28.02.2010
HORIA GÂRBEA, PREȘEDINTELE ASB A DEVENIT MEMBRU SRSFF !
Scriitorul Horia Gârbea, președintele filialei București (A.S.B.- Asociația Scriitorilor din București) a Uniunii Scriitorilor din România, a devenit membru SRSFF.
Felicitări, domnule Gârbea, ne simțim onorați de prezența dumneavoastră în rîndul membrilor Societății Române de Science Fiction și Fantasy !
Horia Gârbea s-a născut la 10 august 1962 în Bucureşti.
Este doctor în inginerie din 1999, cu o teză din domeniul fiabilităţii construcţiilor, cadru didactic la Facultatea de Îmbunătăţiri Funciare şi Ingineria Mediului din Bucureşti din 1987.
A publicat 8 volume cu caracter ştiinţific şi didactic.
În domeniul literar, a debutat în 1982 cu poezie. A fost membru al cenaclului Universitas, condus de criticul Mircea Martin.
Din 2000 a fost secretar al sectiei de dramaturgie a Asociaţiei Scriitorilor Bucureşti.
Apoi, din noiembrie 2003, secretar al Asociaţiei Scriitorilor Bucureşti, ales preşedinte al ASB în 2005 și reales în 2009.
Membru al Comitetului director al Uniunii Scriitorilor din 2005.
Activitate literară
După revoluţia din 1989 a avut o activitate intensă de publicist și autor de literatură.
A publicat poezie, proză, teatru, critică literară și teatrală, eseuri.
În total 12 piese reprezentate în ţară ca şi în Anglia şi Franţa.
A tradus în română şi a adaptat pentru scenă 16 piese de Jacques Copi, Pierre Corneille, S.I.Witkiewicz, Fernando Arrabal, A.P.Cehov, N. Machiavelli, Dario Fo, Tennessee Williams, Marivaux etc.
A publicat 19 volume de literatură. A obtinut numeroase premii literare.
Romanul "Căderea Bastiliei" a fost distins cu trei premii naţionale în 1998.
A susţinut şi susţine rubrici permanente în reviste literare naţionale(“Luceafărul”, “Cuvântul”, “Ziarul financiar”, “Săptămîna financiară” etc.), şi la publicaţii teatrale ca “Scena”, “Drama”.
A publicat numeroase alte articole.
A prezentat cîteva sute de volume de literatură contemporană în articole, unele grupate ulterior în trei volume.
În 1998 a început sã realizeze scenarii de filme si show-uri pentru televiziune la ProTV, apoi la Prima TV, Național TV, etc.
A reprezentat România la festivaluri internaţionale de literatură și teatru.
A realizat doua cicluri de emisiuni la TVR Cultural (2002-2004).
A fost dramaturgul teatrului “Toma Caragiu” din Ploieşti.
Volume publicate
1993 "Doamna Bovary sînt ceilalţi" - texte pentru teatru - Ed. Phoenix
1993 "Mephisto" - texte pentru teatru - Ed. Phoenix
1996 "Text biografic" - poezie - Ed.Pantheon
1996 "Proba cu martori” - poezie - Ed.Cartea Românească şi ASB
1997 “Misterele Bucureştilor" - proză scurtă - Ed.Cartea Românească
1998 “Căderea Bastiliei" - roman - Editura Allfa
1998 "Cine l-a ucis pe Marx?"
text pentru teatru "Biblioteca Bucureşti" editata de Asociaţia Scriitorilor Bucureşti şi Editura Eminescu
1999 "Decembrie, în direct", texte pentru teatru Editura All,
2001 "Cine l-a ucis pe Marx ?", teatru, Editura Vinea
2001 “Enigme în oraşul nostru”, proza scurtă, Ed.Fundației Pro
2002 "Raţă cu portocale", publicistică, Ed.Premier
2003 “Vacanţă în infern” , critică, Ed. Carte de Suflet
2003 “Cresterea iguanelor de casă”, poezie, Ed. Vinea
2003 “Vacanţă în infern” , critică, vol II – Editura Muzeului Literaturii.
2004 “Hotel Cervantes”, teatru – Uniunea Scriitorilor din România
2004 “Drumul spre Nghe An” – jurnalistică, in colaborare cu Ed. MLR
2005 “Arte parţiale”- critică, – Editura Muzeului Literaturii Române şi ASB
2005 “Bridge în 41 de povestiri vesele” - Ed. Tritonic.
2006 “Crime la Elsinore”, roman - Ed. Cartea Românească
2007 “Divorţ în direct” teatru - Ed. Palimpsest.
2008 “Trecute vieţi de fanţi şi de birlici - Viaţa şi, uneori, opera personajelor” - Ed. Cartea Românească.
Premii şi distincţii
A primit Premiul Uniunii Scriitorilor pentru dramaturgie pe anul 1999.
Premiul Academiei pentru dramaturgie – 2001.
Distins cu Ordinul Meritul Cultural în grad de cavaler.
Premiul Poesis Satu-Mare, Premiul Sudului, Premiul Ion Creangă
Premiul Uniunii Scriitorilor pentru dramaturgie
“Horia Gârbea, născut la 10 august 1962, e bucureştean, inginer constructor, profesor universitar. E căsătorit cu Ruxandra, are copilul Tudor (8.12.2006) şi pisica Dosia. A publicat numeroase volume de inginerie şi literatură. I s-au jucat piese originale şi traduceri din dramaturgia universală.”
Blog propriu : http://horiagarbea.blogspot.com/
27.02.2010
ANIVERSAREA A TREIZECI DE ANI DE LA FONDAREA CLUBULUI SF HELION, TIMIȘOARA
Aniversarea a 30 de ani de la înfiinţarea clubului SF HELION (18 martie 1980) va avea loc în zilele de 19 şi 20 martie în sala Orizont a Uniunii Scriitorilor, filiala Timişoara (Piaţa Sf. Gheorghe, nr.3, etaj 1, deasupra Băncii Transilvania).
Programul aniversării a 30 de ani de la înfiinţarea clubului SF Helion, Timișoara
Ziua I, vineri 19 martie 2010
ora 12.30 :: S.F.-ul timişorean în context naţional şi european.
