FINALIŞTII PREMIILOR BRITISH FANTASY 2009

Au fost anunţaţi finaliştii Premiilor British Fantasy 2009.
Atît fiul (Joe Hill) cît şi tatăl (Stephen King) sînt finalişti dar la categorii diferite.Dar TATĂL concurează la două categorii ! :)

Roman (Premiul August Derleth)
·The Graveyard Book - Neil Gaiman (Bloomsbury)
·Memoirs of a Master Forger - William Heaney/Graham Joyce (Gollancz)
·Midnight Man - Simon Clark (Severn House)
·Rain Dogs - Gary McMahon (Humdrumming)
·The Victoria Vanishes - Christopher Fowler (Little, Brown)
·Thieving Fear - Ramsey Campbell (PS Publishing).

Nuvelă
·Gunpowder - Joe Hill (PS Publishing)
·Cold Stone Calling - Simon Clark (Tasmaniac Publications)
·Heads - Gary McMahon (We Fade To Grey)
·The Narrows - Simon Bestwick (We Fade To Grey)
·The Reach of Children, Tim Lebbon (Humdrumming)

Povestire
·"N" - Stephen King (Just After Sunset)
·"All Mouth" - Paul Meloy (Black Static 6)
·"Do You See" - Sarah Pinborough (Myth-Understandings)
·"Pinholes in Black Muslin" - Simon Strantzas (Second Humdrumming Book of Horror)
·"The Caul Bearer" - Allyson Bird (Bull Running For Girls)
·"The Tobacconist’s Concession" - John Travis (Second Humdrumming Book of Horror)
·"The Vague" - Paul Meloy (Islington Crocodiles)
·"Winter Journey" - Joel Lane (Black Static 5)

Culegere de povestiri
·Just After Sunset - Stephen King (Hodder & Stoughton)
·Bull Running for Girls - Allyson Bird (Screaming Dreams)
·Glyphotech - Mark Samuels (PS Publishing)
·How To Make Monsters - Gary McMahon (Morrigan Books)
·Islington Crocodiles - Paul Meloy (TTA Press)

Antologie
·Cone Zero - DF Lewis, ed. (Megazanthus Press)
·Myth-Understandings - Ian Whates, ed. (Newcon Press)
·Subtle Edens - Allen Ashley, ed. (Elastic Press)
·The Mammoth Book of Best New Horror 19 - Stephen Jones, ed. (Constable & Robinson)
·The Second Humdrumming Book of Horror - Ian Alexander Martin, ed. (Humdrumming)
·We Fade To Grey - Gary McMahon (Pendragon Press)

Artist
·Dave McKean -The Graveyard Book (Bloomsbury)
·Edward Miller -Vault of Deeds (PS Publishing)
·Lee Thompson -The Land at the End of the Working Day (Humdrumming)
·Les Edwards
·Vincent Chong

Editură mică
·Elastic Press (Andrew Hook)
·Newcon Press (Ian Whates)
·Pendragon Press (Chris Teague)
·Screaming Dreams (Steve Upham)
·TTA Press (Andy Cox)

Non-Fiction
·journal.neilgaiman.com, Neil Gaiman
·Basil Copper: A Life in Books, Stephen Jones, ed. (PS Publishing)
·Doctor Who: The Writer's Tale, Russell T. Davies & Benjamin Cook (BBC Books)
·"Mutant Popcorn" column, Nick Lowe (Interzone)
·What Is It We Do When We Read Science Fiction, Paul Kincaid (Beccon Publications)

Revistă
Black Static, Andy Cox, ed.
·Interzone, Andy Cox, et. al., eds.
·Midnight Street, Trevor Denyer, ed.
·Postscripts, Peter Crowther & Nick Gevers, eds.
·SFX, Dave Bradley, ed.

Comic/Graphic Novel
·30 Days of Night: Beyond Barrow, Steve Niles & Bill Sienkiewicz (IDW Publishing);
·All-Star Superman, Grant Morrison & Frank Quitely (DC Comics);
·Buffy, Season Eight, Vol. 3: Wolves at the Gate, Joss Whedon & Drew Goddard and Georges Jeanty (Dark Horse Comics);
·Comic Book Tattoo: Tales Inspired by Tori Amos, Rantz A. Hoseley & Tori Amos, eds. (Image Comics);
·Hellblazer: Fear Machine, Jamie Delano (Vertigo);
·Hellblazer: The Laughing Magician, Andy Diggle & Leonardo Manco and Daniel Zezelj(Vertigo);
·Locke and Key, Joe Hill & Gabriel Rodriguez (IDW Publishing);
·The Girly Comic Book 1, Selina Lock, ed. (Factor Fiction);
·The New Avengers: Illuminati, Brian Bendis & Brian Reed and Jim Cheung (Marvel Comics).
Există nominalizări pentru categoriile "cinema" şi "televiziune".
Laureaţii vor fi aleşi de membrii British Fantasy Society şi vor fi anunţaţi la
FantasyCon,care va avea loc între 18-20 septembrie 2009,la hotelul Brittania,în Notingham,Marea Britanie.
www.britishfantasysociety.org.uk

MIHAI-DAN PAVELESCU LA "EXPLORATORII LUMII DE MÂINE"

Invitatul lui Ştefan Ghidoveanu la emisiunea "Exploratorii lumii de mâine",de sâmbătă
13 iunie 2009,la ora 13.15,Radio România Cultural este membrul fondator al Societăţii Române de Science Fiction şi Fantasy,Mihai-Dan Pavelescu.
Tema emisiunii va fi "Fantasticul şi fantasy-ul".
Emisiunea "Exploratorii lumii de mâine" se difuzează în Bucuresti pe 101,3FM, bilunar,sîmbăta între 13.15 şi 13.45PM.
Emisiunea va putea fi ascultata live pe internet la adresa :
http://cultural.srr.ro sau http://srr.ro/stream/rrc.asx.
NU UITAŢI,SÂMBĂTĂ 13 IUNIE,LA 13.15 PE RADIO ROMÂNIA CULTURAL !

