CENACLUL PROSPECTART, VINERI 26 SEPTEMBRIE, ORA 17.00, CENTRUL CALDERON, STR.JEAN-LOUIS CALDERON NR.39, SECTOR 2

Societatea Română de Science Fiction și Fantasy vă invită la Cenaclul ProspectArt, vineri 26 septembrie 2014, ora 17.00, Centrul Calderon, str. Jean-Louis Calderon nr.39, sector 2, București.

Tema :

Alexandru Ungureanu, moment comemorativ (10 ani de la decesul scriitorului): „Proza lui Alexandru Ungureanu, dincolo de Marele Prag”.

Alexandru Ungureanu s-a născut în Bucureşti pe data de 7 ianuarie 1957 şi a încetat din viață în ziua de 11 octombrie 2004 la Bacău.

Fiul juristului Vasile Ungureanu și al Elenei, își începe studiile în București, unde, după absolvirea școlii generale, urmează cursurile secției reale a Liceului Teoretic Nr. 24 și, apoi, pe cele ale secției Tehnologia Transporturilor și Telecomenzi Feroviare a Facultății de Transporturi din cadrul Institutului Politehnic București.   

A avut preocupări literare încă din liceu, frecventând mai toate cenaclurile bucureștene și scriind cu frenezie proză umoristică, poezie și teatru absurd. 

În anul 1978 își face debutul în cenaclul studențesc Solaris, al Casei de Cultură a Studenților, pe care îl va și conduce în perioada 1979-1982. În 1979 creează primele proze SF, gen care îl va impune rapid mai ales prin inventivitatea, viziunea poetică și romantică dar și ultramodernă cu care își făurea excelentele povestiri.

Debutează publicistic în 1981, când SLAST îi publică povestirea „Alarmă în sistemele cibernetice”, în același an revista Convorbiri literare acordându-i premiul său pentru povestirea „Mașina de visat șerpi”. 

Urmează, firesc, alte și alte consacrări, între care se numără Premiul Helion pentru povestirea „Artele marțiale moderne” (I), 1982, Premiul al III-lea la secțiunea povestire a concursului Consfătuirii Naționale a Cenaclurilor de Anticipație, pentru „Cei dintr-o lacrimă”, 1982 ș.a., precum și apariția în paginile revistelor Știință și Tehnică, Ateneu, Convorbiri literare, România literară, Steaua, Vatra, în fanzinele Paradox, Helion, Fantastic Magazin, Ing, Quasar, în almanahurile Anticipația și Convorbiri literare.

În 1982, la absolvirea facultății, este repartizat ca inginer la Stația Căi Ferate Uzinale a Combina-

tului de îngrășăminte Chimice Bacău, din anul 1984 preluând și conducerea cenaclului SF Clepsidra. 

Atmosfera de creație îi priește, lucrând concomitent la culegerea de povestiri „Artele marțiale moderne” și la romanul realist „Povestiri de la marginea lumii.”

În 1984, editura Albatros îi publică în colecția Fantastic Club, romanul „Marele Prag”, ce l-a impus definitiv și i-a adus un premiu. După 1990 se dedică aproape în exclusivitate gazetăriei. 

Cel de al doilea volum, „Artele marțiale moderne” i-a fost publicat în 1990 de editura Celelalte Cuvinte din Bacău.

Tradus peste hotare și inclus în dicționarele de gen, prozatorul a decedat înainte de vreme, la începutul lunii octombrie 2004. A publicat în Convorbiri literare, Știință și tehnică, Almanahul Anticipația, Ing, Paradox, Helion, Fantastic Magazin și în toate antologiile SF editate înainte de 1990. 

Cei care l-am cunoscut, nu-l vom uita, nu-i vom uita nici inteligenţa sclipitoare, nici bonomia, nici generozitatea, nici umorul, nici bunul simţ, nici talentul !

(Re)citiţi oricând oricare dintre povestirile sale publicate în cele două volume,  în reviste, fanzine, almanahuri, antologii şi veţi avea şansa să (re)descoperiţi un univers SF fascinant care a constituit şi constituie un capitol marcant al relansării SF-ului românesc în anii ’80 prin şi dinspre fandom !