Dezbatere condusă de Cornel Ungureanu şi Lucian-Vasile Szabo
ora 15.30 :: Expoziţie de artă plastică: Omul invizibil văzut de elevi ai Liceului
de artă Timişoara
ora 16.00 :: Trecute clipe. Mărturii despre întâmplări şi fapte din istoria
clubului Helion
ora 17.00 :: Vernisajul expozanţilor Traian Abruda, Radu Cleţiu şi Cătălin Negrea
ora 17.30 :: Feţele viitorului între ficţiune şi prognoză (un meci intrat în
prelungiri) – comunicări
ora 19.30 :: Prezentarea ultimelor apariţii Helion şi Biblioteca Nova (2010),
filme de scurtmetraj realizate de Adrian Chifu şi Lucian Ionică
ora 20.30 :: Balul S.F. Înmânarea premiilor la concursul de proză scurtă din anii
2008 şi 2009
Ziua a II-a, sâmbătă 20 martie 2010
ora 10.00 :: Trecute clipe. Mărturii despre întâmplări şi fapte din istoria
clubului Helion
ora 10.45 :: Via nanotehnologia, conferinţă susţinută de fizician drd Marius
Chiriţă
ora 11.30 :: Tipologii ale războiului în S.F.-ul modern – comunicări
ora 15.30 :: Concluzii ale sesiunii de comunicări
ora 16.00 :: Alte Românii. Între provocare şi divertisment, prelegere şi dialog
cu Mircea Opriţă
ora 17.00 :: Trecute clipe. Mărturii despre întâmplări şi fapte din istoria
clubului Helion
ora 17.30 :: De ici, de colo, fragmente în lectura autorilor publicaţi în revista
Helion
ora 20.00 :: Revoluţii, proiecţii audio-vizuale laser realizate de Adrian Bancu
ora 20.45 :: Dance on Back, spectacol muzical semnat de Mihai Alexandru
26.02.2010
LUCEAFĂRUL DE DIMINEAȚĂ NR.9/24.02.2010 : "Anglomania salvează SF-ul din România ? "
”Luceafărul de dimineaţă” - partener media al Colocviului de literatură SF şi Fantasy „Alte Ţărmuri - aceeaşi lume“ organizat de Societatea Română de Literatură SF şi Fantasy și Asociaţia Scriitorilor Bucureşti, cu sprijinul Primăriei Sectorului 2 Bucureşti (30 ianuarie 2010) - vă oferă eseul:
"Anglomania salvează SF-ul din România ? " de Cristian Tamaș
http://www.revistaluceafarul.ro/index.html?id=1964&editie=88
În revista "Luceafărul de dimineață" nr.9/miercuri 24 februarie 2010, a apărut eseul lui Cristian Tamaș,"Anglomania salvează SF-ul din România ? "
Eseul "Anglomania salvează România ? Este tributar SF-ul românesc din ultimii douăzeci de ani modelor şi conceptelor anglo-saxone ?" a fost citit la Colocviul SRSFF "Alte țărmuri, aceeași lume" din 30 ianuarie 2010 și a fost postat pe site-ul SRSFF pe 31 ianuarie 2010..
Sîmbătă, 30 ianuarie 2010, a avut loc la Centrul Cultural „J.L. Calderon” al Primăriei Sectorului 2 din Bucureşti, Colocviul de literatură SF şi Fantasy - „Alte Ţărmuri, aceeaşi lume”.
Organizatori au fost Societatea Română de Literatură SF Fantasy şi Asociaţia Scriitorilor Bucureşti, filială a Uniunii Scriitorilor din România, cu sprijinul esenţial al Primăriei Sectorului 2 Bucureşti.
de la stînga la dreapta : Liviu Radu, Horia Gârbea, Mihaela Popescu
Întîlnirea a debutat cu alocuţiuni introductive rostite de: prof. Mihaela Popescu, directorul Centrului, preşedintele ASB, Horia Gârbea, preşedintele SRSFF, Dănuţ Ungureanu.
Horia Gârbea, preşedintele ASB, a prezentat asistenţei mesajele transmise colocviului de domnii Neculai Onţanu, primarul Sectorului 2, Nicolae Manolescu, preşedintele USR, şi Ion Hobana, preşedintele Secţiei de literatură pentru copii şi tineret a ASB.
A urmat o sesiune densă de comunicări şi referate, care a cuprins următoarele lucrări:
Horia Gârbea - „Literatură SF şi Fantasy - o şansă pentru literatura română”;
Marian Truţă - „Literatura şi noile medii - o provocare asumată”;
Angelo Mitchievici - „SF-ul românesc între utopie şi dictatură”;
Cristian Tamaş - „Anglomania salvează România? Este SF-ul românesc din ultimii douăzeci de ani tributar modelor şi conceptelor anglo-saxone?”;
Liviu Radu - „Literatura SF între apocalipsă şi ucronie”.
de la stînga la dreapta: Liviu Radu, Marian Truţă, Cristian Tamaş, Angelo Mitchievici
Prezentarea antologiei - de la stînga la dreapta: Liviu Radu, Horia Gârbea, Angelo Mitchievici
După o pauză necesară socializării şi comunicării, au urmat prezentarea antologiei SRSFF din anul 2009, intitulate „Alte Ţărmuri”, şi discuţii pe marginea referatelor şi a conţinutului antologiei."
"Anglomania salvează SF-ul din România ? " de Cristian Tamaș
http://www.revistaluceafarul.ro/index.html?id=1964&editie=88
În revista "Luceafărul de dimineață" nr.9/miercuri 24 februarie 2010, a apărut eseul lui Cristian Tamaș,"Anglomania salvează SF-ul din România ? "
Eseul "Anglomania salvează România ? Este tributar SF-ul românesc din ultimii douăzeci de ani modelor şi conceptelor anglo-saxone ?" a fost citit la Colocviul SRSFF "Alte țărmuri, aceeași lume" din 30 ianuarie 2010 și a fost postat pe site-ul SRSFF pe 31 ianuarie 2010..
Sîmbătă, 30 ianuarie 2010, a avut loc la Centrul Cultural „J.L. Calderon” al Primăriei Sectorului 2 din Bucureşti, Colocviul de literatură SF şi Fantasy - „Alte Ţărmuri, aceeaşi lume”.
Organizatori au fost Societatea Română de Literatură SF Fantasy şi Asociaţia Scriitorilor Bucureşti, filială a Uniunii Scriitorilor din România, cu sprijinul esenţial al Primăriei Sectorului 2 Bucureşti.
de la stînga la dreapta : Liviu Radu, Horia Gârbea, Mihaela Popescu
Întîlnirea a debutat cu alocuţiuni introductive rostite de: prof. Mihaela Popescu, directorul Centrului, preşedintele ASB, Horia Gârbea, preşedintele SRSFF, Dănuţ Ungureanu.
Horia Gârbea, preşedintele ASB, a prezentat asistenţei mesajele transmise colocviului de domnii Neculai Onţanu, primarul Sectorului 2, Nicolae Manolescu, preşedintele USR, şi Ion Hobana, preşedintele Secţiei de literatură pentru copii şi tineret a ASB.
A urmat o sesiune densă de comunicări şi referate, care a cuprins următoarele lucrări:
Horia Gârbea - „Literatură SF şi Fantasy - o şansă pentru literatura română”;
Marian Truţă - „Literatura şi noile medii - o provocare asumată”;
Angelo Mitchievici - „SF-ul românesc între utopie şi dictatură”;
Cristian Tamaş - „Anglomania salvează România? Este SF-ul românesc din ultimii douăzeci de ani tributar modelor şi conceptelor anglo-saxone?”;
Liviu Radu - „Literatura SF între apocalipsă şi ucronie”.
de la stînga la dreapta: Liviu Radu, Marian Truţă, Cristian Tamaş, Angelo Mitchievici
Prezentarea antologiei - de la stînga la dreapta: Liviu Radu, Horia Gârbea, Angelo Mitchievici
După o pauză necesară socializării şi comunicării, au urmat prezentarea antologiei SRSFF din anul 2009, intitulate „Alte Ţărmuri”, şi discuţii pe marginea referatelor şi a conţinutului antologiei."