Văd o mulţime de oameni care ar dori să asculte emisiunea, fiind în imposibilitate de a o asculta în direct. Ce bine ar fi să intrebe acolo unde trebuie. S-ar putea să existe soluţii!


Traducătorul,redactorul,editorul SF Mihai-Dan Pavelescu s-a născut la 18 iulie 1956, în Bucureşti.
Absolvent al Facultăţii de Mecanică, IPB, promoţia 1982.
Debutul în SF a fost în 1983,în revista tîrgu-mureşeană VATRA,cu traducerea povestirii "Jocul sîngelui şi pulberii" de Roger Zelazny.
Tot din 1983 a început să publice traduceri de proză SF în almanahuri,reviste,
antologii
("Arena"-Fredric Brown în almanahul Anticipaţia 1985,"Copilul dimineţii"-
Gardner Dozois în almanahul Anticipaţia 1986,"Efecte relativiste"-Gregory Benford în
revista "Magazin" în 1986).
Din 1984 a început să frecventeze cenaclul SF studenţesc SOLARIS,devenind în 1986 membru fondator al cenaclului SF PROSPECTART.
Din anul 1984, traducător atestat de engleză-română, în specialităţile „literatură“ şi „istorie“.
Alături de Ion Doru Brana a fost singurul traducător SF,căruia Almanahul ANTICIPAŢIA
i-a dedicat un medalion literar,în cazul lui în Almanahul ANTICIPAŢIA,ediţia 1988 cuprinzînd şi traducerile povestirilor "Sculptură lentă"-Theodore Sturgeon şi "Jocul şobolanului şi al dragonului"-Cordwainer Smith.
Reproducem scurta prezentare:
"Inginerul Mihai-Dan Pavelescu este incontestabil campionul prolificităţii printre traducătorii români ai genului (scria Sorin Antohi în 1987 iar MDP este şi în 2009 campion - nota mea)iar ritmul său de lucru nu dă semne de slăbire.
Principala sa calitate de traducător este siguranţa expertă a alegerii textelor-
un grad zero al criticii literare-iar preferinţele sale sînt pentru densitatea epică,
bogăţia imagistică,tensiunea susţinută a conflictului literar.Pare să fie mai puţin sedus de experimentele formale(destul de frecvente în SF...
Mihai Dan Pavelescu are aptitudini pentru comentariul critic,dar şi le face publice foarte rar,fiind preocupat mai ales de îmbogăţirea patrimoniului de texte SF accesibile în limba română.
Ca şi în capacitatea sa de selecţie,trebuie să vedem în marea sa productivitate ca traducător,un preţios auxiliar al spiritului critic."
Premii: cel mai bun traducător din domeniul SF,ROMCON 1993,1994.
1991–2000: redactor literar al Colecţiei de Povestiri Ştiinţifico-Fantastice (CPSF Anticipaţia) şi Almanahului Anticipaţia.
1994–2004: traducător la editura Teora.
2004–prezent: traducător la editura Meteor.
1997–2000: coordonator al colecţiei Nautilus a editurii Nemira.
2006–prezent: coordonator al colecţiei Nautilus a editurii Nemira.
A publicat 224 de cărţi traduse din diverse domenii
Redactări SF:
·60 de numere ale revistei CPSF Anticipaţia
·8 almanahuri Anticipaţia 1993-1999/2000
·cărţi pentru editurile Ştiinţă & Tehnică, Pygmalion, Nemira şi Lucman
Începând din 1983, a publicat traduceri de proză scurtă SF şi articole în reviste (Vatra, Magazin, Contemporanul, Colecţia de povestiri ştiinţifico-fantastice, Strict secret, Quasar, Orion, SLATL, Jurnalul SF, String, Adevărul literar şi artistic, Magazin Internaţional, Diverta), almanahuri (Anticipaţia, Contemporanul, România literară) şi antologii.

