Cristian Mihail Teodorescu şi Cristian Tamaş
sunt invitaţii emisiunii „Exploratorii lumii de mâine”, Radio România Cultural, sâmbătă 14
iulie 2012, ora 13.15, dedicată Franţei şi science fiction-ului francez.
„Fără Franța, România nu s-ar fi făcut la 1859 și, dacă nu se făcea la 1859, nu-i scris în stele că s-ar fi făcut vreodată. Noi nu trebuie să ne închipuim astăzi că România s-ar fi făcut doar fiindcă așa au vrut românii sau o elită românească...” - Lucian Boia
Aproape un secol şi jumătate cultura franceză a fost percepută în spațiul românesc ca expresia
modernităţii şi chintesență a modelului occidental iar domeniul francez al imaginarului a
reprezentat pînă la începutul anilor 90 ai secolului trecut principala
influenţă din exterior pentru SF-ul românesc (cu o sincopă în perioada
proletcultistă 1948-1963, deşi chiar şi atunci au fost publicate traduceri din
Jules Verne iar primul titlu modern de SF francez postbelic a fost lansat în România în
1958, Vercors – „Animale denaturate”).
Etapele 1873-1947 şi 1964-1989 au fost caracterizate prin traduceri abundente din SF-ul francez în România iar după 1960 și de publicarea de traduceri de SF românesc în Franţa prin volume și texte de Sergiu Fărcăşan, Vladimir Colin, Ion Hobana, Adrian Rogoz, Horia Aramă, Dorel Dorian, Eduard Jurist, Victor Kernbach, Mihnea Moisescu, Voicu Bugariu, Mircea Opriţă, Ovid S.Crohmălniceanu, Gheorghe Săsărman, inclusiv reprezentanţii optzeciştilor publicaţi în revista Antarès a lui Jean-Pierre Moumon : Mihail Grămescu, Alexandru Ungureanu, Lucian Merişca, Rodica Bretin, apoi Cristian Tudor Popescu cu celebra afirmaţie („Ceaucescu a emporté la SF roumaine dans sa tombe”, în fanzinul lui Nicolae Ariton, „Aliens et vampires” nr.1/Aprilie 1995, într-un interviu de Viorel Ilisoi ; pînă la Val Antim (Laurenţiu Turcu) în publicaţiile Xuensè şi Phénix (Belgia), Revue de l’imaginaire, Miniature, SF-Sud şi Micronos (Franta), Obscure (Canada); Voicu Bugariu, Michael Haulică, Marian Coman, Ona Frantz, Bogdan-Tudor Bucheru (ultimii cinci în antologia „Millenium Est. Cinq histoires fantastiques”, Millenium Press, octombrie 2007.
Cele mai importante apariţii SF româneşti în spaţiul francofon sînt traducerile succesive ale romanului „O iubire din anul 41.042” de Sergiu Fărcăşan, volumele lui Vladimir Colin, „Babel”, „Capcanele timpului”(Les dents du Chronos”), „Pentagrama” şi antologia lui Vladimir Colin din 1975 de la editura Marabout (Belgia), „Les Meilleures histoires de science-fiction roumaine”. Iar în domeniul fantasticului, antologia lui Sergiu Pavel Dan, „Roumanie fantastique” (editura Recto Verso, 1983) a fost atît o apariție notabilă cît și relevantă.
Studiile profesorului Lucian Boia scrise direct în franceză și publicate la edituri franțuzești reprezintă un aport remarcabil al culturii românești în spațiul francofon :
„L'Exploration imaginaire de l'espace”, editura La Découverte, Paris, 1987
„La Fin du monde”. Une histoire sans fin”, editura La Découverte, Paris, 1987
„Entre l'ange et la bête: le mythe de l'homme différent de l'Antiquité á nos jours”, editura Plon, Paris, 1995
„Pour une histoire de l'imaginaire”, editura Les Belles Lettres, Paris, 1998
„Pour vivre deux cent ans. Essai sur le mythe de la longevité ”, editura In Press, Paris, 1998
„Jules Verne. Les Paradoxes d'un mythe”, editura Les Belles Lettres, Paris, 2005
„Quand les centenaires seront jeunes. L'imaginaire de la longevité de l'Antiquité á nos jours”, ediția a doua, editura Les Belles Lettres, Paris, 2006
De remarcat grupajul dedicat asociației pentru literatura SF francofonă, Infini și prozatorilor asociați acestei grupări, în Almanahul Anticipația 1998, prin inițiativa lui Laurențiu Turcu (Val Antim), decedat din nefericire în anul 2002.