24.02.2010
SRSFF LA "EXPLORATORII LUMII DE MÂINE", SÎMBĂTĂ 27 FEBRUARIE 2010, RADIO ROMÂNIA CULTURAL
La emisiunea lui Ştefan Ghidoveanu de pe RADIO ROMÂNIA CULTURAL, "EXPLORATORII LUMII DE MÂINE", sîmbătă 27 februarie 2010, ora 13.15,
sunt invitați membrii SRSFF, Marian Truță și Cristian Tamaș.
Tema emisiunii va fi „SRSFF după un an”.
Emisiunea "Exploratorii lumii de mâine" se difuzează în Bucureşti pe 101,3FM,bilunar, sîmbăta între 13.15 şi 13.45PM.
Sunînd în timpul emisiunii la telefoanele ascultătorilor,311.12.40 sau 319.05.05
puteţi dacă sînteţi prompţi să cîştigaţi volume SF.
Emisiunea va putea fi ascultata live pe internet la adresa : http://cultural.srr.ro sau http://srr.ro/stream/rrc.asx.
Lungimile de undă ale Radio România Cultural în ţară sînt :
Alexandria – 89,7 FM * Arad – 106,8 FM * Bacău – 101,8 FM *Baia Mare – 100,1 FM * Bîrlad – 102,8 FM * Bihor – 105,8 FM * Bistriţa – 101,3 FM * Botoşani – 100,8 FM * Braşov – 105 FM * Valea Prahovei – 104,1 FM* Buzău – 103,7 FM * Cîmpulung Moldovenesc – 98,7 FM * Cluj – 101 FM * Craiova – 101,1 FM* Deva – 105 FM * Focşani – 101 FM * Galaţi – 101,6 FM * Giurgiu – 102,6 FM* Harghita – 106,8 FM * Iaşi – 103,1 FM * Mangalia – 92,7 FM * Maramureş – 100,8 FM* Miercurea Ciuc – 98,4 FM * Oradea – 96,1 FM * Petroşani – 90,6 * Piatra Neamţ– 100,3 FM* Ploieşti – 104,1 FM * Rm.Vîlcea – 102,5 FM * Satu Mare – 96,1 FM * Sibiu – 103,7 FM* Suceava – 101,6 FM * Tg.Mureş – 104,9 FM * Tg.Jiu – 89,5 FM * Timişoara – 100,7 FM* Tulcea – 102 FM * Turnu Severin – 105,8 FM * Vaslui – 102,4 FM * Vatra Dornei – 107,7 FM * Zalău – 105 FM.
NU UITAŢI ! SÂMBĂTĂ 27 FEBRUARIE 2010, LA 13.15 PE RADIO ROMÂNIA CULTURAL !
22.02.2010
"PUMZI", PRIMUL SCURT- METRAJ SF AFRICAN
"Pumzi", primul scurt-metraj SF african a fost prezentat la festivalul de film din Sundance, Utah, S.U.A.
"Pumzi" aparținînd regizoarei kenyene, Wanuri Kahiu, este o distopie a cărei acțiune are loc peste 35 de ani.Wanuri Kahiu își imaginează o lume devastată și sfîșiată de "războaiele apei", în care supraviețuitori est-africani s-au refugiat în comunități subterane.
Un singur om luptă pentru reîntoarcerea la suprafață, o tînără care deține un stoc de semințe.E singură împotriva tuturor.
Regizoarea kenyană Wanuri Kahiu, autoarea scurt-metrajului SF "Pumzi" :
"Proiectul a început cu un scenariu în care îmi imaginam în ce fel de lume am trăi dacă ar trebui să cumpărăm și aerul respirat"
La fel ca și "District 9" (regizat de Neill Blomkamp, de origine sud-africană dar care a emigrat în Canada) și "Sleep Dealer", "Pumzi" se inspiră din realitățile africane și are meritul și curajul de a-și localiza acțiunea în Africa, utilizînd actori africani și narînd subiecte africane care sînt de fapt universale.
Regizoarea a obținut cu greu fondurile necesare realizării scurt-metrajului, reusind pina la urma sa fie sponsorizata de Focus Features’(Africa First short film program),
Institutul Goethe și fondul de artă africană Changamoto.
"Pumzi" a fost prezentat la festivalul Sundance în cadrul programului New African Cinema.
Wanuri Kahiu a declarat că speră ca succesul internațional al "Districtului 9" să atragă atenția asupra altor filme africane.
În Kenya, adesea utilizată ca decor al multor filme internaționale, nu există fonduri destinate proiectelor cinematografice ale regizorilor locali.
Distribuția reprezintă o altă problemă spinoasă, Wanuri Kahiu speră să ofere publicului "Pumzi" prin intermediul internetului.
Wanuri este o luptătoare, un om voluntar și hotărît care demonstrează că atunci cînd îți dorești cu adevărat să creezi ceva, voința și determinarea te conduc la finalizarea unui proiect.Ea a afirmat că succesul industriei nigeriene de film, numită Nollywood și al filmelor sud-africane au inspirat-o și au mobilizat-o.
Primul ei film, "From a whisper" a obținut cinci premii ale Academiei Africane de Film.
Wanuri speră să transforme "Pumzi" într-un lung metraj și să ajute la crearea unei societăți civile africane.
Spre deosebire de Wanuri Kahiu, regizorul nigerian Tchidi Chikere (unul din creatorii apreciați de la Nollywood,avînd peste 50 de filme) consideră că Africa nu este încă pregătită pentru science fiction :
"I dont think we’re ready in the primary sense of the word.
We can hide it in other categories like magic realism, allegory, etc, but we’re not ready for pure science fiction.”
Science fiction films from the West are failures here. Even Star Wars!
The themes aren’t taken seriously.
Science fiction will come here when it is relevant to the people of Africa.
Right now, Africans are bothered about issues of bad leadership, the food crisis in East Africa, refugees in the Congo, militants here in Nigeria.
Africans are bothered about food, roads, electricity, water wars, famine, etc, not spacecrafts and spaceships. Only stories that explore these everyday realities are considered relevant to us for now."
Și afirmații precum cele reproduse mai sus, nu-i împiedică pe alții, de exemplu pe regizorul din Camerun, Jean-Pierre Bekolo să lanseze un lung-metraj SF ca "Les Saignantes".
Tchidi Chikere scrie și fantasy ("Strangers in Paradise") dar sînt autori africani care scriu și publică science fiction,precum autorul ghanez Kojo Laing (culegerea de povestiri "Big Bishop Roko and the Alter Gangsters and Woman of the Aeroplanes"), autorul congolez Emmanuel Boundzeki Dongala, cu volumul intitulat “Jazz and Palm Wine”, doi scriitori din insulele Capului Verde scriu și publică SF, Arménio Vieira "Alesul soarelui"("O Eleito do Sol") și Vasco Martins, "Timpurile moralei moralizate"("Tempos da Moral Moral") sau angolezul José Eduardo Agualusa al cărui roman SF, "Baroc tropical" ("Barroco Tropical") a devenit best-seller în Portugalia.
