PROFESORUL ADRIAN BEJAN, DUKE UNIVERSITY, S.U.A.

„Sportul românesc numărul 1 în lume este inteligenţa, uitaţi-vă la mulţimea de români care au împînzit America, Germania, Anglia, Italia, Spania, remarcîndu-se în domenii creative”.

Adrian Bejan s-a născut pe data de 24 septembrie 1948 la Galaţi, a emigrat în Statele Unite în 1969 și este J.A. Jones Distinguished Professor of Mechanical Engineering la Duke University, Durham, North Carolina, S.U.A.

Adrian Bejan este cel mai activ şi vizibil termodinamician din lume (cît și în domeniilor transferului de căldură, mecanicii fluidelor, convecției și materialelor și mediilor poroase), inventatorul teoriei constructale a naturii, singurul român pe lista celor 100 cei mai citaţi specialiști din lume în inginerie.

Profesorul Adrian Bejan face parte din grupul elitei mondiale al specialiștilor în inginerie, din topul 100 al acestora și a primit 16 doctorate onorifice de la 11 universități din întreaga lume.

Profesorul Bejan este creatorul teoriei „constructale” (cuvînt creat de el din infinitivul verbului latinesc „construere”, a construi) ce se referă la designul și evoluția materiei, teorie care explică forma și dimensiunile manifestărilor naturale (rîuri, forme de relief) cît și ale modului de organizare al viului, generarea designului naturii (configurație, model, geometrie) fiind un fenomen care unește atît sistemele vii cît și pe cele inanimate.

Spre deosebire de teoria fractalilor care a evidențiat o asemănare între aceștia și formele naturii, fără a putea da explicații - teoria constructală are această capacitate și este și predictivă, oferind și răspunsurile necesare despre designul naturii.



Adrian Bejan provine dintr-o familie de intelectuali:

„Tata era medic veterinar, educat la Bucureşti, primul din familie plecat de la ţară şi ajuns cineva, cu bursă în perioada interbelică. Mama lucra ca farmacistă, cu facultate făcută tot în Capitală. N-au fost membri de partid, dar cînd au venit comuniştii la putere şi au început cu dictatura proletariatului, i-au arestat pe amîndoi, doar pentru că nu făceau parte din clasa muncitoare. Au scăpat cu viaţă din închisoare. După plecarea in S.U.A nu i-am mai revăzut”.

„A intrat la Facultatea de Inginerie Mecanică, avea deja cîteva succese la olimpiadele de matematică, iar în 1968 a cîştigat un concurs obţinînd miraculos o bursă la Massachusetts Institute of Tehnology (MIT).

A absolvit MIT ca şef de promoţie, deşi, „cînd am pornit spre America, vorbeam franceza, mai puţin engleza. Şi acolo eram singurul din lagărul comunist, habar n-avea nimeni unde e România şi ce vrea ea. Asta a fost crima regimului comunist, că ne-a scos complet din mersul lumii. M-am simţit atunci supărat şi provocat. Ştiam de unde vin, ce performanţe am, că pot să-i bat pe toţi, dar izolarea cortinei de fier îţi dădea o senzaţie stranie în raport cu ceilalţi”.

Ulterior cariera didactică şi ştiinţifică a lui Bejan a cunoscut o ascensiune fulminantă, lansîndu-se încă de la mijlocul anilor '70 în circuitul academic, la catedră şi în cercetare.

Explozia numelui său la nivel mondial, pe scară largă s-a produs însă odată cu enunţarea şi aplicarea teoriei constructale, o teorie potrivit căreia toate lucrurile de pe planetă se află în mișcare, tinzînd către perfecţiune.
În fapt, o idee despre un fenomen universal: generarea albiilor de curgere pentru diferite "fluide" (apă, aer, fluxuri electrice sau calorice, trafic terestru, acvatic sau aerian etc):

"Pentru ca un sistem macroscopic de mărime finită să supravieţuiască, configuraţia trebuie să evolueze astfel încît să ofere cel mai bun acces curenţilor care-l străbat".”

"E un principiu de fizică al organizării naturii, cu factori din geografie, istorie, geologie, atmosferă, hidrosferă. Şi asta pentru că în ţară am fost instruit în toate direcţiile.
Educaţia din inginerie m-a ajutat să arăt cum e organizată natura, cum sînt construite mamiferele, de ce are nevoie oraşul de străzi, autostrăzi, canalizare". - Adrian Bejan

Iar legea sa e utilizată deja în lume la amenajarea fluviilor, fluidizarea circulaţiei urbane, la proiectarea cartierelor rezidenţiale.”