Traduceri exclusiv SF (în volum sau serializate):
1. Lumea lui Rocannon, de Ursula K. LeGuin, Editura Orion,1990
2. Ferma animalelor, de George Orwell. Serial în revista Contemporanul,1990
3. Sfârşitul copilăriei, de Arthur C. Clarke.Serial în revista CPSF Anticipaţia,1990
4. Duşmanul, de Barry B. Longyear, Editura Orion,1991
5. Rendez-vous cu Rama, de Arthur C. Clarke, Editura Multistar,1991
6. Făuritor de univers, de A. E. Van Vogt. Serial în revista CPSF Anticipaţia,1992
7. Oraşul şi stelele, de Arthur C. Clarke, Editura Multistar,1992
8. Fugarul, de Richard Bachman, Editura Orion,1992
9. Bug Jack Barron, de Norman Spinrad, Editura Adevărul,1993
10. Lumii îi spuneau Pădure, de Ursula K. LeGuin, Editura Mondial,1993
11. Zeii înşişi, de Isaac Asimov, Editura Teora,1993
12. Meridian, de Eric Brown, Editura Valdo,1993
13. Primul marţian, de A. E. Van Vogt, Editura Dalsi,1993
14. Neuromantul, de William Gibson, Editura Cristian,1994
15. Cronici marţiene, de Ray Bradbury, Editura Gamapres,1994
16. Mâna stângă a întunericului, de Ursula K. LeGuin, Editura Nemira,1994
17. Drumul iadului, de Roger Zelazny, Editura Teora,1994
18. Jocul lui Ender, de Orson Scott Card, Editura Nemira,1994
19. Căderea nopţii, de Isaac Asimov & Robert Silverberg, Editura Teora,1994
20. Omul demolat, de Alfred Bester, Editura Pygmalion,1994
21. Conexiunea psi, de Joe Haldeman, Editura Teora,1995
22. Omul pozitronic, de Isaac Asimov, Editura Teora,1996
23. Lumea dinafara timpului, de Larry Niven, Editura Teora,1996
24. Supercablat, de Walter Jon Williams, Editura Nemira,1996
25. Carantină, de Greg Egan, Editura Teora,1996
26. Între două lumi, de Norman Spinrad, Editura RAO,1996
27. Poarta, de Frederik Pohl,Editura Pygmalion
28. Întoarcerea dintre stele, de Stanislav Lem, Editura Univers, 1997
29. Distres, de Greg Egan, Editura Teora,1997
30. Sfârşitul copilăriei şi 11 povestiri, de Arthur C. Clarke, Editura Teora,1997
31. Perioada Campbell, de Isaac Asimov, Editura Teora,1998
32. Chrome, de William Gibson, Editura RAO,1998
33. Întemeietorii, de Isaac Asimov, Editura Teora,1998
34. Visele sunt sacre, de Isaac Asimov, Editura Teora,1998
35. Destinaţia creier, de Isaac Asimov, Editura Teora,1998
36. Protectorul, de Larry Niven, Editura Teora,1998
37. Calea marţiană, de Isaac Asimov, Editura Teora,1998
38. Axiomatic, de Greg Egan, Editura Teora,1998
39. Pace eternă, de Joe Haldeman, Editura Teora,1999
40. Count Zero, de William Gibson, Editura RAO,1999
41. Întrebarea finală, Isaac Asimov, Editura Teora,1999
42. Războiul etern, de Joe Haldeman, Editura Pygmalion,1999
43. Zburătorii nopţii, de George R. R. Martin, Editura Teora,1999
44. Sfârşitul jocului, de Bruce Bethke, Editura Nemira,1999
45. Lumea Pay-Contactul, de Larry Niven&Jerry Pournelle, Editura Teora,1999
46. Lumea Pay-Confruntarea, de Larry Niven şi Jerry Pournelle, Editura Teora,1999
47. Luminescent, de Greg Egan, Editura Teora, 2000
48. Rendez-vous cu Rama, de Arthur C. Clarke,Editura Lucman (reeditare),2002
49. Ameninţarea fantomei, de Terry Brooks, Editura Amaltea,2002
50. Planeta adormită, de Greg Bear, Editura Amaltea,2002
51. Teama Fundaţiei, de Gregory Benford, Editura Teora,2002
52. Moştenitorul Imperiului, de Timothy Zahn, Editura Amaltea,2002
53. Lumina întunericului, de Arthur C. Clarke, Editura Teora,2002
54. Fundaţia şi haosul, de Greg Bear, Editura Teora,2002
55. Triumful Fundaţiei, de David Brin, Editura Teora,2002
56. Fundaţia, de Isaac Asimov, Editura Teora,2002
57. Asaltul Forţei Întunecate, de Timothy Zahn, Editura Amaltea,2002
58. Ultima comandă, de Timothy Zahn, Editura Amaltea,2003
59. Ochiul minţii, de Alan Dean Foster, Editura Amaltea
60. Umbrele Imperiului, de Steve Perry, Editura Amaltea,2003
61. Cavernele de oţel, de Isaac Asimov, Editura Teora,2003
62. A Doua Fundaţie, de Isaac Asimov, Editura Teora,2003
63. Fundaţia şi Pământul, de Isaac Asimov, Editura Teora,2003
64. Paradisul capcană, de A. C. Crispin, Editura Amaltea,2004
65. Gambitul hutt, de A. C. Crispin, Editura Amaltea,2004
66. Drumul spre Fundaţie, de Isaac Asimov, Editura Teora,2004
67. Zorii rebeliunii, de A. C. Crispin, Editura Amaltea,2004
68. Darth Maul, vânător de umbre, de Michael Reaves, Editura Amaltea,2004
69. Apropierea furtunii, de Alan Dean Foster, Editura Amaltea,2004
70. Atacul clonelor, de R. A. Salvatore, Editura Amaltea,2005
71. Marşul cel Lung, de Richard Bachman, Editura Lucman,2005
72. La răscruce, de Matthew Stover, Editura Amaltea,2005
73. Şantier în lucru, de Richard Bachman, Editura Lucman,2005
74. Răzbunarea Sithului, de Matthew Stover, Editura Amaltea,2005
75. Jocul lui Ender, de Orson Scott Card, Editura Nemira (reeditare),2005
76. Fugarul, de Richard Bachman, Editura Lucman (reeditare),2005
77. Neuromantul, de William Gibson, Editura Corint (reeditare),2005
78. Remake, de Connie Willis, Editura Pygmalion,2005
79. Umbra Minotaurului, de Alan Gibbons, Editura Corint, 2006
80. Legiunea vampyrilor, de Alan Gibbons, Editura Corint, 2006
81. Războinicii corbului, de Alan Gibbons, Editura Corint, 2006
82. Mobilul, de Stephen King, Editura Nemira, 2006
83. Lumea lui Rocannon, de Ursula K. LeGuin, Editura Nemira (reeditare),2006
84. Omul demolat, de Alfred Bester, Editura Nemira (reeditare),2007
85. Carantină, de Greg Egan, Editura Nemira (reeditare), 2007
86. Steaua Pandorei I-II, de Peter Hamilton, Editura Tritonic,2007
87. Scara lui Schild, de Greg Egan, Editura Nemira, 2007
88. Foc în Adânc, de Vernor Vinge, Editura Nemira, 2008
89. Doar tu poţi salva omenirea, de Terry Pratchett, Editura Corint, 2008
90. Neuromantul, de William Gibson, Editura Univers (reeditare), 2008
91. Poarta, de Frederik Pohl, Editura Nemira (reeditare), 2008
92. Stăpânul cântecelor, de Orson Scott Card, Editura Nemira, 2009
93. Ilion, de Dan Simmons, Ed. Nemira, 2009
94. Dincolo de orizontul albastru, de Frederick Pohl, Editura Nemira, 2009
95. Steaua Pandorei III-IV, de Peter Hamilton, Editura Tritonic, 2009
96. Hyperion, de Dan Simmons, Editura Nemira, 2009
Traduceri nepublicate (în versiunea MDP):
Dune, Frank Herbert (trad. 1985)
Traversând oceanul de stele, Gregory Benford (1986)
Lumea inversă, Christopher Priest (1989)
Mileniu, John Varley (1994)
Tarner de Gor, John Norman (1994)
Supradoza Mona Lisei, William Gibson (1996)
Programatorul divin, Robert Sawyer (2000)
Căderea lui Hyperion, Dan Simmons (2007)
Întâlnire cu Heechee, Frederik Pohl (2009)
Romanele traduse pre-1990
Omul demolat, Alfred Bester (trad. 1979)
Sfârşitul copilăriei, Arthur C. Clarke (1980)
Zeii înşişi, Isaac Asimov (1980)
Poarta, Frederik Pohl (1980)
Dune, Frank Herbert (1981)
Drumul iadului, Roger Zelazny (1981)
Stăpânul cântecelor, Orson Scott Card (1982)
Rendez-vous cu Rama, Arthur C. Clarke (1982)
Cronicile marţiene, Ray Bradbury (1984)
Traversând oceanul de stele, Gregory Benford (1986)
Ferma animalelor, George Orwell (1986)
Neuromantul, William Gibson (1987)
Lumea lui Rocannon, Ursula LeGuin (1989)
Lumea inversă, Christopher Priest (1989)