Slipstream avant la lettre apare în romanele nigerienilor Daniel Olorunfemi Fagunwa (1903-19630) și Amos Tutuola (1920-1997) iar volumul lui Wole Soyinka,"Forest of a Thousand Daemons" este un superb exemplu de fantasy african.
20.02.2010
"LUCEAFĂRUL DE DIMINEAȚĂ" DESPRE COLOCVIUL SRSFF "ALTE ȚĂRMURI, ACEEAȘI LUME "
”Luceafărul de dimineaţă” - partener media al Colocviului de literatură SF şi Fantasy „Alte Ţărmuri - aceeaşi lume“ organizat de Societatea Română de Literatură SF şi Fantasy și Asociaţia Scriitorilor Bucureşti, cu sprijinul Primăriei Sectorului 2 Bucureşti (30 ianuarie 2010) - vă oferă eseurile:
"Literatura SF şi noile medii - un risc asumat" de Marian Truţă
Luceafărul de dimineața nr.8/2010
http://revistaluceafarul.ro/index.html?id=1941&editie=87
"Literatura SF între apocalipsă şi ucronie" de Liviu Radu
Luceafărul de dimineață nr.7/2010
http://revistaluceafarul.ro/index.html?id=1916&editie=86
"Colocviul de literatură SF şi Fantasy
Sîmbătă, 30 ianuarie 2010, a avut loc la Centrul Cultural „J.L. Calderon” al Primăriei Sectorului 2 din Bucureşti, Colocviul de literatură SF şi Fantasy - „Alte Ţărmuri, aceeaşi lume”.
Organizatori au fost Societatea Română de Literatură SF Fantasy şi Asociaţia Scriitorilor Bucureşti, filială a Uniunii Scriitorilor din România, cu sprijinul esenţial al Primăriei Sectorului 2 Bucureşti.
de la stînga la dreapta : Liviu Radu, Horia Gârbea, Mihaela Popescu
Întîlnirea a debutat cu alocuţiuni introductive rostite de: prof. Mihaela Popescu, directorul Centrului, preşedintele ASB, Horia Gârbea, preşedintele SRSFF, Dănuţ Ungureanu.
Horia Gârbea, preşedintele ASB, a prezentat asistenţei mesajele transmise colocviului de domnii Neculai Onţanu, primarul Sectorului 2, Nicolae Manolescu, preşedintele USR, şi Ion Hobana, preşedintele Secţiei de literatură pentru copii şi tineret a ASB.
A urmat o sesiune densă de comunicări şi referate, care a cuprins următoarele lucrări:
Horia Gârbea - „Literatură SF şi Fantasy - o şansă pentru literatura română”;
Marian Truţă - „Literatura şi noile medii - o provocare asumată”;
Angelo Mitchievici - „SF-ul românesc între utopie şi dictatură”;
Cristian Tamaş - „Anglomania salvează România? Este SF-ul românesc din ultimii douăzeci de ani tributar modelor şi conceptelor anglo-saxone?”;
Liviu Radu - „Literatura SF între apocalipsă şi ucronie”.
de la stînga la dreapta: Liviu Radu, Marian Truţă, Cristian Tamaş, Angelo Mitchievici
Prezentarea antologiei - de la stînga la dreapta: Liviu Radu, Horia Gârbea, Angelo Mitchievici
După o pauză necesară socializării şi comunicării, au urmat prezentarea antologiei SRSFF din anul 2009, intitulate „Alte Ţărmuri”, şi discuţii pe marginea referatelor şi a conţinutului antologiei."
Luceafărul de dimineață nr.5-6/2010
http://revistaluceafarul.ro/index.html?id=1879&editie=85
SITE-UL SF SOLARIA (UNGARIA) DESPRE PREMIILE SRSFF ȘI ANTOLOGIA "ALTE ȚĂRMURI"
SOLARIA, miercuri 17 februarie 2010 , 21:49
http://www.solaria.hu/hir_4732
”Obiectivul Societății Române de Science Fiction şi Fantasy (SRSFF) este de a recunoaşte şi susţine valorile româneşti , astfel încât de la sfârşitul anului trecut, SRSFF decernează premii pentru a evidenţia şi recompensa eforturile acelora care au adus o contribuţie importantă la relansarea SF-ului românesc.
Promisiunea societății a fost îndeplinită în toamna anului 2009, cu ocazia tîrgului de carte Gaudeamus de la București.
Pe data de 28 noiembrie 2009 a avut loc la standul librăriei Nautilus a soților Lucian și Doina Hanu, decernarea premiilor SRSFF și lansarea antologiei SRSFF „Alte țărmuri” editată cu sprijinul companiei Coca-Cola Hellenic.
De la stînga la dreapta:Horia Nicola Ursu, Michael Haulică, Florin Manolescu, Mircea Opriță, Cornel Secu (copyright©Mike Haulică)
SRSFF a acordat următoarele premii:
Premiul pentru autor – Florin Manolescu
Premiul pentru teorie şi critică literară – Mircea Opriţă
Premiul pentru promovarea literaturii science fiction – Michael Haulică
Premiul pentru cel mai bun periodic science fiction – Revista Helion
Premiul pentru cea mai bună editură de science fiction – Millennium Press
În viziunea SRSFF, aceste premii reprezintă reperele de calitate pentru perioada 2008-2009. Juriul a fost compus din Dănuţ Ungureanu, Liviu Radu, Cristian Tamaş, Sorin Camner, Cristian M. Teodorescu şi Marian Truţă.
În urma deliberărilor au fost stabilite categoriile de premii iar apoi, în urma unei analize a activităţilor din fandomul românesc, au fost desemnaţi câştigătorii.
Intenţionăm ca Premiile SRSFF să se permanentizeze şi să reprezinte, la sfârşitul fiecărui an, un eveniment notabil pentru toţi iubitorii de SF şi fantasy din România.
Ceremonia de premiere a fost urmată de lansarea antologiei SRSFF,"Alte țărmuri", primul volum al colecției ”Survol”.
Povestirile incluse în antologie :
Silviu Genescu – „Titanic”
Liviu Radu – „Ari”
Sebastian A. Corn – „A şaptea zi a vînătorului ”
Cristian M. Teodorescu - Big Bing, Larissa”, „Moartea domnului Teodorescu ”
George Lazăr – „Switch”
Bali Feri –„ Restricţie”
Marian Truță – „A doua venire”
Dănuț Ungureanu – „Ultimul mesaj e veşnicia”
Traducerea în maghiară a știrii postată pe site-ul Solaria îi aparține lui Feri Balin.
15.02.2010
CENACLUL PROSPECTART, VINERI 19 FEBRUARIE, CU ÎNCEPERE DE LA ORA 17.00, CENTRUL CULTURAL CALDERON
Vineri 19 februarie 2010, cu începere de la ora 17:00 va avea loc o nouă întrunire a cenaclului ProspectArt.
De data aceasta, fanii genului science fiction şi fantasy se vor întîlni la Centrul Cultural Calderon (str. J.L. Calderon nr. 39), prin amabilitatea doamnei Mihaela Popescu (directoarea Centrului Calderon) şi a primăriei sectorului 2 al Capitalei.
