31.01.2015

CAIETELE ECHINOX Nr.26/2014 - „FANTASY & SCIENCE FICTION” ȘI 27/2014 - „PEISAJE ȘI UTOPIE”

Un exemplu privind ceea ce semnifică o publicație profesionistă, adică un reper intelectual și cultural, rod al studiului, reflecției și cercetării unor reputați intelectuali. Pentru așa ceva îți trebuie competență, rezultat al unui îndelungate și constante munci, capacitate, înzestrare și erudiție, gust și discernământ cultural. Și mai ales talent.

 Veleitarii, semidocții și semi-analfabeții nu sunt și nu vor putea fi niciodată „profesioniști” în ceva, în ciuda trâmbițării „plății” unor texte submediocre. Nu asta înseamnă profesionalism. Așa ceva e manelism, maneliștii sunt plătiți la bucată.

 Jalnica platitudine, totala insignifianță a unor ratați și marginali !

                                                          

Caietele Echinox nr.26/2014

Fantasy & Science-Fiction

Cuprins 

Imagination and Possible Worlds
Fantasy Literature
Fanfan Chen, Tolkien’s Style of Fantasy: Hypotyposis, Metalepsis, Harmonism [63-82]
Ruxandra Cesereanu, “The Fantasy Complex”. Close Reading: The Hobbit & The Lord of the Rings [83-98]
Crina-Magdalena Zărnescu, Les symboles du passage : la porte et l’escalier [99-104]
Marius Conkan, On the Nature of Portals in Fantasy Literature [105-113]
Danilo De Salazar, Réélaboration du mythe dans la prose initiatique de A.E. Baconsky, Echinoxul nebunilor şi alte povestiri [114-129]
Călin Teutişan, Parabolic Narrative Mechanisms and Fictional Structures in Petru Cimpoeşu’s Novels [130-137]
Monica Alina Toma, A Journey through Fantastica [138-144]
Laurenţiu Malomfălean, Science Fiction, Fantasy and Oneiro-Fantastic in Haruki Murakami’s Hard-Boiled Wonderland and the End of the World [145-158]
Horea Poenar, I’d Rather Be a Pig than a Fascist: How Ideology Works in Fantasy Films [159-169]
Andrada Fătu Tutoveanu, From Cinema Myths to Science Fantasy: Contemporary Hybrid Cinema and Sci-Fi “Avatars” [170-180]
Adriana Teodorescu, How a Fantastic Novel Constructs the Enemy Figure. The Untamed Other and the Role of Fantasy in Life of Pi [181-193]
Ştefan Bolea, Once Upon Atrocity. Gothic Music Influences in the First Romanian (Neo)gothic Novel [194-200]
Valentina Sirangelo, From Myth to Fantasy Role-Playing Game: Aspects of the Child God in The Elder Scrolls Lore [201-218]
Science-Fiction
Alberto Filipe Araújo & Armando Rui Guimarães, “The child is father of the man”. On the pedagogical teachings of the myth of Frankenstein [221-241]
Radu Toderici, Les deux utopies de Louis-Sébastien Mercier [242-250]
Niculae Gheran, Relating Romantic Monsters to Dystopian Robots. Mary Shelley’s Frankenstein and Carel Čapek’s Rossum’s Universal Robots [251-261]
Cristian Paşcalău, Universes Colliding. The Nature of Reality in Philip K. Dick’s Writings [262-276]
Cosmin Perţa, Pursuing a Subtle Monster in Philip K. Dick’s Ubik [277-281]
Andrei Simuţ, Elements of Science-Fiction and the Fascination with the Post-human Gaze in Kurt Vonnegut’s Galápagos [282-291]
Ion Manolescu, Mind vs. Brain: The Cyberpunk Dissociation [292-304]
Piroska Felkai, Les aspects neuroscientifiques du film Avatar [305-311]
Călina Bora, L’artificialisation du corps dans la littérature science-fiction [312-317]
Olga Ştefan , Created in Our Image. The Clone between Ethical Argumentation and Science-Fiction Trademark [318-325]
Doru Pop, Cinematic Mixology, Some Critical Corroborations. Connections, Convergences, Combinations and Commutations in Contemporary Culture [326-344]
Rodica-Gabriela Chira, About SF and Fantasy through Artificial Intelligence [345-359]
Iudita Fazacaş, Diabolic Geometry. Cube-Rubik-Hypercube [360-369]
Gelu Teampău, The Comic Books between Fantasy, Science-Fiction and Politics [370-387]
Book Reviews [389-429]