Dumnezeu să-l odihnească !

                

Întâlnire  cu regizorii Victor Antonescu (n.1936), Călin Cazan (n.1952) și Dan Chisovsky, autori ai primului lungmetraj SF românesc de animație, „Misiunea spațială Delta” (1984), ai serialului cu același nume (13 episoade : 1981-1983) și ai lungmetrajului de animație „Fiul stelelor” (1988), producții ale studioului Animafilm. 

Mircea Toia, cel de al patrulea „mușchetar” al echipei a decedat în anul 2009.

              

Formația  de muzică electronică Rodion G.A. a fost  înființată de către Rodion Ladislau Roșca împreună cu Gicu Fărcaș și Adrian Căprar în 1977 la Cluj, a fost considerată considerată revelația în materie de rock-electronic a României de atunci și a activat până în 1983.  Formația a lansat compoziții definitorii pentru  personalitatea lui Rodion Ladislau Roșca, „Stele și Lumini”, „Imagini din vis”, „În liniștea nopții”,  „Uneori”.

La începutul anilor '80, formației Rodion G.A. i s-a solicitat de către studiourile Animafilm compunerea muzicii pentru serialul SF românesc de animație „Misiunea spațială Delta”. Rodion G.A. a compus o mostră de 15 minute (Generic 1:53 ; Bau-Bau 1:15 ; Printre meteoriți/Derivă/Atracție 3:20 ; Planeta misterioasă 3:12 ; Studiu / Semnal / Dor  2:21 ; Destindere 1:24), dar din păcate, muzica electronică a fost considerată mult prea avangardist-psihedelică și a fost înlocuită cu una mai facilă a compozitorului Adrian Enescu. 

Înregistrările realizate de Rodion G.A au supraviețuit, și în 2013, casa londoneză  Strut Records a lansat albumul pe vinil „Misiunea Spațială Delta” (Delta Space Mision) în doar 1000 de exemplare.

În 2008, casa de producție Roadrunner Music aduce trupa Rodion G.A. în atenția opiniei publice, după 19 ani de absență. Încep procedurile de remasterizare a pieselor Rodion G.A., însă totul se oprește odată cu falimentul casei de discuri. 

În anul 2009, producătorul și regizorul independent Sorin Luca începe producția filmului documentar intitulat „Imagini din vis”, după titlul piesei Rodion G.A. cu același nume. Filmul documentar îl prezintă pe Rodion Roșca și dincolo de muzica sa și a fost lansat la finele anului 2013.

În anul 2012, Rodion Ladislau Roșca este redescoperit de colectivul de muzicieni Future Nuggets care, împreună cu casa de producție londoneză Strut Records și mediați de Ambassador's Reception îi lansează în mai 2013 primul album integral semnat Rodion G.A.

Rodion G.A. :

„Misiunea spațială Delta”

„Halou cosmic”

„În liniștea nopții”

„Stele și lumini”

Vineri 26 septembrie a.c., ora 17.00, Centrul Calderon, str. Jean Louis Calderon nr. 39, sector 2, București.

      

O constantă în peisajul SF bucureștean de la relansarea sa în aprilie 2009, ProspectArt este locul de congregare a autorilor, fanilor și cititorilor de SF&F.

ProspectArt a fost relansat de către SRSFF pe data de 30 aprilie 2009.
În noua formulă, ProspectArt a prilejuit lectura și comentarea unor texte de Marian Truță, Cristian Mihail Teodorescu, Dănuț Ungureanu, Liviu Radu, Sebastian A.Corn, Mihail Grămescu, Florin Pîtea, Feri Balin,  Mihnea Columbeanu, Adina Popescu, Silviu Gherman, Claudiu Dumitru Stătescu, Luciana Brîndușa Grosu, Dario Pecarov, Roxana Brînceanu, Raluca Băceanu, Silvana Șorop, Ben Ami, Florin-Costin Miron, Alexandra Păun, Cristina Ghidoveanu, Laura Sgârcitu, Lorena Lupu, Dragoș C. Butuzea, etc. și a unor traduceri de Mihai-Dan Pavelescu, Ion Doru Brana, Cristian Tamaș.