Vor citi:
Laura Sorin, prozele "Moarte gratis", "Fata moșului și împăratul verde",
Cristian M. Teodorescu, proza "Nici o zi nu seamănă cu cealaltă"
și
Cristian Tamaş, două texte de Wiliam Tenn, "Eliberarea Pamintului" (trad: Cristian Tamaș) și "Cum l-am descoperit pe Morniel Mathaway" (trad.: Dan Iordache).
Sunt aşteptaţi şi bineveniţi toţi iubitorii de science fiction şi fantasy, scriitori şi fani deopotrivă.
Ședintele vor începe la ora 17 atîta vreme cît ședințele cenaclului se vor desfășura la Centrul Calderon.
Adică vineri 19.02.2010 și, probabil, vineri 26.03.2010.
Din aprilie activitatea cenaclului va reveni la Observatorul Astronomic “Amiral Vasile Urseanu” din bulevardul Lascăr Catargiu 21 (fost Ana Ipătescu) iar întîlnirile se vor programa dupa tiparul obișnuit: în ultima joi din lună, de la ora 18.
11.02.2010
ROMULUS BĂRBULESCU ( 1925 - 2010)
Romulus Bărbulescu (născut la 27 octombrie 1925, Sulina, decedat pe 9 februarie 2010,Bucureşti), autor SF, dramaturg, eseist, critic literar, realizator de antologii
Absolvent al Institutului de Artă Teatrală şi Cinematografică din Bucuresti, Romulus Bărbulescu a fost cotat, alături de colaboratorul său de aproape cinci decenii, George Anania, ca unul dintre deschizătorii de drumuri în science fiction-ul românesc.
Între 1965-1975, pe posturile naţionale de radio i-au fost transmise peste 15 scenarii radiofonice cu profil SF.
Între 1973-1976, a susţinut în CPSF rubrica „Pulsul nostru actual“ conţinînd articole critice despre literatura SF, semnate cu pseudonimul Ana Barbara Rebegea. Alte articole similare au apărut in revistele "Viaţa românească" şi "Contemporanul". Autor al piesei "Despărţire la marele zbor" (1982), montată pe scena teatrului Ion Vasilescu, şi al scenariului de film "Mireasma ploilor tîrzii" (1984).
Împreună cu George Anania a conceput antologiile Nemira ’94 şi Nemira ’95.
Volume proprii
1983 – "Catharsis", editura Albatros, Bucureşti
1991 – "Încotro curge liniştea ? ", editura Ion Creangă, Bucureşti
1993 – "Golful ucigaşilor", editura Porto-Franco, Galaţi
Împreună cu George Anania
1963 – "Constelaţia din ape", roman, Colecţie de povestiri ştiinţifico-fantastice,
numerele 174 - 180
1967 – "Statuia şarpelui", editura Tineretului, Bucureşti
1969 – "Doando", Editura Tineretului, Bucureşti
1970 – "Ferma oamenilor de piatra", Editura Tineretului
1973 – "Paralela-enigmă", Editura Tineretului
1977 – "Şarpele blând al infinitului", editura Albatros
1990 – "Ferma oamenilor de piatră", editura InterComp, Bucureşti, ediţia a doua
1991 – "Paralela-enigmă", editura Porto-Franco, Galaţi, ediţia a doua
1992 şi 2002 – "Doando", ediţie revăzută şi adaugită, editura Nemira
1993 – "Cât de mic poate fi infernul?", editura Odeon
1993 – "Planeta fantomelor albastre", editura Alma
În antologii
"Pe lungimea de undă a cosmosului"
1994 – Antologia science fiction Nemira' 94
1995 – Antologia science fiction Nemira' 95
Premii
În 1990 i s-a decernat premiul de notorietate Eurocon.
"In 1963, George Anania published "Constellations from the Waters," the first of 10 science fiction novels that established him and his co-author, Romulus Barbulescu, as pioneers of the genre in Romania.
Back then, Anania and Barbulescu drew their inspiration from Russian writers like Ivan Efremov and the brothers Arkady and Boris Strugatsky, or the Polish author Stanislaw Lem, who wrote of parallel universes, distant fiefdoms and extraterrestrial class struggles. In a world where criticizing current society was forbidden, alternative reality was good metaphor, and even better, safe.
Most of the time, that is.
In the 1980s, the government of Nicolae Ceausescu took control of Anania and Barbulescu's growing circle of fan clubs to monitor discussions on utopian societies and social justice.
After the collapse of the Soviet Union, the authors competed for attention as books from Western science fiction writers like Robert Sheckley, Harry Harrison and Philip K. Dick flooded the East European market.
But 42 years after his first novel, Anania, now 65, and Barbulescu, 82, are back at it - putting the finishing touches on "The Struggle With The Angel," the last book in what has so far been a best-selling trilogy about life in a world of robots.
Even as Romania is set to join the European Union next year, Anania said life in the country was getting weirder, and Romanian science fiction is in demand again.
"After the Soviet Union collapsed, science fiction's popularity faded a bit in Romania," Anania said during an interview. "But even with all the freedom now, we are still not in control of our destinies. Big money, not government, rules everything. The leaders are distant. We are still not our own masters."
Although Arkady Strugatsky died two years later, in 1991, the brothers' literary legacy continues to influence East European writers like Barbulescu and Anania, who are finishing the trilogy they began with "Doando," or "Life Without Life."
The last installment, Anania said, focuses again on a society populated by people who seem to be human but are actually robots, although they do not know it. "They are instruments of a creator who has programmed them to take their planet to a different place, but they don't know the destination," he said." - "Science fiction sales - the post-Soviet generation" de Kevin J. O'Brien - duminică 29 octombrie 2006, articol din International Herald Tribune despre generaţia post-sovietică de autori de literatură science fiction, menţionându-i pe George Anania şi Romulus Bărbulescu.
http://www.ruslania.com/download/Pressa/Herald_Tribune.htm
R.I.P.
10.02.2010
IN MEMORIAM WILLIAM TENN (9 mai 1920-7 februarie 2010)
"William Tenn is one of the genre's very few genuinely comic, genuinely incisive writers of short fiction, sharper and more mature than Fredric Brown and less self-indulgent than Robert Sheckley." - John Clute, The Encyclopedia of Science Fiction
Dancing Naked: The Unexpurgated William Tenn, Volume 3 Noreascon Four (edited by Laurie Mann), NESFA Press, 2004
"It would be too wide a generalization to say that every SF satire, every SF comedy and every attempt at witty and biting criticism found in the field is a poor and usually cheap imitation of what this man has been doing since the 1940s. His incredibly involved and complex mind can at times produce constructive comment so pointed and astute that the fortunate recipient is permanently improved by it. Admittedly, the price may be to create two whole categories for our species: humanity and William Tenn. For each of which you must create your ethos and your laws. I've done that. And to me it's worth it." - Theodore Sturgeon
Immodest Proposals: the Complete Science Fiction of William Tenn, Volume 1 (edited by James A. Mann & Mary Tabasko), NESFA Press, 2001
"William Tenn remains — despite the years of subsequent work by other younger, talented writers — the supreme example of Swiftian satire updated for the 20th century and beyond.