VIITORUL NOSTRU POSTUMAN

Francis Fukuyama – probabil cel mai cunoscut filosof social contemporan – revine asupra formulării care l-a consacrat, „sfîrşitul istoriei“.
Din moment ce ştiinţa n-a ajuns la capăt, nici istoria (în sensul succesiunii formelor politice) nu se poate încheia.
Dezvoltarea biotehnologiilor deschide perspective surprinzătoare şi neliniştitoare asupra viitorului nostru. Cum va modifica ingineria genetică acea esenţă umană la care s-au raportat filosofii începînd cu Platon si Aristotel? Cum vor afecta biotehnologiile societatea şi ordinea politică? În ce fel ne ameninţă clonarea şi
medicamentele psihotrope? Ce putem face, la urma urmei, pentru a rămîne oameni?
Iată temele de meditaţie pe care Fukuyama le propune in "Viitorul nostru postuman".

"Viitorul nostru postuman" - Francis Fukuyama
(Our Posthuman Future: Consequences of the Biotechnology Revolution,2002)
traducere de Mara Rădulescu
Editura Humanitas,colecţia: Paşi peste graniţe,2004

Fukuyama consideră două romane ca fiind definitorii pentru secolul 20.Cum nu a exprimat vreodată vreo simpatie pentru vreun gen sau subgen literar,nu putem să-l suspectăm :) de vreun partis-pris.
Pentru că cele două romane sînt "1984" şi "Mîndra lume nouă",Brave New World
.
Ambele,consideră Fukuyama,vizionare ("mult mai vizionare decît şi-ar fi putut închipui cineva")fiind centrate pe două tehnologii diferite.
"1984 vorbea despre ceea ce numim acum tehnologia informaţiei".
"Mîndra lume nouă,în schimb se referea la cealaltă mare revoluţie tehnologică ce urma să aibă loc,aceea a biotehnologiei.Bokanovskificarea,crearea oamenilor nu în utere,ci,aşa cum se spune azi,in vitro;soma cu proprietăţi halucinogene,care le dă oamenilor o stare de fericire instantanee,filmele
feelies care se adresează tuturor simţurilor;modificarea comportamentului prin repetarea constantă a unor mesaje subliminale şi cînd metoda eşuează,se administrează diverşi hormoni artificiali".
"În timp ce previziunile tehnologice ale romanului 1984 ,au fost uimitor de exacte,previziunile politice nu s-au adeverit."
"Previziunile politice ale celeilalte mari distopii,Mîndra lume nouă,rămîn
încă să se împlinească.
Multe dintre tehnologiile imaginate de Aldous Huxley,precum fertilizarea in
vitro,mamele surogat,substanţele psihotrope şi ingineria genetică pentru crearea artificială a copiilor sînt deja de actualitate sau vor fi în scurt timp."
Fukuyama,discută potenţiala ameninţare la adresa democraţiei liberale,constituită de utilizarea pentru obiective transumaniste a biotehnologiilor.

Fukuyama analizează posibilitatea ca viitorul să aducă modificări fără precedent speciei umane prin utilizarea fără discernămînt a ingineriei genetice şi bioteh-
nologiilor.Capacitatea de a manipula ADN-ul va crea consecinţe potenţial teribile pentru toţi descendenţii noştri.
Utilizarea ştiinţei şi biotelehnologiilor pentru a imprima o direcţie anume evoluţiei
umane,este fundamental greşită,crede Fukuyama,sancţionînd obiectivele mişcării trans-
umaniste care postulează teoretic necesitatea apariţiei unui salt evolutiv care ar trebui să conducă la crearea supraoamenilor.Fukuyama ia atitudine şi condamnă controlul biotehnologiei pentru dirijarea evoluţiei speciei umane.

"Oamenii din Mîndra lume nouă sînt sănătoşi şi satisfăcuţi,dar au încetat să fie fiinţe umane.Ei nu mai luptă,nu au aspiraţii spirituale sau intelectuale,sînt satisfăcuţi de consumul furajelor de masă,nu mai trebuie să ia decizii morale dificile,pentru că morala nu mai există,nu mai fac nici unul din lucrurile pe care le asociem cu statutul de om.Nu mai au acele caracteristici care conferă demnitatea umană."