                                           
Caietele Echinox nr.27/2014

Cuprins

Anna Caiozzo, Préface [7-8]

Yves Luginbühl, Vers quelle utopie paysagère courrons-nous ? [11-19]


Paysages célestes et utopies spatio-temporelles

Frédéric Ferro &  Nicolas Weill-Parot, Vide et mondes possibles au Moyen Âge et dans la pensée moderne [23-39]

Le Verbe et le symbole : le paradis dans le paysage


Entre utopies sociales et paysages en mouvement

Corin Braga, Chronotopes et paysages utopiques [221-233]
Ştefan Borbély, Utopian Schooling [265-274]
Juliane Rouassi, Utopie critique et archéologie du futur [275-290]
Petronia Popa Petrar & Carmen-Veronica Borbely, Databodies: Digitalising the Ustopian Spaces in Hari Kunzru’s Transmission [307-318]

Caietele Echinox sunt concepute ca o interfaţă între Centrul de Cercetare a Imaginarului şi Fundaţia Culturală Echinox. Ele reprezintă locul principal de publicare a rezultatelor cercetărilor coordonate de Phantasma.

 Începând cu 2001, materialele publicate de Fundaţia Culturală Echinox apar atât sub formă de revistă şi cărţi, cât şi ca texte online. 
Revista Echinox (condusă de Horea Poenar până în 2009 şi de Rareş Moldovan din 2009 până în prezent). Revista continuă tradiţia critică a mişcării echinoxiste, fiind simultan şi un laborator de formare pentru studenţii Facultăţii de Litere în calitate de viitori redactori.

 Caietele Echinox reprezintă o publicaţie semestrială condusă de Corin Braga, are ca obiectiv editarea de articole ştiinţifice axate pe diverse teme de cercetare, în colaborare cu numeroase instituţii, centre sau asociaţii academice şi profesionale naţionale şi internaţionale.

                                                                    


La iniţiativa conf. dr. Corin Braga, un grup de cadre didactice din Facultatea de Litere (prof. Vasile Voia, prof. Mircea Muthu, prof. Ştefan Borbély, conf. Ruxandra Cesereanu etc.) şi alte facultăţi (prof. Mircea Baciu – Facultatea de arte grafice, prof. Ovidiu Pecican – Facultatea de Studii Europene) şi-au unit eforturile pentru a înfiinţa un Centru de Cercetare a Imaginarului, numit PHANTASMA.

Centrul a fost inaugurat pe data de 16 aprilie 2002, în cadrul unei festivităţi oficiale la care a participat Prof. Jean-Jacques Wunenburger, responsabil cu relaţille dintre Centrele de Cercetare a Imaginarului din reţeaua CRI şi creator al Institutului Gaston Bachelard de cercetare a Imaginarului şi a Raţionalităţii din Dijon.
Sediul Centrului se află la Facultatea de Litere a Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca.
Începând cu data de 29 mai 2002, Centrul a fost primit în reţeaua CRI (Centres de Recherches sur l’Imaginaire), care cuprinde mai mult de 40 de Centre în întreaga lume.

Contextul internaţional:

Ştiinţa modernă a imaginarului a fost fondată la jumătatea secolului XX, prin eforturile unor filosofi, teoreticieni şi istorici ai religiilor precum Gaston Bachelard, Henry Corbin, Mircea Eliade, Charles Baudouin, Charles Mauron, Gilbert Durand şi alţii. 
Disciplina se apleacă asupra unei importante funcţii psihice, în bună măsură ignorată de filosofia şi psihologia anterioară – imaginarul. 
Situată între percepţie şi raţiune, între reprezentarea senzorială şi noţiunea intelectuală, imaginea a fost abordată dintr-o perspectivă complexă, menită să-i pună în evidenţă natura specifică, mecanismele de generare, de funcţionare şi de transmitere, relaţiile sinestezice, simbolice şi logice pe care le întreţine cu percepţiile, amintirile şi ideile, rolul şi funcţiile în cadrul psihismului individual şi a celui colectiv, concretizările sale psihologice, sociale sau artistice.