Fueled by a sharp intelligence, a fierce sense of ethics, a world-weary cosmopolitanism and an abiding affection for mankind despite all its foibles, Tenn also possessed fine literary skills enabling him to get down on paper engagingly circuitous plots, jarring speculations and utterly believable characters, all forming eminently readable stories.
In short, he was both timely and timeless, a writer for the ages....My 1960s Ballantine set of Tenn's work has stood for decades as a core part of my collection." - Paul Di Fillipo
Here Comes Civilization: the Complete Science Fiction of William Tenn, Volume 2 (edited by James A. Mann & Mary Tabasko), NESFA Press, 2001
În România, William Tenn este cunoscut prin traducerile povestirilor sale "The Discovery of Morniel Mathaway, " ("Cum a fost descoperit Morniel Mathaway"), traducere de Dan Iordache şi Dan Merişca, Almanahul Anticipaţia 1986 şi "The Liberation of Earth, 1953" ("Eliberarea Pămîntului"), traducere de Cristian Tamaş, Adevărul literar şi artistic, 1990.
William Tenn (pseudonimul utilizat de Philip Klass) s-a născut la Londra în data de 9 mai 1920.
La puţin timp, familia sa a emigrat în S.U.A. şi s-a stabilit la New York în cartierul Brooklyn.
William Tenn a participat la cel de al doilea război mondial şi după lăsarea la vatră a început să scrie SF.
A lucrat în aviaţia S.U.A. ca expert în radare şi la Bell Laboratories.
A fost profesor la Pennsylvania State College din 1966 şi a predat literatura engleză, literatură comparată timp de 25 de ani.Şi un curs extrem de popular de science fiction.
S-a pensionat ca Professor emeritus şi a continuat să traiască în Pittsburgh.
Oraşul de unde provenea şi eroul său, Morniel Mathaway.
A debutat în 1946 în revista Astounding Science Fiction cu povestirea "Alexander the Bait" enunţînd prezumţia sa că viitorul explorării spaţiale va sta în mîinile guvernelor vreme îndelungată.Idee foarte nepopulară şi complet neîmbrăţişată în mediul SF care favoriza edisonadele spaţiale private ale unor savanţi sau corporaţii.
William Tenn a scris relativ puţin, doar două romane, "Of Men and Monsters" (1968) şi
"A Lamp for Medusa" (1968) şi este mai bine cunoscut pentru povestirile sale precum
"Child's Play" (1947), "Venus and the Seven Sexes" (1947); "The Liberation of Earth" (1953), "The Custodian" (1953),"Down among the Dead Men" (1954), "The Discovery of Morniel Mathaway" (1955),"Wednesday's Child" (1956), "Bernie the Faust", "The Tenants", "My Mother Was a Witch".
Romanul "Of Men and Monsters" reflectă condiţia umanităţii redusă la absurd, transformată într-o specie parazită (precum gîndacii de bucătărie) ce infestează locuinţele unor extratereştri gigantici care au invadat Pămîntul.
În 1978, la Universitatea Pennsylvania a fost prezentată o dramatizare intitulată
"Four From Tenn", creată de Joseph Wigley, bazată pe textele a patru povestiri ale scriitorului, "The Discovery of Morniel Mathaway", "Bernie the Faust", "The Tenants", "My Mother Was a Witch"
Iar în 2006 compania teatrală Malacandra Productions din Pittsburgh a pus în scenă o piesă bazată pe adaptarea de către John Regis a povestirii lui Tenn, "Winthrop Was Stubborn".
William Tenn a fost numit SFWA Author Emeritus în 1999 (Nebula Awards Banquet -Pittsburgh),în 2003 a fost guest of honor at Capclave, în 2004 la Worldcon (Noreascon 4) şi în noiembrie 2006 la Loscon.
Nu a primit niciodată vreun premiu.
Bibliografie
"Children of Wonder" (1953)
"Of All Possible Worlds" (1955)
"The Human Angle" (1956)
"Time in Advance" (1958)
"A Lamp for Medusa" (nuvelă publicată împreună cu "The Players of Hell" de Dave Van Arnam) (1968)
"Of Men and Monsters" (1968) (roman)
"The Seven Sexes" (1968)
"The Square Root of Man" (1968)
"The Wooden Star" (1968)
"Immodest Proposals: The Complete Science Fiction of William Tenn", Volume I (omnibus) (2000), Nesfa Press
"Here Comes Civilization: The Complete Science Fiction of William Tenn", Volume II (omnibus) (2001), Nesfa Press
William Tenn - "Dancing Naked: The Unexpurgated William Tenn", Volume 3 Noreascon Four (edited by Laurie Mann), Nesfa Press, 2004 (culegere de articole şi eseuri nominalizată în 2004 pentru Premiul Hugo, categoria Best Related Book)
William Tenn, unul dintre marii satirişti ai SF-ului, sarcastic, mordant şi cinic, în ciuda pesimismului şi nihilismului afişat, a iubit omenirea şi a crezut în destinul acesteia.I-a flagelat păcatele, i-a ironizat tarele, i-a decapat vanităţile şi orgoliile futile.A coborît omenirea de pe piedestalul pe care s-a suit singură, dar nu şi-a pierdut încrederea în oameni.
O conştiinţă critică, un spirit lucid, contestatar şi iconoclast, un talent viguros a plecat dintre noi.
Un clasic care merită (re)descoperit.
R.I.P.
06.02.2010
TOPUL PREFERINŢELOR COAFEZELOR, VÎNZĂTOARELOR ŞI DACTILOGRAFELOR
Sentimentul aneantizant al maculaturii
În 2009, în librăriile Diverta au crescut vînzările la cîteva volume de fantasy.
E vorba de fantasy furajer, maculatură pentru midinete adolescente sau bovarice rudimentare în căutare de escapism supranatural.
Bineînţeles că nu se comunică nici un fel de cifre, pentru că în România, industria editorială şi retailul de carte sînt lovite de secretomanie.
Nu se ştie decît cu aproximaţie care este piaţa de carte, care sînt cifrele de afaceri ale editurilor, nu se cunosc tirajele şi numărul de exemplare vîndute.
Ce ascunde această opacitate ?
SAGA "TWILIGHT" – apăruta la editura RAO domină primele 3 pozitii ale Topului Diverta, dupa cum urmează: LUNĂ NOUA, ECLIPSA şi ZORI DE ZI, iar prima carte din serie, “Amurg” – chiar şi dupa mai mult de un an şi jumatate de la lansare – este încă în top 5 (poziţia a 5-a).
Topul celor mai vîndute cărţi la DIVERTA în 2009 este:
1. LUNA NOUA - Stephenie Meyer, ed.Rao
2. ECLIPSA - Stephenie Meyer, ed.Rao
3. ZORI DE ZI - Stephenie Meyer, ed.Rao
5. AMURG - Stephenie Meyer, ed.Rao
Restul topului este alcătuit din dejecţii consumate cu nesaţ de coafeze, vînzătoare, dactilografe şi alte asemenea cocomîrle şi gasteropode care aspiră să-şi depăşească nivelul şi statutul prin frunzăreala de celuloză maculată cu cerneală tipografică.
(4. MANÎNCĂ, ROAGĂ-TE, IUBEŞTE - Elizabeth Gilbert, Humanitas, 6. FETELE BUNE AJUNG ÎN RAI FETELE RELE AJUNG UNDE VOR - Erhardt Ute – Nemira,7. NIŞTE RĂSPUNSURI - Mihaela Radulescu, Polirom,8. ÎNVINGĂTORUL ESTE INTOTDEAUNA SINGUR - Paulo Coelho, Humanitas,9. TRĂIESC, DECI MĂ ABŢIN - Mihaela Bilic, Coreus Publishing,10. DINCOLO DE BINE DINCOACE DE RĂU - DESPRE IUBIRE - Alice Nastase, Aurora Liiceanu, Nemira)
TOP SF : vînzări
1."Copiii lui Hurin" - J.R.R.Tolkien (RAO)
Această culegere de povestiri aparţine genului fantasy, dar pentru geniile marketingului de la Diverta, este SF pur şi dur ! :))
2."Poarta" - Frederik Pohl (ed.Nemira)
3."Clanurile de pe Alpha" - Philip K.Dick (ed.Nemira)
4."Warcraft 1 - Ziua dragonului" (ed.Amaltea)
5."Omul din castelul înalt" - Philip K.Dick (ed.Nemira)
Probabil că puţoii de pe la licee au mai cumpărat cu banii babacilor şi altceva decît iarbă, pen'că la "mol ie cul şi ie trendi" !
În topul cărţilor pentru copii, pe primul loc se află (cum altfel ?), "Harry Potter şi talismanele morţii" de J.K.Rowling.
Ca pondere procentuală pe domenii, pe primul loc se află beletristica (30,59%),pe locul doi, cartea pentru copii (19,05%), pe locul trei "hobby" (carte utilitară, probabil) cu 10,50% (în acest domeniu, Diverta a inclus "Atlasul de mitocănie urbană",un curs de legislaţie rutieră, "Ardealul pohta ce-a pohtit", etc. !?!).
Ponderea geografic-cantitativă plasează Bucureştiul pe primul loc la vînzările de carte în 2009, cu 43,41%, apoi regiunea de nord-vest cu 12,86%, regiunea vest cu 10,95% şi regiunea sud cu 8,42%.
Diverta a realizat un top 10 în funcţie de valoarea vînzărilor în 2009.
RAO şi GRUPUL EDITORIAL CORINT îşi pastrează poziţiile (locul 1, respectiv 3) şi în acest an, iar pe poziţia doua avem o urcare spectaculoasă (cu 5 poziţii) a editurii TREI. POLIROM este în scădere cu doua poziţii, iar LITERA INTERNATIONAL în urcare cu trei poziţii.
1. RAO
2. Editura TREI
3. GRUP EDITORIAL CORINT
4 .POLIROM
5. LITERA INTERNATIONAL
6. GRUP HUMANITAS
7. ALL
8. NEMIRA
9. HOUSE OF GUIDES
10.GIRASOL
STUDIU GFK România - 2009
"Realitatea este că peste jumătate dintre români nu citesc deloc, iar încă o treime deschid o carte de cîteva ori pe an sau chiar mai rar, conform unui studiu realizat de compania de cercetare de piaţă Gfk România.
Populaţia din mediul urban citeşte de patru ori pe lună, adica de două ori mai des decît persoanele din mediul rural, cea mai mare frecvenţă fiind întîlnită în randul persoanelor cu studii superioare, care obişnuiesc să citească de opt ori într-o lună.
(Probabil că cei care citesc zilnic intră la statisticile privind perversiunile şi patologia urbană ! :) - nota mea ! )
Cele mai citite cărţi sunt cele de literatură sau beletristică, cele de specialitate şi cărţile despre hobby-uri. În schimb, cărţile SF, de psihologie, de auto-educare sau de memorii înregistrează un interes mai scăzut.
Aceste obiceiuri de lectură se reflectă şi în comportamentul de cumpărare al consumatorilor români, piaţa fiind în scădere.
În 2009, un român din zece a cumparat cărţi, iar doi cumpărători din zece au făcut cărţile cadou, conform studiului Gfk România.
Iar bugetul alocat este şi el destul de restrîns, avand în vedere că doar 8% dintre români au plătit mai mult de 50 de lei pentru cea mai recentă achiziţie de carte în timp ce mai mult de jumătate dintre cumpărători au cheltuit cel mult 20 de lei.
Pe ce se duc banii românilor ? Pe telefoane mobile, băutură şi ţigări !"
2009 : PIAŢA ROMÂNEASCĂ DE CARTE ESTIMATĂ LA 65 DE MILIOANE DE EURO
Pentru comparaţie,piaţa britanică de carte a atins în 2009, 4 miliarde de lire sterline şi a produs 855 de milioane de exemplare !
"Piaţa de carte continuă şi în 2010 să se resimtă pe fondul crizei, editurile optînd pentru măsuri precum raţionalizarea tirajelor, reducerea bugetelor de promovare sau a numărului de angajaţi.
În acest context, principalul obiectiv al editurilor pentru 2010 este păstrarea cifrelor de afaceri din 2009, după scăderea pieţei cu aproximativ 30% faţă de 2008. Editurile susţin că nu sunt şanse ca piaţa de carte să revina în acest an la nivelul din 2008.
„Scaderea cifrei de afaceri a editurilor Polirom si Cartea Romaneasca a fost sub valoarea medie estimata pentru vanzarile de carte in 2009, si anume de aproximativ 19%”, sustine Claudia Fitcoschi, redactor de promovare in cadrul Departamentului de Promovare si Relatii cu Presa al editurii Polirom.
La finele anului trecut, editura Nemira, una dintre primele edituri particulare de pe piata romaneasca, a cerut intrarea in faliment, pe fondul scaderii vanzarilor si al problemelor financiare generate de criza economica. Exista insa si exceptii de la regula scaderii cifrelor de afaceri.
Astfel, editura Litera a avut anul trecut o cifra de afaceri mai mare cu 50% fata de 2008, cand a inregistrat 4,5 milioane de euro, potrivit Cristinei Babus, coordonator PR al editurii.
Nici grupul editorial Rao nu pare a fi intampinat dificultati financiare in 2009, Adina Daczo, coordonator marketing in cadrul Rao apreciind ca cifra de afaceri a editurii in 2009 a fost in usoara crestere fata de 2008, fara a avansa insa date concrete.
Printre masurile „anticriza” adoptate de editurile de carte se numara micsorarea tirajelor in favoarea numarului de titluri editate, reducerea bugetului de publicitate, parteneriate de tip barter, politici mai flexibile in ceea ce priveste promotiile, rationalizarea stocurilor, sistarea livrarilor la difuzorii cu datorii mari, cat si reducerea numarului de reprinturi.
Per ansamblu, piata de carte din Romania s-a confruntat cu o scadere accentuata a cererii de carte, fiind astfel afectate majoritatea editurilor.
În 2009 piata editoriala a inregistrat un recul de aproximativ 35%-40%, estimeaza reprezentantul Polirom.