"Spre deosebire de omul împovărat de boală sau sclavie,noii oameni din Mîndra lume nouă,nu ştiu că s-au dezumanizat şi ceea ce este cel mai grav,nici nu le-ar păsa dacă ar şti.Ei sînt,într-adevăr,nişte sclavi fericiţi care se bucură de o fericire aservită."
Un gînditor influent
Francis Fukuyama (n. 27 octombrie 1952, Chicago) este un celebru sociolog şi politolog american.
A urmat studii clasice la Universitatea Cornell şi a obţinut doctoratul în ştiinţe politice la Universitatea Harvard, cu o teză despre politica externă a URSS în Orientul Mijlociu (1981). În anii 1979-1980, 1983-1989 şi 1995-1996 a fost colaborator al Departamentului de Ştiinţe Politice al Corporaţiei RAND, iar în anii 1981-1982 şi 1989 a lucrat la Departamentul de Stat al SUA.Francis Fukuyama este acum profesor la Universitatea americana "Johns Hopkins".
"Sfârşitul istoriei şi ultimul om"(1991) este cartea care i-a adus notorietate internaţională.A publicat numeroase studii şi articole despre democratizare şi politica economică internaţională. În ultimii ani s-a concentrat asupra rolului culturii şi al capitalului social în viaţa economică modernă şi în tranziţia către societatea informatizată.
Volume publicate
"Sfîrşitul istoriei şi ultimul om",1992
(The End of History and the Last Man,1992)
"Credinţa: virtuţiile sociale şi crearea prosperităţii",1995
(Trust: The Social Virtues and the Creation of Prosperity,1995)
"Marea ruptură: natura umană şi reconstrucţia ordinii sociale",1999
(The Great Disruption: Human Nature and the Reconstitution of Social Order,1999)
"Viitorul nostru postuman: consecinţe ale revoluţiei biotehnologice",2002
(Our Posthuman Future: Consequences of the Biotechnology Revolution,2002)
"Construcţia statelor:Ordinea mondială în secolul XXI",2004
(State-Building: Governance and World Order in the 21st Century,2004)
"America at the Crossroads: Democracy, Power, and the Neoconservative Legacy",2006
"After the Neo Cons: Where the Right went Wrong",2006
"Falling Behind: Explaining the Development Gap between Latin America and the United States",2008
Fukuyama este unul dintre cei mai influenti experţi în relaţii internationale
şi ştiinte politice ai acestui secol. Cea mai cunoscuta scriere a sa, "Sfîrsitul istoriei şi ultimul om", sustinea,în 1992,că lupta între ideologii politice diferite se apropie de sfîrşit, iar întreaga omenire se îndreaptă către democraţie. Ulterior, Fukuyama şi-a nuanţat opiniile, iar ultima sa carte, "America la răscruce: democraţie, putere şi mostenirea neoconservatoare",critică modul agresiv în care neoconservatorii încearcă să impună un tip de democraţie în lume.

QUASAR CELEBREAZĂ CEI 30 DE ANI DE EXISTENŢĂ ŞI ORGANIZEAZĂ UN COLOCVIU

La mulţi ani,Quasar !

Înfiinţat în 1979 de Dan Merişca,cenaclul/clubul Quasar organizează la împlinirea a 30 de ani de existenţă,între 5-7 iunie la Iaşi,Colocviul de Fantastic, SF şi Avangardă „Iaşi 600 + Quasar 30”
Participă membrii Quasar (Lucian Merişca,George Ceauşu,Vlad Frînghiu,Radu Vasile Chialda,etc.) şi invitaţi,Roberto Quaglia,Mihai Grămescu,Marian Coman,Ovidiu Petcu,
Paul Sava).