 La ora actuală, în lume funcţionează peste 40 de laboratoare şi institute de cercetare a imaginarului, grupate într-o reţea cu centre în Franţa, Belgia, Români, Brazilia,  Portugalia, Spania, Coreea, Canada, Polonia, Cehia şi Israel,
Obiective generale:
În epoca postmodernă, cercetarea imaginarului joacă un rol deosebit de important pentru:

1. Analiza imaginarului literar şi artistic. Cercetarea imaginarului a elaborat o serie de metode şi instrumente analitice (psihocritica, mitocritica, arhetipologia, imagologia) extrem de eficace, care permit o hermeneutică a imaginarului cultural dintr-o perspectivă imanentă, ce surprinde specificul ireductibil al imaginii, simbolului, mitului, ca funcţii psihice cu un statut bine delimitat. Proiectul nostru de perspectivă este de a conjuga aceste metode cu o abordare participativă (active research, recherche-action), pentru a identifica nucleele de fascinaţie care hrănesc constelaţiile de imagini artistice.
2. Analiza imaginarului social şi politic. Vorbim astăzi de transformarea lumii într-un “sat global”şi trebuie să fim însă conştienţi de faptul că informaţiile pe care le avem asupra evenimentelor ce au loc în întreaga lume nu sunt percepţii directe, cum se întâmpla în satul tradiţional, ci imagini elaborate de mijloacele mediatice (reclame, presă, cinematografie, televiziune prin cablu şi satelit, internet etc.). Cercetarea imaginarului este importantă pentru analiza modului de funcţionare a imaginilor la nivelul grupurilor sociale, al inconştientului colectiv, îndeosebi într-o epocă în care extinderea fără precedent a culturii vizuale face posibile o serie de manipulări subliminale, ideologice, politice etc.
Obiective specifice:
Prin componentele şi programele sale, prezentate în continuare, Centrul are în vedere:
A. Cercetarea unor teme de imaginar atât cultural-artistic cât şi social-mediatic (la toate nivelele: cadre didactice, doctoranzi, masteranzi, studenţi)
B. Predarea temelor de cercetare (prin cursurile şi seminariile de masterat, cercurile de studiu şi creaţie ale Centrului)
C. Publicarea rezultatelor cercetărilor (prin cărţile, volumele de revistă şi paginile electronice editate de Centru)

Publicat de la Niciun comentariu:

25.01.2015

CENACLUL PROSPECTART, VINERI 30 IANUARIE 2015, ORA 17.00, CENTRUL CALDERON, STR.JEAN-LOUIS CALDERON NR.39, SECTOR 2, BUCUREȘTI


Societatea Română de Science Fiction și Fantasy vă invită la Cenaclul ProspectArt, vineri 30 ianuarie 2015, ora 17.00, Centrul Calderon, str. Jean-Louis Calderon nr.39, sector 2, București.

In Memoriam Valentin Nicolau

Photo: Societatea Română de Science Fiction și Fantasy anunţă cu profund regret şi tristeţe încetarea din viaţă mult prea devreme a editorului, dramaturgului și prozatorului Valentin Nicolau, la vârsta de 54 de ani. Decesul s-a produs marţi 13 ianuarie, în urma unui stop cardio-respirator, la Spitalul Universitar București. Valentin Nicolau a fost un susținător, un prieten, un fan al science fiction-ului românesc, iar editura Nemira încă de la înființare în 1991 a editat și promovat SF-ul românesc prin intermediul colecției specializate „Nautilus SF”. Inițiativele lui Valentin Nicolau în privința susținerii și promovării SF-ului românesc au fost și sunt multiple, revista Nautilus, revista online Nautilus, relansarea Almanahului Anticipația, a Colecției de Povestiri Științifico-Fantastice Anticipația, a seriei dedicate SF-ului românesc, „Maeștrii science-fiction-ului românesc”, antologiile anuale de proză scurtă ale SRSFF („Călătorii în timp”, „Xenos”), toate acestea contribuind la reafirmarea valorii și calității anticipației românești. Îi mulțumim și îi suntem recunoscători. Nu-l vom uita. Societatea Română de Science Fiction și Fantasy va organiza pe data de vineri 30 ianuarie, ora 17.00, în cadrul cenaclului ProspectArt (centrul Calderon, str.Jean-Louis Calderon nr.39, sector 1, București), omagierea și comemorarea omului de cultură și prietenului Valentin Nicolau. Dumnezeu să-l odihnească !