„Statele Lunii. Statele Soarelui” de Cyrano de Begerac, „Anul 2440 sau un vis cum n-a mai fost” de Louis - Sébastien Mercier, „De la Pămînt la Lună”, „O călătorie spre centrul Pămîntului”, „Douăzeci de mii de leghe sub mări”, „Robur Cuceritorul”, „Hector Servadac” de Jules Verne, „Navigatorii infinitului” și „Xipehuzii” de J.H. Rosny Aîné, „Viitoarea Evă” de Villers de L'Isle Adam, „Omul cu urechea ruptă” de Edmond About, „Omul trucat” de Maurice Renard, „Prizonierul planetei Marte” de Gustave Lerouge, „Mașina de citit gîndurile” de André Maurois, „Robinsonii cosmosului” de Francis Carsac, romanul „Seniorii războiului” și culegerea de povestiri „Planeta cu șapte măști” de Gérard Klein, „Planeta maimuțelor” de Pierre Boulle, „Un animal înzestrat cu rațiune” și „Malevil” de Robert Merle, „Așa s-a născut o insulă” de François Clément, „Apollo XXV” și „Ambuscadă pe Ornella” de Daniel Walther, „Delirium Circus” de Pierre Pelot, „Poney Dragon” de Michel Jeury, „Resacul spațiului”, „Enclava” și „Toți spre extaz” de Philippe Curval, „Heteros și Thanatos” de Joëlle Wintrebert, ,„Xant” de Odette Renaud-Vernet, „Swap-Swap” de Richard Canal, „Paraziții leului” de Francis Carsac, „Particulele elementare” și „Posibilitatea unei insule” de Michel Houellebecq, antologiile „Un pic de neant” (Vladimir Colin), „Viitorul a început ieri. Retrospectiva anticipației franceze” (Ion Hobana), „Valea timpului profund. Science-fiction francez : cele mai senzaționale povestiri ale ultimilor ani” (antologie de Stéphane Nicot și Alain Grousset), Bernard Werber și Serge Brussolo (cu toate titlurile sale SF&F), „Istoria SF-ului modern” de Jacques Sadoul, „Genul science-fiction” de Roger Bozzetto, „Peste o sută și o mie de ani - O istorie a literaturii franceze de imaginație științifică până la 1900” de Ion Hobana, „Triumful visătorilor” de Ion Hobana și Julien Weverbergh sînt doar cîteva titluri care-mi vin pe loc în minte și care reprezintă un efort editorial de peste 50 de ani și o izbîndă a tuturor celor implicați, autori, traducători, editori, promotori, cititori români.
Treptat la sfîrșitul anilor 90, SF-ul francez intră într-un con de umbră în România şi implicit şi schimburile culturale franco-române şi româno-franceze ale domeniului imginarului.
Mă bucur că am putut contribui la această remarcabilă simfonie culturală fie și într-un mod modest prin cîteva traduceri, de la povestirea „A.C.E.” de Patrice Duvic, în revista Vatra (Tîrgu-Mureș) nr.215-216, februarie-martie 1989, la „Funnyway” de Serge Brussolo (Grand Prix de la Science Fiction Française, 1978) în „Adevărul literar și artistic” nr.132, septembrie 1992, și la traducerile,
Simon Bréan – „Cum a fost la Conferința Eaton”
„De la Verne la Houellebecq” de Pierre Gevart,
„De ce science fiction-ul nu este la modă ?” de Ugo Bellagamba
și interviul cu scriitorul francez Ugo Bellagamba.
De la francofonie şi francofilie la indiferenţă și la ignorarea a orice nu este de filiaţie anglo-saxonă ?
(Mă bucur că simpatica doamnă cincizecistă aleasă de mine pentru a reprezenta audiența emisiunii „Exploratorii lumii de mâine” s-a bucurat de aprecierea altor bloggeri ! :) )
# pe internet la adresele
http://cultural.srr.ro
sau
http://srr.ro/stream/rrc.asx;
# la radio, în Bucureşti pe 101,3 FM, iar în
*Alexandria – 89,7 FM *Arad – 106,8 FM *Bacău – 101,8 FM *Baia Mare – 100,1 FM *Bârlad – 102,8 FM *Bihor – 105,8 FM *Bistriţa – 101,3 FM *Botoşani – 100,8 FM *Braşov – 105 FM *Valea Prahovei – 104,1 FM *Buzău – 103,7 FM *Câmpulung Moldovenesc – 98,7 FM *Cluj-Napoca – 101 FM *Craiova – 101,1 FM *Deva – 105 FM *Focşani – 101 FM *Galaţi – 101,6 FM *Giurgiu – 102,6 FM *Harghita – 106,8 FM *Iaşi – 103,1 FM *Mangalia – 92,7 FM *Maramureş – 100,8 FM *Miercurea Ciuc – 98,4 FM *Oradea – 96,1 FM *Petroşani – 90,6 *Piatra Neamţ– 100,3 FM *Ploieşti – 104,1 FM *Rm.Vâlcea – 102,5 FM *Satu Mare – 96,1 FM *Sibiu – 103,7 FM *Suceava – 101,6 FM *Tg.Mureş – 104,9 FM *Tg.Jiu – 89,5 FM *Timişoara – 100,7 FM *Tulcea – 102 FM *Turnu Severin – 105,8 FM *Vaslui – 102,4 FM *Vatra Dornei – 107,7 FM *Zalău – 105 FM.
Postări
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu