DOUĂ ANTOLOGII SF DE LA WESLEYAN UNIVERSITY PRESS

"Ruinele unui continent devastat ciclic de cîte o conjurație de excese și de lipsuri : mizerie și corupție, la fel de înrădăcinate ; prea multă pricepere a celor răi, prea multă nepricepere a celor buni ; resemnare demnă de milă ; ocazii pierdute ; vinovății puse de guverne pe seama pasivității populației, iar de populație pe cea a incapacității guvernelor ; invocare generală a fatalității simbolurilor... " - Carlos Fuentes

"Cosmos Latinos : An Anthology of Science Fiction from Latin America and Spain" (Cosmos latinos : o antologie a SF-ului din America latină și Spania)
Andrea L. Bell, Yolanda Molina-Gavilán (antologatori)
Wesleyan University Press, 2003, Paperback, 330 pag.

Andrea L.Bell este profesor de spaniolă și studii latino-americane la Universitatea Hamline, Minnesota, S.U.A.
Yolanda Molina-Gavilán este profesor de spaniolă la Eckerd College, Florida, S.U.A.

"Cosmos Latinos" este prima antologie de SF hispano și lusitanofon care a apărut în engleză.
Conține 27 de povestiri ale unor autori din Spania, Mexic, Cuba, Argentina, Chile, El Salvador, Venezuela, Peru și Brazilia, scrise între 1862 și 2001.
Cinci povestiri aparțin perioadei 1862-1952, treisprezece anilor 1964-1989 și opt povestiri sînt din ultimii douăzeci de ani.Fiecare autor are o monografie iar volumul conține o bibliografie amplă despre lucrările publicate în spaniolă și portugheză.
Prefața descrie dezvoltarea SF-ului în Spania și în America Latină (nu și în Portugalia, care este metropola lumii lusitanofone), particularitățile genului influențat de cultura locală, contextul socio-politic (dictaturile, represiunea, loviturile militare, cenzura, prigonirea opoziției) și economic, gradul de dezvoltare precară și de industrializare insuficientă...

America de Sud produce prea puțină cercetare științifică și tehnologie fiind aproape în totalitate dependentă de importurile din Statele Unite, Japonia, China, Uniunea Europeană, postura clasică de consumator, de victimă a subdezvoltării.
Este interesant de notat că SF-ul scris în America de Sud și Spania, are elemente comune tematice și stilistice cu celelalte literaturi SF neo-latine din Franța, Italia, Portugalia și România, predilecția pentru soft SF, pentru abordări caracteristice științelor sociale, influența fantasticului, a motivelor religioase, utilizarea alegoriilor și parabolelor împotriva totalitarismului și dictaturilor ca în "Bunavestire" de Daina Chaviano (Cuba, 1983), "Pocalul de cristal" de Jeronimo Monteiro (Brazilia, 1964), ori descriind alienarea provocată de o cvilizație absurd-mașinistă "Acronia" de Pablo Capanna (Argentina, 1967), consecințele mercantilismului și consumismului dement, "Prima dată" de Elia Barrcelo (Spania, 1994), descompunerea morală și dezagregarea socială.
Un tablou general destul de sumbru și disperat, străfulgerat de inteligență, umor, ironie, neezitînd să cerceteze cauzele subdezvoltării, corupției, violenței omniprezente în America de Sud : pseudo-elite rapace, incompentente și iresponsabile,complicitatea majorității populației cu orice dictatură ce știe să manipuleze temele populismului prin demagogie deșănțată, incapacitatea intelectualității de a concepe proiecte de dezvoltare și reformă, deficitul cronic al asociaționismului și voluntariatului pentru cauze civice.


Trebuie menționat că latino-americanii vorbesc despre balcanizarea continentului iar la noi se vorbește despre latino-americanizare ceea ce demonstrează că marile spirite sînt întotdeauna pe aceeași lungime de undă.
Să nu uităm că Portugalia s-a democratizat de-abia în aprilie 1974 după 48 de ani de dictatură iar Spania în 1974 după 36 ani de franchism.În toate statele sud-americane au abundat în toate etapele istorice de la independență încoace, dictaturile militare.
Violența instituțională, asasinarea opozanților politici (în masă, ca în Chile și Argentina), războaiele civile, exploatarea brutală, mizeria imundă a majorității populației și-au găsit ecourile într-un science fiction militant și angajat idealurile umaniste utilizînd extrapolarea, analogia și silogismul ca protest împotriva anomiei.
SF-ul sudamerican este puțin cunoscut la noi cu prea puține excepții precum
"Cartea fantastică a lui Oaj" (El libro fantástico de Oaj, 1966) de cubanezul Miguel Collazo ( trad.: Irina Runcan, Editura Tineretului, 1969),
argentinianul Adolfo Bioy Casares, "Invenția lui Morel. Plan de evadare" (La invención de Morel, 1940 ; Plan de evasión, 1945) (trad.Ion Oprescu, editura Univers, 1976) și dezamăgitor de proasta nuvelă "Dintr-o lume în alta" ("De un mundo a otro", 1998), (trad.Tudora Șandru Mehedinți, editura Humanitas, 2007) și distopia mexicanului Carlos Fuentes, "Jilțul vulturului" (La silla del águila, 2002), (trad.Horia Barna, editura Curtea Veche, 2004).

Sumarul
”Începuturile”
Juan Nepomuceno Adorno - "Viitorul îndepărtat" (Mexic, 1862)
Nilo Maria Fabra - "Pe planeta Marte" (Spania, 1890)

"Speculații despre un nou gen : SF-ul dintre 1900 și 1950"
Miguel de Unamuno - “Mechanopolis” (Spania, 1913)
Ernesto Silva Roman - "Steaua Morții" (Chile, 1929)
Juan Jose Arreola – “Baby H.P” (Mexic, 1952)

"Primul val : 1960 - 1980"
Angel Arango - "Cosmonautul" (Cuba, 1964)
Jeronimo Monteiro - "Pocalul de cristal" (Brazilia, 1964)
Alvaro Menen Desleal - "O funie de nylon și aur" (El Salvador, 1965)
Pablo Capanna - “Acronia” (Argentina, 1967)
Magdalena Moujan Otano - "Gu Ta Gutarrack" (Noi și ai noștri")(Argentina, 1968)
Luis Britto Garcia - "Viitor" (Venezuela, 1970)
Hugo Correa - "Cînd Pilat spune nu" (Chile, 1971)
Jose B. Adolph - "Falsificatorul" (Peru, 1972)
Angelica Gorodischer - "Embrionul violet" (Argentina, 1973)
Andre Carneiro - "Transplant de creier" (Brazilia, 1978)
Daina Chaviano - "Bunavestire" (Cuba, 1983)
Federico Schaffler - "O simplă greșeală de calcul"(Mexic, 1983)

"Pe culmea valului : sfîrșitul anilor 80 și noul mileniu"
Braulio Tavares - "O minte acrobatică" (Brazilia 1989)
Guillermo Lavin - "Ajungînd la mal" (Mexic, 1994)
Elia Barrcelo - "Prima dată" (Spania, 1994)
Pepe Rojo - "Zgomot cenușiu" (Mexic, 1996)
Mauricio-Jose Schwarz - "Sclipiri pe sticlă albastră" (Mexic, 1996)
Ricard de la Casa, Pedro Jorge Romero - "Ziua în care a trecut prin tranziție"
(Spania, 1998)
Pablo Castro - "Exeriom" (Chile, 2000)
Michel Encinosa - "Ca trandafirii ce trebuie să moară" (Cuba, 2001)

"În ceea ce privește miraculosul din SF, acesta nu se naște din contrazicerea datelor științei, ci din meditația asupra puterii și mai ales asupra problematicii ei, adică asupra paradoxurilor, aporiilor, consecințelor sale extreme sau absurde, asupra ipotezelor sale temerare care scandalizează bunul simț, obișnuința sau verosimilul, și chiar imaginația, nu datorită une fantezii turbulente, ci unei analize mai severe și de o logică mai ambițioasă" - Roger Caillois


"The Black Mirror and Other Stories. An Anthology of Science Fiction from Germany and Austria" (Oglinda neagră și alte povestiri. O antologie a SF-ului din Germania și Austria)
Franz Rottensteiner, antologator ; Mike Mitchell, traducător.
Wesleyan University Press
2008, 424 pag.

Franz Rottensteiner este autorul multor studii despre science fiction precum "View From Another Shore: European Science Fiction" (1973, re-editat 1999), "The Best of Austrian Science Fiction"(2001) sau fantasy, "The Fantasy Book: An Illustrated History from Dracula to Tolkien" (1978).