MINUNE SEFISTICĂ

Minunile nu contenesc să apară în Grădina Maicii Domnului !
Doamne Ajută şi Dă-ne nouă Doamne,sefeul nostru cel de toate zilele !
A se citi cu voce tare pe un ton pătruns de evlavie,păstrînd o atitudine pioasă
şi plină de umilinţă în timp ce se panoramează pe un sobor de preoţi cădelniţînd de zor şi blagoslovind Lucrarea Domnului.De această dată nu este vorba de sanctificarea
lui Petrache Lupu,a Elodiei sau a lui Terente.
Un miracol este apariţia unui grupaj intitulat simplist,sec şi extrem de prozaic "Dosar: Despre SF" în echivalentul românesc al magazinului literar "Lire",Dilemateca.
În cei patru ani de la apariţia revistei ("brand" al firmei "patriciene" Satiricon SRL - atenţie,nu Satyricon-honni soit qui mal y pense !:)este pentru prima dată cînd distinsa publicaţie catadicseşte să acorde mai mult decît vreo rubricuţă sau recenzie grăbită (ori una de tip bufonerie imbecilă ca "SF gastric" de Răzvan Petrescu,care îşi propune să amuze "gărgăriţele" după cum mărturiseşte comilitonul,fuşerind nuvela fraţilor Strugaţki,"A doua invazie a marţienilor").
Pînă şi coperta a fost "coruptă" cu o ilustraţie fabulos de kitschoasă dintr-un pulp SF al anilor '30.
O durere,o întristare şi un suspin,au pufnit "gărgăriţele" petresciene,consumatoare doar de ARTĂ ! Dacă şi "Dilemateca" a ajuns la asemenea compromisuri,unde o să ajungem ? La un eventual dosar SF în "România literară" ? Vade retro,Satana ! Nu ne duce pre noi în ispită,cu asemenea năluciri bolnave !
Sunt dedicate SF-ului opt pagini de eseu.
Dosarul SF începe cu textul lui Radu Pavel Gheo,"SF-ul: o definiţie",piesa de rezistenta a grupajului,un text dens,doct,documentat,de o mare limpezime şi coerenţă în care se afirmă cu toată rigoarea că"SF-ul nu este nici un gen literar aparte.Nu e nici paraliteratură,nici antiliteratură,ci pur şi simplu literatură..."
Şi de asemeni, "...într-un anumit sens,nu există literatură science fiction."
Pentru că,afirmă Radu Pavel Gheo şi are perfectă dreptate,"Fie ea umilă sau înaltă,trivială sau nobilă,pînă la urmă literatura nu poate fi decît bună sau proastă.Dincolo de cadrele,temele sau ideile specifice,science fiction-ul nu se abate de la această regulă."
Eseul lui R.P.Gheo are un preambul şi trei părţi ("Literatură mare şi literatură mică", "Literatură pentru copii şi tineret" şi "Literatura SF azi") şi porneşte de la volumul său teorie şi critică literară,"Despre science fiction".
Definiţia propusă de Gheo este "...SF-ul - un mod literar a cărui specificitate constă tocmai în raportul realitate-ficţiune,realizat într-un fel propriu..Universul ficţional de tip SF,ca şi cel utopic sînt rezultatele unei prelungiri a lumii reale într-un spaţiu imaginar,prelungire realizată prin analogie şi extrapolare.Cercul strîmt al universului de tip realist este prelungit logic de tip SF sau utopic,cu sublinierea - extrem de importantă - că ambele pornesc de la legile universului cunoscut,pe care le dezvoltă,le extrapolează sau le modifică pe cale raţională."
De la perspectiva criticii literare la percepţia lui Nicolae Manolescu referitoare la SF şi fantastic,Radu Pavel Gheo punctează echilibrat şi nuanţat,obiectivînd un demers care are meritul unui ton detaşat şi relaxat,permiţînd autorului o panorama succintă a genului inclusiv în România.
Este citata "masiva lucrare a lui Mircea Opriţă,Anticipaţia românească,
editura Viitorul Românesc,2003,un studiu aprofundat,exhaustiv şi bine documentat,
cea mai potrivită sursă critică şi teoretică de pînă acum."
Din acest motiv acest blog are în permanenţă inserată coperta "Anticipaţiei româneşti".
Pavel Gheo îi menţionează pe Sebastian A.Corn,Liviu Radu,Michael Hăulică,Ona Frantz,Florin Pîtea,Marian Coman,Ana-Veronica Mircea,Jean-Lorin Sterian.
Iar concluzia sa finală este "Între timp,cum graniţele dintre genuri sînt tot mai laxe,e din ce în ce mai greu să stabileşti clar dacă un anumit volum de Sebastian A.Corn,Răzvan Rădulescu sau - dintre autorii străini-de Chuck Palahniuk ori Kazuo Ishiguro poate fi categorisit drept science fiction,fantastic sau literatură
înaltă.Ceea ce nu e deloc rău pentru literatură.Pentru literatura autentică."

M.Hăulică preferă un slogan de tip populist-demagogic ca titlu al eseului său
"Literatura SF e despre oameni",de genul sintagmelor de pe bannerele pesedeului care au umplut oraşele ţării.Desigur,despre oameni,cu oameni,printre oameni,pentru oameni.Totul pentru om !
Dacă Radu Pavel Gheo considera că "literatura science fiction,într-un anumit sens,nu există" şi reprezintă o "sintagmă oricum pleonastică,fiind în contextul de faţă fiction şi "literatură" înseamnă acelaşi lucru",M.Haulica nefiind vreun teoretician sau critic literar,nu este deranjat de pleonasm.
Pe un ton colocvial,se propovăduiesc banalităţi si platitudini destinate cumpărătorilor nesefişti aflaţi în "targetul" Dilematecii,adică "gărgăriţele" petresciene,probabil.
Două sunt considerate momente culminante ale sefeului românesc post 90, "Jurnalul SF" care "scotea scriitori (mai mult sau mai puţin talentaţi - s-a şi văzut că mulţi dintre ei au dispărut între timp),pe bandă rulantă..." şi "Motocentauri pe acoperi-
şul lumii",o antologie despre care s-a scris în teze de licenţă şi de doctorat..."
Iar "campionii - ca număr de cărţi publicate,dar nu numai - sînt Liviu Radu şi Sebastian A.Corn,acesta din urmă fiind cam singurul reprezentant al sefiştilor accep-
tat de establishment-ul literar de la noi (ar mai fi şi Radu Pavel Gheo,dar pentru alte cărţi,mai puţin pentru Fairia)." Şi continuă,"dar sînt uitaţi (deşi nu poţi uita ceea ce n-ai ştiut niciodată,nu ?)cu desăvîrşire adevăraţii scriitori de SF:Dan Doboş,Ona Frantz,Costi Gurgu...."
Dar Florin Pîtea,Ana-Maria Negrilă,Lucian-Dragoş Bogdan,Robert David,Laurenţiu Nistorescu,Lucian Vasile Szabo,Costel Baboş,Victor Martin,George Lazăr,Cristian-Mihail Teodorescu,Dănuţ Ungureanu ? Aceştia nu sînt adevăraţi scriitori de SF ?
Dar sponsorul Bogdan-Tudor Bucheru ? Nu e bun decît să i se cheltuie la marginea hărţii dolarii cîştigaţi prin muncă în Arizona ?
Mai sunt menţionaţi Roxana Brînceanu,Marian Truţă şi Marian Coman.
Iar "Tendinţele în sefeul românesc contemporan ?" se întreabă gurul şi tot el răspunde, "...se continuă linia nouăzecistă,cea hulită de păstrătorii vechilor tradiţii,cea apropierii de mainstream,avînd mai multe legături cu fantasticul decît cu sefeul....există două direcţii - una tradiţională,cu un S foarte puternic în sigla SF şi una mai soft,mai în rînd cu ceea ce se petrece în ultima vreme şi prin alte părţi."
Iconografia grupajului utilizează excesiv ilustraţii de pulp SF,nouă la număr,care crează un contrast paradoxal cu cele două eseuri,conducînd la ideea derizoriului implicit al SF-ului.
Cît despre copertele volumelor reproduse,sunt absolut firesc,cele ale ediţiilor de la Tritonic îngrijite de gurul Haulică, "Despre science fiction","Nu sînt guru",
"Carbon modificat",ale ediţiilor prietenului Horia Nicola Ursu (Millenium Press),
"Povestiri fantastice","Cyberpunk","New Weird","Abaţia",a volumului prietenei Ona Frantz,"Sfîşierea",editat în 1999 de prietenul Horia Nicola Ursu la editura Dacia.
Coperta "Jurnalului SF" ilustrează apoteoza sefeului nouăzecist.
Pentru că prietenii ştiu de ce şi de bună seamă,Tritonic,Millenium Press şi Bastion sînt singurele edituri care publică autori români.Stingheră printre atîţia prieteni şi prietene se află coperta volumului lui Marian Truţă,"Vremea renunţării".Se ştie că la noi nu există cumetrii,cîrdăşii,mafii şi găşti.Nu există decît nobile pasiuni
dedicate misionariatului şi voluntariatului crucificate pe altarul sefeului.

În acelaşi număr,sînt demne de remarcat din punct de vedere sefistic, recenzia Luminiţei Corneanu,intitulată "Apocalipsa acum" despre romanul lui Cinghiz Aitmatov,"Stigmatul Casandrei",apărut în 2008,la editura Humanitas Fiction,cronica lui Hăulică,"Stăpînul poveştilor" despre romanul lui Orson Scott Card,"Stăpînul cîntecelor",editura Nemira,2009 şi profilul scriitoarei Mioarei Cremene,intitulat
"Poveştile unei epoci fierbinţi".
Mioara Cremene a scris şi un roman SF,apărut în 1968,la editura Tineretului,în colecţia SF (aceea cu "triunghiul",în format carte de buzunar),"Mărirea şi decăderea planetei Globus".
O premieră a ultimului deceniu (de la defuncta ArtPanorama încoace),o iniţiativă excelentă acest dosar SF,felicitări celor doi autori şi multă perseverenţă în a concretiza data viitoare un proiect şi mai ambiţios,dedicarea unui întreg număr al "Dilematecii",SF-ului.

THE FUTURE THAT NEVER WAS

1939 New York World's Fair-"The world of Tomorrow" şi locul unde a avut loc prima World Science Fiction Convention,numită ulterior Nycon 1.
strong>Tîrgul Mondial de la New York a avut loc între 1939-1940,a fost organizat în zona Flushing Meadows-Corona Park (de asemeni,aceasta a fost locaţia ediţiei 1964-1965 a New York World's Fair)şi a fost una dintre cele mai mari şi grandioase expoziţii din toate timpurile.
Am un sentiment straniu văzînd fotografiile,ca şi cum ar fi nişte frînturi de imagini ale unei lumi paralele,ale unui Pămînt care nu a traversat cel de al doilea război mondial,ale unei Terre care parcă se pregătea să se avînte spre stele.
William Gibson are o povestire în care personajul principal întrezăreşte într-o Californie contemporană,imagini ale unui Pămînt paralel,dintr-o altă dimensiune,
întocmai cu imageria făurită de către scriitorii şi ilustratorii science-fiction-ului în anii '30-40 ai secolului trecut : aeronave şi astronave baroce traversează cerul,oraşe scînteietoare şi imposibil de frumoase apar la linia orizontului,cupluri de supraoameni blonzi şi cu ochi albaştri,înveşmântaţi în toge,levitează deasupra deşertului,frînturi de imagini ale unor cosmodromuri gigantice sînt suprinse în toiul asolizărilor şi decolărilor,cu coada ochiului întrezăreşti grădini uluitoare cu stranii sculpturi şi fabuloase jocuri de apă.

Tema expoziţiei a fost "Lumea de Mâine" şi au participat cu pavilioane naţionale multe ţări din lume iar expoziţia a avut peste 44 de milioane de vizitatori.
În mapa de prezentare a Expoziţiei Universale - New York 1939,se menţiona:
"The eyes of the Fair are on the future – not in the sense of peering toward the unknown nor attempting to foretell the events of tomorrow and the shape of things to come, but in the sense of presenting a new and clearer view of today in preparation for tomorrow; a view of the forces and ideas that prevail as well as the machines. To its visitors the Fair will say: "Here are the materials, ideas, and forces at work in our world. These are the tools with which the World of Tomorrow must be made. They are all interesting and much effort has been expended to lay them before you in an interesting way. Familiarity with today is the best preparation for the future."
Începînd cu decembrie 1941,toate clădirile Tîrgului Mondial au fost demolate.
Nu mai există decît cîteva fotografii şi ilustrate reproducînd desene ale diverselor pavilioane.

CONCATENATION DESPRE SF-UL ROMÂNESC

Site-ul britanic CONCATENATION
(http://www.concatenation.org/europe/sf_romania_1.html)a postat o extrem de rezumativă trecere în revistă a SF-ului românesc de la origini pînă în 1990
,"A brief history of Science Fiction in Romania up to 1990.
"Romania has had a long history of science fiction from the end of the 19th century.This article summarises the highlights up to 1990".
Nu este un articol scris de colaboratorii englezi ai site-ului ci rodul unei acţiuni româneşti de promovare a SF-ului românesc.
1990 este se pare o dată fatidică.De ce anume s-au oprit la anul 1990 cei trei autori timişoreni(Laurenţiu Nistorescu,Dorin Davideanu,Silviu Genescu)rămîne un mister sau poate au considerat că numai după douăzeci de ani se poate panorama din punct de vedere literar o perioadă.
Ei bine,au trecut 20 de ani din 1989,aşteptăm şi partea a doua (adică punerea în context istoric a textelor lui Liviu Radu,Sebastian A.Corn,Michael Hăulică,Don Simon,Florin Pîtea,Dănuţ Ivănescu,Doru Stoica,Andrei Valachi,Ona Frantz,Cătălin Ionescu,Cătălin Sandu,Costi Gurgu,Jean Lorin Sterian,Ana Maria Negrilă,Ladislau Daradici,Roxana Brînceanu,Marian Coman,Lucian-Dragoş Bogdan,Dan Doboş,George Lazăr,Bogdan-Tudor Bucheru,Robert David,Laurenţiu Nistorescu,Radu Pavel Gheo).