La întruniri au fost invitați și au participat Ion Hobana, Mircea Opriță, Florin Manolescu, Lucian Boia, Cristian Tudor Popescu, Mihail Grămescu, Eugen Stancu, Voicu Bugariu, Dan Farcaș, Irina Horea, Adina Popescu, Horia Gârbea, Radu Voinescu, Gelu Negrea, Angelo Mitchievici, Paul Cernat, Bianca Burța-Cernat, Aliette de Bodard, Nina Munteanu, Florin Munteanu, Roberto Quaglia, Mihai Dan Pavelescu, Valerian Stoicescu, Cornel Secu, Dan Ursuleanu, Camelia Ursuleanu, Bogdan Ficeac, Mihail Grămescu, Lucian Hanu, Doina Hanu, Cătălin Sturza, Rodica Bretin, Dan Apostol, Constandina Paligora, Eugen Cristea, Cătălin Badea Gheracostea, Florin Pîtea.

Înfiinţat în 1985, la Casa de Cultură a sectorului 4 din Bucureşti, din iniţiativa lui Cristian Tudor Popescu, cenaclul ProspectArt a reunit o serie de nume importante ale sefeului românesc din acea vreme, dintre care amintim pe: Mihail Grămescu, Dănuţ Ungureanu, Mihai-Dan Pavelescu, Ștefan Ghidoveanu, Sorin Ştefănescu, Cristian-Mihail Teodorescu, Marian Truţă, Cristian Lăzărescu, Mihnea Columbeanu, Cristian Tamaş, Marius Ungureanu, Valerian Stoicescu, Faur Agachi, Carol Czedly, Dorin Mera, Valentin Dragu, Marius Alecu, Sorin Camner, Costi Gurgu, Alin Claudiu Gălățescu, Oswald Hörer, Maria Grigore, Cristiana Smărăndescu, Marina Nicolaev, Constandina Paligora, Vlad Leancu, etc.

Cenaclul ProspectArt a fost și este unul din polii activi ai sefeului românesc, prin el lansîndu-se o serie de scriitori, traducători şi critici de valoare.

Ca dovadă sunt premiile cîştigate de membrii săi la Convenţiile anuale sau la diferite concursuri:

Premiul pentru schiţă la Convenţia Naţională 1986 şi Premiul Uniunii Scriitorilor 1987 pentru Marian Truţă ;

Premiul pentru povestire 1987 pentru Cristian Mihail Teodorescu ;

Premiul Special al Juriului pentru nuvelă 1986 pentru Mihnea Columbeanu ;

Premiul pentru Nuvelă 1986, Premiul pentru eseu 1986, pentru Cristian Tudor Popescu, Premiul Congresului European de Anticipaţie, EUROCON (Montpellier, 1987) pentru Cristian Tudor Popescu,

Premiile Helion sau Henri Coandă câştigate de Dănuţ Ungureanu, Cristian Lăzărescu,

Premiul pentru traducere 1987 câştigat de Mihai Dan Pavelescu,

Premiile obținute de Mihail Grămescu și Costi Gurgu.

Societatea Română de Science Fiction si Fantasy (SRSFF) este o asociație culturală neguvernamentala și non-profit (ONG), al cărei scop declarat este susținerea și încurajarea genurilor science fiction și fantasy din Romania.

SRSFF a fost înființată în ianuarie 2009, la inițiativa unui grup de scriitori, traducători și fani din Romania, din dorința de a promova literatura și arta SF autohtonă de calitate.

Cenaclul ProspectArt este o initiațivă a Societății Române de Science-Fiction și Fantasy (www.srsff.ro/), care își propune să descopere și să pregătească viitoarele generații de scriitori, teoreticieni și artiști ai mișcării SF .

Evenimentul va avea loc la Centrul Calderon, Str. J.L. Calderon nr. 39, sector 2, București.

Sînt asteptați și invitați să participe la sedințele cenaclului, toti cei care se simt atrași de fenomenul SF&F, tinerii autori care doresc îndrumare și ajutor, iubitorii de SF&F, fani și  profesioniști pentru ca împreună să contribuim la renașterea și dezvoltarea acestei arte în România.