II. Proză de Mihnea Dumitru



      

O constantă în peisajul SF bucureștean de la relansarea sa în aprilie 2009, ProspectArt este locul de congregare a autorilor, fanilor și cititorilor de SF&F.



















ProspectArt a fost relansat de către SRSFF pe data de 30 aprilie 2009.
În noua formulă, ProspectArt a prilejuit lectura și comentarea unor texte de Marian Truță, Cristian Mihail Teodorescu, Dănuț Ungureanu, Liviu Radu, Sebastian A.Corn, Mihail Grămescu, Florin Pîtea, Feri Balin, Adina Popescu, Silviu Gherman, Claudiu Dumitru Stătescu, Luciana Brîndușa Grosu, Dario Pecarov, Roxana Brînceanu, Raluca Băceanu, Silvana Șorop, Ben Ami, Florin-Costin Miron, Alexandra Păun, Cristina Ghidoveanu, Laura Sgârcitu, Lorena Lupu, Dragoș C. Butuzea, etc. și a unor traduceri de Mihai-Dan Pavelescu, Ion Doru Brana, Cristian Tamaș, Cristian Lăzărescu.

La întruniri au fost invitați și au participat Ion Hobana, Mircea Opriță, Florin Manolescu, Lucian Boia, Cristian Tudor Popescu, Mihail Grămescu, Eugen Stancu, Voicu Bugariu, Dan Farcaș, Irina Horea, Adina Popescu, Horia Gârbea, Radu Voinescu, Gelu Negrea, Angelo Mitchievici, Paul Cernat, Bianca Burța-Cernat, Aliette de Bodard, Nina Munteanu, Florin Munteanu, Roberto Quaglia, Mihai Dan Pavelescu, Valerian Stoicescu, Cristian Lăzărescu, Cornel Secu, Dan Ursuleanu, Camelia Ursuleanu, Bogdan Ficeac, Lucian Hanu, Doina Hanu, Cătălin Sturza, Rodica Bretin, Dan Apostol, Constandina Paligora, Roxana Brînceanu, Eugen Cristea, Cătălin Badea Gheracostea, Florin Pîtea.

Înfiinţat în 1985, la Casa de Cultură a sectorului 4 din Bucureşti, din iniţiativa lui Cristian Tudor Popescu, cenaclul ProspectArt a reunit o serie de nume importante ale sefeului românesc din acea vreme, dintre care amintim pe: Mihail Grămescu, Dănuţ Ungureanu, Mihai-Dan Pavelescu, Ștefan Ghidoveanu, Sorin Ştefănescu, Cristian-Mihail Teodorescu, Marian Truţă, Cristian Lăzărescu, Cristian Tamaş, Marius Ungureanu, Valerian Stoicescu, Faur Agachi, Carol Czedly, Dorin Mera, Valentin Dragu, Marius Alecu, Sorin Camner, Costi Gurgu, Alin Claudiu Gălățescu, Oswald Hörer, Maria Grigore, Cristiana Smărăndescu, Marina Nicolaev, Constandina Paligora, Vlad Leancu, etc.

Cenaclul ProspectArt a fost și este unul din polii activi ai sefeului românesc, prin el lansîndu-se o serie de scriitori, traducători şi critici de valoare.
Ca dovadă sunt premiile cîştigate de membrii săi la Convenţiile anuale sau la diferite concursuri:
Premiul pentru schiţă la Convenţia Naţională 1986 şi Premiul Uniunii Scriitorilor 1987 pentru Marian Truţă ;
Premiul pentru povestire 1987 pentru Cristian Mihail Teodorescu ;
Premiul pentru Nuvelă 1986, Premiul pentru eseu 1986, pentru Cristian Tudor Popescu, Premiul Congresului European de Anticipaţie, EUROCON (Montpellier, 1987) pentru Cristian Tudor Popescu,
Premiile Helion sau Henri Coandă câştigate de Dănuţ Ungureanu, Cristian Lăzărescu,
Premiul pentru traducere 1987 câştigat de Mihai Dan Pavelescu,
Premiile obținute de Mihail Grămescu și Costi Gurgu.

Societatea Română de Science Fiction si Fantasy (SRSFF) este o asociație culturală neguvernamentala și non-profit (ONG), al cărei scop declarat este susținerea și încurajarea genurilor science fiction și fantasy din Romania.
SRSFF a fost înființată în ianuarie 2009, la inițiativa unui grup de scriitori, traducători și fani din Romania, din dorința de a promova literatura și arta SF autohtonă de calitate.