„Piata editoriala este insignifiantă raportata la populatia Romaniei, fiind depasiti de tari mai mici din estul Europei. In ultimii ani, evolutia ei a fost una pozitiva, dar din pacate cresterea a fost oprita brusc de criza, incepand cu sfarsitul anului 2008.
La nivelul salarial din Romania, cartea ramane pentru multi un lux, iar precautia excesiva in consum la sfarsitul lui 2008 si 2009 s-a resimtit puternic in vanzarea cartilor, astfel ca s-a produs o scadere cu 50 de procente a cererii de carte”, apreciaza Cristina Babus.
Dupa ani de cresteri, piata de carte a fost luata pe nepregatite de regresul din ultimul an si jumatate.
Astfel, majoritatea librariilor au consemnat scaderi ale vanzarilor cu valori cuprinse intre 15%-30%.
Reprezentantul Polirom apreciaza ca tendinta de scadere a pietei de carte se mentine si in acest an.
„Bibliotecile nu mai dispun de fonduri de achizitii, profesorilor nu li s-au acordat sumele legale destinate achizitiei de carte, au disparut multe librarii mici din cauza impozitului forfetar sau a cresterii fiscalitatii, legea promovarii culturii scrise nu este aplicata”, puncteaza Claudia Fitcoschi.
Diverta, unul dintre cei mai mari retaileri de carte din Romania, nu a trecut impasibil pe langa criza economica, anul trecut punand „lacatul” la 11 magazine cu suprafete mici din tara.
Pe de alta parte insa, lantul Diverta a pus bazele a trei magazine noi, in acelasi an. In ceea ce priveste valoarea pietei de carte in 2009, Managerul de PR&Communication de la Diverta apreciaza ca „piata de carte din Romania in 2009 se caracterizeaza printr-o valoare de aproximativ 65 de milioane de euro, incluzand si valoarea segmentului scolar”.
„Comparativ cu anii trecuti, cand evolutia pietei de carte in Romania a inregistrat un ritm de crestere anual in medie de 20%, in 2009 ne-am confruntat cu un trend descendent concretizat intr-o scadere cu aproximativ 30% fata de anul precedent. De asemenea, am asistat in 2009 si la o diminuare a tirajelor”, adauga Flaviu Pastor. Ce urmeaza in acest an?
„Pentru 2010, ne asteptam ca valoarea pietei de carte sa se situeze la nivelul anului 2009”, a concluzionat reprezentantul Diverta.
Retailerul a avut in 2008 o cifra de afaceri de 47 milioane de euro.
Mentinerea la nivelul de anul trecut este si obiectivul Polirom in 2010.
„Data fiind instabilitatea legislatiei fiscale si a unor proiectii pe termen mediu privind vanzarile de carte, obiectivul pentru 2010 este mentinerea vanzarilor la nivelul celor din 2009”, declara reprezentantul Polirom. Editura a inregistrat in 2008 o cifra de afaceri de circa 6,8 milioane de euro.
Profilul cititorului de carte s-a schimbat si continua sa se schimbe sub influenta actualului climat economic.
Astfel, daca in 2008 cititorul opta sa achizitioneze o carte in functie de calitatea acesteia, in prezent se remarca reorientarea preferintelor spre carti cu buget redus.
Claudia Fitcoschi apreciaza ca principalele criterii de selectie ale cititorului in achizitionarea unei carti sunt pretul, numele autorului si ca ultim criteriu valoarea cartii.
„Piata de carte din Romania se afla in plina criza economica si acest fapt s-a reflectat in comportamentul si in bugetul consumatorilor (...) clientii au avut o atentie sporita in alegerea cartilor si un buget foarte bine calculat, chibzuind mult inainte de a lua decizia achizitionarii si limitandu-se la un numar mai mic de volume cumparate fata de anii trecuti”, sustine Cristina Babus. In acest context, promotiile au jucat un rol important in stimularea vanzarilor.
„Am observat o orientare spre produse aflate in promotii si oferte, insa consumatorul Diverta a optat tot pentru produse care reflecta o dorinta pentru ceva special, gust si rafinament.(Se vede mai sus cît de sofisticat este consumatorul Diverta ! :))
Si pentru 2010 beletristica va domina ca si vanzari, urmata de cartea pentru copii - daca facem o segmentare pe domenii - insa cu siguranta vom intalni si in acest an bestselleruri din domenii precum business, hobby, autoeducare etc.”, declara Flaviu Pastor.
Romanii sunt mult mai atenti la alegerea cartilor, au un buget foarte bine calculat si se limiteaza sa cumpere un numar mai mic de volume fata de anii trecuti." - Cultura
LIVIU RADU INTERVIEVAT ŞI RECENZAT DE MICHAEL HAULICĂ ÎN NAUTILUS ONLINE, OBSERVATORUL CULTURAL ŞI DILEMATECA
Liviu Radu i-a acordat lui Michael Haulică, două interviuri.
În revista electronică Nautilus, numărul pe februarie 2010, interviul intitulat "Îi rămîn dator lui Gaiman" (Interviu cu Liviu Radu) - Michael Haulică.
Interviul se referă la ipostaza de traducător a lui Liviu Radu şi îndeosebi la cea de traducător al lui Neil Gaiman.
http://www.nautilus.nemira.ro/interviuri/ii-ramin-dator-lui-gaiman/
Şi în "Observator Cultural" nr. 511/04.02.2010:
"De la Waldemar la Gaiman.Dialog cu Liviu Radu" de Michael Haulică
(rubrica Fanatasy&Science Fiction)
http://www.observatorcultural.ro/FANTASY-SCIENCE-FICTION.-De-la-Waldemar-la-Gaiman*articleID_23169-articles_details.html
"MH:Ai scris SF, ucronie, fantastic, horror, chiar şi cyberpunk la un moment dat. Trilogia Waldemar este fantasy. O faci dinadins? Vrei tu să scrii în toate felurile sau subiectul ales îşi cere genul?
LR:În general, subiectul îşi impune genul. Cu Waldemar a fost un caz mai aparte. Prin 1995, genul fantasy nu prinsese deloc la noi, încercările timide ale Nemirei de a publica acest gen nu avuseseră succesul scontat. Mai mult, se spunea că cititorii români resping genul fantasy şi că, oricum, nu se poate scrie fantasy pornind de la mitologia românească. Am încercat să dovedesc că avem o mitologie suficient de bogată pentru a genera un fantasy cu specific naţional şi am oferit romanul Waldemar Nemirei."
Iar în Dilemateca nr.45/februarie 2010 în cadrul rubricii „Recenzii SF” de la pagina 40, sub titlul „Pălăvrăgeală la Bucuria Pîntecului”, Michael Hăulică recenzează romanul lui Liviu Radu-„O după amiază cu bere şi zîne”,editura Tritonic,2009.
"...fanii literaturii F&SF se află în faţa unei noi trilogii româneşti, de data asta fantasy. La ultimele trei ediţii ale Tîrgului Gaudeamus, Liviu Radu şi-a lansat cele trei "romanţuri cu Waldemar": Waldemar(2007), Blocul cîş (2008), "O după-amiază cu bere şi zîne" (2009).
...Cum arată o trilogie fantasy românească ? "