"This article was a co-operative venture. Much is owed to Laurenţiu Nistorescu (SF writer and journalist). Additional information was provided by Dorin Davideanu (Editor of the H. G. Wells Society zine Paradox), Silviu Genescu (SF author and journalist) and translation was undertaken by Antuza Genescu (translator)."
"Vă caută un taur"[A Bull Is Searching for You] (1969) - a Eurocon-award winner in 1972 - is considered the most original Romanian science fiction novel of the 20th century".
Sigur că acest roman este una dintre cele mai importante opere ale SF-ului românesc,dar este greu de decis dacă într-adevăr este capodopera absolută.
Iniţiativa Concatenation este absolut meritorie (de altfel,organizaţia britanică cu acelaşi anume a dovedit un interes constant pentru România şi SF-ul românesc după 1990 în cadrul proiectului Eastern Europe).Problema este că editorii Concatenation nu au avut nici o posibilitate să verifice veridicitatea informaţiilor cuprinse în eseul celor trei autori.
Eseul debutează cu menţionarea celor doi clasici Victor Anestin şi Henric Stahl :
"În anul 4000 sau O calatorie la Venus"(1899) - Victor Anestin
"Un român în Luna"(1914) - Henric Stahl
"O tragedie cerească" - Victor Anestin
dar ignoră complet "Oraşele scufundate" de Felix Aderca.
Se trece la rapid la perioada anilor '50-'60 şi se menţionează o serie de autori consideraţi (în epocă ?) drept importanţi.
"The major authors of this period were: Sergiu Fărcăşan, Radu Nor, Ion Marin Stefan, Victor Kernbach, Ion Mânzatu, Romulus Bărbulescu and George Anania, Constantin Cubleşan, Mircea Opriţa and Vladimir Colin".
Recitind astăzi literatura SF a perioadei respective,credem că Sergiu Fărcăşan şi Vladimir Colin sînt cei mai importanţi autori ai anilor '60,urmaţi de Camil Baciu,Bărbulescu&Anania,Cubleşan,Opriţă,Săsărman.
Camil Baciu se pare că nu a existat în perspectiva timişorenilor.Cum de altfel nici Voicu Bugariu nu primeşte canonizarea necesară promovării în Marea Britanie.
"The main novels of this time were "O iubire din anul 41.042" [A Love Affair in the Year 41,042] (1959) by Sergiu Farcasan (and this has been virtually continually
in print especially in Romania's Francophone area), "A zecea lume" [The Tenth World] (1963) by Vladimir Colin, "Atacul cesiumiştilor" [The Attack of the Cesiumists] (1963) by Sergiu Farcasan, "Ferma oamenilor de piatra" [The Stone Men Farm] (1969) by Romulus Barbulescu and George Anania, "Argonautica" (1970) by Mircea Opriţă".
Paradoxul este că într-adevăr,"O iubire din anul 41.042" a fost re-editată în Franţa,cu titlul "L'An 41.042",ultima dată în 2007,dar probabil într-o versiune revizuită,expurgată de reziduul bolşevic de care au fost impregnate ediţiile româneşti.Celelalte titluri menţionate (cu excepţia "Argonauticii") nu au mai fost re-editate iar "Atacul cesiumiştilor" ar trebui de asemeni revizuit.
"In the final communist period 1974-1989 , some of the major Romanian SF works were "Capcanele timpului" [The Time Traps] (1974),"Dinţii lui Cronos" [The Teeth of Chronos] (1975) by Vladimir Colin; "Preţul secant al genunii", [The Price of the Abyss] (1974) by Adrian Rogoz; "Noptile Nemoriei" [Nights of the Memory] (1974) by Mircea Opriţă;"Verde Aixa" [Green Aixa] (1976) by Horia Arama; "Himera" [Chimera] (1979) by Gheorghe Săsărman; "Istorii Insolite" [Unusual Stories (1980) by Ovidiu S. Crohmălniceanu. The major SF academics of this period (and subsequently) were Ion Hobana, Florin Manolescu, Cornel Robu and Mircea Opriţă".
Da,cîteva dintre lucrările relevante au fost acestea menţionate mai sus,dar nu se spune nimic despre "noul val optzecist" : Mihai Grămescu,Lucian Ionică,Alexandru Ungureanu,Cristian Tudor Popescu,George Ceauşu,Gheorghe Păun,Rodica Bretin dacă i-am enumera pe cei care au reuşit să publice un volum şi pe cei care au debutat editorial după 1990,precum Dănuţ Ungureanu,Ovidiu Bufnilă,Lucian Merişca,Silviu Genescu,Leonard Oprea,Dorin Davideanu,Ovidiu Pecican,Alexandru Pecican,Radu Pintea,Marcel Luca,Lucian Vasile Szabo,Constantin Cozmiuc,Duşan Baiszki,,Cristian Mihail Teodorescu,Marian Truţă,Costel Baboş sau nu au debutat nici în ziua de azi precum Ştefan Ghidoveanu,Cristian Lăzărescu,Mircea Liviu Goga,Mihnea Columbeanu.
Un prea mare spaţiu este dedicat activităţilor fandomistice pre 1990 (care nici măcar sociologic nu mai prezintă vreo prea mare importanţă),a căror descriere ar putea deveni un eseu de sine stătător.
În esenţă,cred că obiectivul pe care şi l-au propus cei trei bănăţeni,acela de a populariza şi promova SF-ul românesc în lumea anglo-saxonă,a fost în mare parte ratat,pentru că autocenzurarea şi ignorarea atîtor texte relevante nu face decît să perpetueze o imagine fragmentară,distorsionată şi pauperă a unui fenomen românesc care a avut şi are dimensiuni literare relevante.