Cenaclul ProspectArt și Revista Fantastica sunt initiațive ale Societății Române de Science-Fiction și Fantasy (www.srsff.ro/), care își propune să descopere și să pregătească viitoarele generații de scriitori, teoreticieni și artiști ai mișcării SF .


Evenimentul va avea loc la Centrul Calderon, Str. J.L. Calderon nr. 39, sector 2, București.

Sînt asteptați și invitați să participe la sedințele cenaclului, toti cei care se simt atrași de fenomenul SF&F, tinerii autori care doresc îndrumare și ajutor, iubitorii de SF&F, fani și  profesioniști pentru ca împreună să contribuim la renașterea și dezvoltarea acestei arte în România.
Publicat de la Niciun comentariu:

17.01.2015

FRANCESCO VERSO ȘI CRISTIAN TAMAȘ, INVITAȚII EMISIUNII CULTURA.NET, VINERI 16 IANUARIE 2015, ORA 11.30, RADIO ROMÂNIA CULTURAL



Scriitorul și editorul italian Francesco Verso și Cristian Tamaș au participat la emisiunea 
CULTURA.NET  
a domnului Florin Vasiliu difuzată de Radio România Cultural, vineri 16 ianuarie 2015, ora 11.30.
Tema emisiunii a fost SF-ul european, cu precădere cel românesc și italian.

 „Cultura.NET 16 ianuarie, ora 11:30:
O ediție specială, 
vă propune www.futurefiction.org , site prezentat prin dialog cu scriitorul și publicistul italian Francesco Verso. 

 Contribuie la emisiune Cristian Tamaș – coordonatorul 
www.fantastica.ro – revista Societății Române de Science Fiction și Fantasy.

 Futurefiction este o inițiativă italiană care promovează operele și autorii europeni de ficțiune fantastică, încercând transpunerea acestora în variate forme de prezentare artistică. 

 Francesco Verso  
http://www.francescoverso.com/ este unul dintre cei mai reputați autori italieni ai genului, convins de productivitatea abordării multiculturale: „deoarece viitorul vine pretutindeni, trebuie să îl reprezinți și prin viziunile autorilor locali.” - Realizator Florin Vasiliu.
Un interviu cu Francesco Verso în Fantastica.ro și povestirile „Un vis în miezul verii” (traducere de Antuza Genescu) și „Două lumi” (traducere de Cristian Tamaș și Alex Maniu).
Francesco Verso (născut în 1973 la Bologna) este scriitor italian de ficțiune speculativă, editor și traducător, laureat al celor mai importante premii italiene de profil, Premio Letterario Odissea și Premio Mondadori Urania. Este absolvent al Universității Roma Tre, cu o diplomă în economia mediului și s-a specializat în domeniul IT lucrînd la IBM ( Divizia PC) și Lenovo. Începând cu anul 2008 este scriitor profesionist și editor de science fiction italian (colecția Avatar, editura Kipple).
          

Romanul său, „Antidoti Umani” a fost finalist în 2004 la premiul Urania Mondadori. În 2009, i s-a decernat Premiul Mondadori Urania pentru romanul „e-Doll” (10.000 de exemplare vândute și în prezent în Top 100 e-carti SF pe Amazon.it). În ultimii ani a publicat povestiri cum ar fi „Flush”, „90 centi”, „Sogno di un futuro di mezza estate”, „Due Mondi” și „La morte în diretta di Fernando Morales” și cel de al treilea roman al său „Livido” (Livid), care a câștigat Premiul Odissea 2013. 
„Livido” este primul său roman care a fost tradus în limba engleză (Livid) de editura australiană Xoum iar „BloodBusters” a atras atenția companiei cinematografice Fox Searchlight Italia &DAP ( DeAngelis Group ). 
Ultimul său roman „I Camminatori” are ca subiect nanotehnologia. 
A lansat colecția de carte electronică „Future Fiction” (Future Fiction), unde publică „în cea mai mare parte ficțiune speculativă și sociologică. Ideea este de a prospecta autori atât din zonele anglofone cât şi neanglofone, care s-au dovedit deja a fi scriitori valoroşi în țările lor : Giovanni De Matteo, Clelia Farris, Cristian Mihail Teodorescu, Michalis Manolios, Ian McDonald, Paul McAuley, James Patrick Kelly, Robert James Sawyer, Efe Tokunbo și artiștiprecum Guido Salto, Mattia De Iulis, David Romero Picazo.