Panorama SF-ului de limbă germană îl ia ca reper pe Kurd Lasswitz (Jules Verne al Germaniei), părintele anticipației germane, continuă cu austriacul Ludwig Hevesi și flamboaiantul Paul Scheerbart.
Cel mai popular scriitor SF de limbă germană al perioadei interbelice a fost belicosul Hans Dominik, autor de SF militarist-naționalist.
După cel de al doilea război mondial, austriacul Herbert W. Franke devine cel mai cunoscut scriitor SF al spațiului germanofon și nu numai, notorietatea lui este cvasi-universală inclusiv în România.
Înainte și după 1990, Carl Amery și Wolfgang Jeschke sînt apreciați, apoi Andreas Eschbach este cotat ca cel mai cunoscut scriitor SF de limbă germană.

Sumar
Introducere: O scurtă istorie a SF-ului de limbă germană

Pionierii : SF-ul înaintea primului război mondial
Kurd Lasswitz - "Către zeroul absolut al existenței" (Germania, 1871)
Kurd Lasswitz - "Apoikis" (Germania, 1882)
Ludwig Hevesi - "Jules Verne în iad" (Austria, 1906)
Carl Grunert - "Spionul marțian" (Germania, 1908)
Paul Scheerbart - "Malvu cîrmaciul" (Germania, 1912)

Între cele două războaie mondiale
Otto Willi Gail - "Brațele dispărute ale ceasului" (Germania, 1929)
Egon Friedell - "Este Pămîntul locuit?" (Austria, 1931)
Hans Dominik - "Un zbor liber in 2222" (Germania, 1934)

SF-ul de limbă germană își revine după cel de al doilea război mondial
Herbert W. Franke - "Rețeaua gîndurilor" (Austria, 1961)
Herbert W. Franke - "Bine ai venit acasă" (Austria, 1961)
Herbert W. Franke - "Meteoriți" (Austria, 1961)
Ernst Vlcek - "Spune-o cu flori" (Austria, 1980)
Carl Amery - "Doar o vară" (Germania, 1985)
Horst Pukallus - "Era munților în flăcări"(Germania, 1989)


SF din Republica Democrată Germană
Johanna & Günter Braun - "O vizită în Parsimonia.Un raport științific" (1981)
Erik Simon - "Oglinda neagră" (1983)
Angela & Karlheinz Steinmüller - "ochiul care nu plînge niciodată"(1984)

Generația actuală : din 1990 în prezent
Peter Schattschneider - "O scrisoare din cealaltă parte" (Austria, 1994)
Wolfgang Jeschke - "Partneri pentru viață " (Germania, 1996)
Michael Marrak - "Astrosapiens" (Germania, 1998)
Thorsten Küper - "Proiectul 38 sau jocul micilor cauze" (Germania, 2003)
Michael K. Iwoleit - "Timpul lui Planck" (Germania, 2004)
Oliver Henkel - "Hitler în campanie în America" (Germania, 2004)
Helmuth W. Mommers - "Habemus Papam" (Austria, 2005)
Andreas Eschbach - "Florile mamei" (Germania, 2008)


În românește au apărut trei romane de Herbert W.Franke,
"Rețeaua gîndurilor" (trad. Elena Andrei, I.M.Ștefan, editura Univers, 1979), "Zona zero" (trad.Peter Sragher, editura Univers, 1988) și "Capcana de sticlă" (trad.Lucian Hoancă, Almanahul Anticipația 1987), Erwin Wickert, "Templul părăsit" (trad.Mihai Isbășescu, 1989, editura Univers), GüntherKrupkat, "Nabou"
(trad.Florin Manolescu, editura Albatros, 1979), Wolfgang Hohbein,
"Charity.O femeie în Space Force" (trad.Anca Rusu, editura Baricada, 1992), Hermann Hesse, "Jocul cu mărgelele de sticlă" (trad.Ion Roman, Editura pentru literatură universală, 1969), Christoph Ransmayr , "Morbus Kitahara" (editura Univers, 1999), Ernst Jünger, "Albinele de sticlă", editura Univers, 1989, "Heliopolis", "Eumeswill" (ambele la editura Univers), Andreas Eschbach - "Filmul Isus", editura Rao, 2009, "Secătuit", editura Rao, 2008 (romanul "Premiul Nobel" al aceluiași autor este un thriller mainstream).