămescu, Eugen Stancu, Voicu Bugariu, Dan Farcaș, Irina Horea, Adina Popescu, Horia Gârbea, Radu Voinescu, Gelu Negrea, Angelo Mitchievici, Paul Cernat, Bianca Burța-Cernat, Aliette de Bodard, Nina Munteanu, Florin Munteanu, Roberto Quaglia, Mihai Dan Pavelescu, Valerian Stoicescu, Cornel Secu, Dan Ursuleanu, Camelia Ursuleanu, Bogdan Ficeac, Mihail Grămescu, Lucian Hanu, Doina Hanu, Cătălin Sturza, Rodica Bretin, Dan Apostol, Constandina Paligora, Eugen Cristea, Cătălin Badea Gheracostea, Florin Pîtea.

Înfiinţat în 1985, la Casa de Cultură a sectorului 4 din Bucureşti, din iniţiativa lui Cristian Tudor Popescu, cenaclul ProspectArt a reunit o serie de nume importante ale sefeului românesc din acea vreme, dintre care amintim pe: Mihail Grămescu, Dănuţ Ungureanu, Mihai-Dan Pavelescu, Ștefan Ghidoveanu, Sorin Ştefănescu, Cristian-Mihail Teodorescu, Marian Truţă, Cristian Lăzărescu, Mihnea Columbeanu, Cristian Tamaş, Marius Ungureanu, Valerian Stoicescu, Faur Agachi, Carol Czedly, Dorin Mera, Valentin Dragu, Marius Alecu, Sorin Camner, Costi Gurgu, Alin Claudiu Gălățescu, Oswald Hörer, Maria Grigore, Cristiana Smărăndescu, Marina Nicolaev, Constandina Paligora, Vlad Leancu, etc.

Cenaclul ProspectArt a fost și este unul din polii activi ai sefeului românesc, prin el lansîndu-se o serie de scriitori, traducători şi critici de valoare.

Ca dovadă sunt premiile cîştigate de membrii săi la Convenţiile anuale sau la diferite concursuri:

Premiul pentru schiţă la Convenţia Naţională 1986 şi Premiul Uniunii Scriitorilor 1987 pentru Marian Truţă ;

Premiul pentru povestire 1987 pentru Cristian Mihail Teodorescu ;

Premiul Special al Juriului pentru nuvelă 1986 pentru Mihnea Columbeanu ;

Premiul pentru Nuvelă 1986, Premiul pentru eseu 1986, pentru Cristian Tudor Popescu, Premiul Congresului European de Anticipaţie, EUROCON (Montpellier, 1987) pentru Cristian Tudor Popescu,

Premiile Helion sau Henri Coandă câştigate de Dănuţ Ungureanu, Cristian Lăzărescu,

Premiul pentru traducere 1987 câştigat de Mihai Dan Pavelescu,

Premiile obținute de Mihail Grămescu și Costi Gurgu.

Societatea Română de Science Fiction si Fantasy (SRSFF) este o asociație culturală neguvernamentala și non-profit (ONG), al cărei scop declarat este susținerea și încurajarea genurilor science fiction și fantasy din Romania.

SRSFF a fost înființată în ianuarie 2009, la inițiativa unui grup de scriitori, traducători și fani din Romania, din dorința de a promova literatura și arta SF autohtonă de calitate.

Cenaclul ProspectArt este o initiațivă a Societății Române de Science-Fiction și Fantasy (www.srsff.ro/), care își propune să descopere și să pregătească viitoarele generații de scriitori, teoreticieni și artiști ai mișcării SF .

Evenimentul va avea loc la Centrul Calderon, Str. J.L. Calderon nr. 39, sector 2, București.

Sînt asteptați și invitați să participe la sedințele cenaclului, toti cei care se simt atrași de fenomenul SF&F, tinerii autori care doresc îndrumare și ajutor, iubitorii de SF&F, fani și  profesioniști pentru ca împreună să contribuim la renașterea și dezvoltarea acestei arte în România.