Site-ul SRSFF, revista Fantastica, portalul pan-european EUROPA SF, sunt proiecte ale Societății Române de Science Fiction și Fantasy, singurele proiecte SF românești care au primit Premii ale Societății Europene de Science Fiction (European Science Fiction Society) în 2010 și 2013, și singurele premii internaționale - nu unele de complezență sau „de încurajare” acordate automat pe bază de listă -  obținute în ultimii ani în domeniul SF de către inițiative românești.


Vineri 23 ianuarie 2014 de la ora 11.30 pe Radio România Cultural, vă invităm să ascultați online emisiunea CULTURA.NET.

Înregistrările emisiunilor pot fi ascultate accesând adresa : 
http://main.radioromaniacultural.ro/culturanet_luna_ianuarie_2015-26406

                                                        
Florin Vasiliu, realizatorul emisiunilor Cultura.net și Blogcultura de la Radio România Cultural

„La Cultura.NET veți descoperi, însă, o mulțime de site-uri și de bloguri tematice: despre cărți, filme, spectacole de teatru, despre jurnalism și noile media, chiar și despre Media Player. Pentru a intra în atentia Cultura.net, o pagină web nu trebuie să fie o tabelă cu link-uri: trebuie să comenteze, să informeze, să creeze ceva nou. Și să strângă în jurul ei o comunitate. Să devină, altfel spus, un subiect cultural.
Un spectacol multimedia ar putea fi un astfel de subiect, alături de o instalație de artă contemporană sau de o lucrare a unui teoretician al net-ului: orice folosește și comentează mijloacele specifice ale web-ului.

Cei mai interesanți, pentru Cultura.NET, sunt însă oamenii din spatele blogului, al instalației de arta contemporană sau al cercetării academice. Pe ei îi veți cunoaște și dumneavoastră, prin interviurile din emisiune. Cultura.NET comentează și informează, la rândul ei, asupra unor evenimente și prezintă nemijlocit oameni. Pentru a aduna, astfel, de jur împrejur o comunitate virtuală.” - Florin Vasiliu

Vă mulțumim !

                           
Publicat de la Niciun comentariu:

14.01.2015

VALENTIN NICOLAU (22 IUNIE 1960 - 13 IANUARIE 2015)


    Societatea Română de Science Fiction și Fantasy anunţă cu profund regret şi tristeţe încetarea  din viaţă mult prea devreme a editorului, dramaturgului și prozatorului Valentin Nicolau, la  vârsta de 54 de  ani. Decesul s-a produs marţi 13 ianuarie, în urma unui stop cardio-respirator, la  Spitalul Universitar  București.

 Valentin Nicolau a fost un susținător, un prieten, un fan al science fiction-ului românesc, iar  editura  Nemira încă de la înființare în 1991 a editat și promovat SF-ul românesc prin  intermediul colecției  specializate „Nautilus SF”.
 Inițiativele lui Valentin Nicolau în privința susținerii și promovării SF-ului românesc au fost și  sunt  multiple și considerabile, revista Nautilus, revista online Nautilus, relansarea Almanahului  Anticipația,  a Colecției de Povestiri Științifico-Fantastice Anticipația, a seriei dedicate SF-ului românesc, „Maeștrii  science-fiction-ului românesc”, antologiile anuale de proză scurtă ale  SRSFF („Călătorii în timp”, „Xenos”), toate acestea contribuind la reafirmarea valorii și calității  anticipației românești. 

 Ultima carte a lui Valentin Nicolau, romanul „Basmania. Răspântia gândurilor”, este un îndemn  adresat  nouă, tuturor, de a nu înceta să visăm şi să credem că poveştile încă ne mai pot salva.
 Îi mulțumim  și îi suntem recunoscători. Nu-l vom uita.

 Societatea Română de Science Fiction și Fantasy va organiza pe data de vineri 30 ianuarie, ora  17.00, în  cadrul cenaclului ProspectArt (centrul Calderon, str.Jean-Louis Calderon nr.39, sector  1, București),  omagierea și comemorarea omului de cultură și prietenului Valentin Nicolau.
 Dumnezeu să-l odihnească !

Publicat de la Niciun comentariu:
Abonați-vă la: Postări (Atom)