CAIETELE ECHINOX Nr.26/2014 - „FANTASY & SCIENCE FICTION” ȘI 27/2014 - „PEISAJE ȘI UTOPIE”

Un exemplu privind ceea ce semnifică o publicație profesionistă, adică un reper intelectual și cultural, rod al studiului, reflecției și cercetării unor reputați intelectuali. Pentru așa ceva îți trebuie competență, rezultat al unui îndelungate și constante munci, capacitate, înzestrare și erudiție, gust și discernământ cultural. Și mai ales talent.

Veleitarii, semidocții și semi-analfabeții nu sunt și nu vor putea fi niciodată „profesioniști” în ceva, în ciuda trâmbițării „plății” unor texte submediocre. Nu asta înseamnă profesionalism. Așa ceva e manelism, maneliștii sunt plătiți la bucată.

Jalnica platitudine, totala insignifianță a unor ratați și marginali !

                                                         

Caietele Echinox nr.26/2014

Fantasy & Science-Fiction

Cuprins 

Imagination and Possible Worlds

Gisèle Vanhese, Pour une rhétorique de l’imaginaire [11-24]
Constantin Mihai, Entre phantasia et realia. Le visage de l’anthropologie de l’Imaginaire [25-29]
Adriana Carrijo, « Fantaisie » et fiction : Observations sur un cas clinique [30-37]
Corin Braga, Mondes fictionnels : utopie, science-fiction, « fantasy » [38-48]
Simina Raţiu, Utopia between Science-Fiction and Ideology [49-59]

Fantasy Literature

Fanfan Chen, Tolkien’s Style of Fantasy: Hypotyposis, Metalepsis, Harmonism [63-82]
Ruxandra Cesereanu, “The Fantasy Complex”. Close Reading: The Hobbit & The Lord of the Rings [83-98]
Crina-Magdalena Zărnescu, Les symboles du passage : la porte et l’escalier [99-104]
Marius Conkan, On the Nature of Portals in Fantasy Literature [105-113]
Danilo De Salazar, Réélaboration du mythe dans la prose initiatique de A.E. Baconsky, Echinoxul nebunilor şi alte povestiri [114-129]
Călin Teutişan, Parabolic Narrative Mechanisms and Fictional Structures in Petru Cimpoeşu’s Novels [130-137]
Monica Alina Toma, A Journey through Fantastica [138-144]
Laurenţiu Malomfălean, Science Fiction, Fantasy and Oneiro-Fantastic in Haruki Murakami’s Hard-Boiled Wonderland and the End of the World [145-158]
Horea Poenar, I’d Rather Be a Pig than a Fascist: How Ideology Works in Fantasy Films [159-169]
Andrada Fătu Tutoveanu, From Cinema Myths to Science Fantasy: Contemporary Hybrid Cinema and Sci-Fi “Avatars” [170-180]
Adriana Teodorescu, How a Fantastic Novel Constructs the Enemy Figure. The Untamed Other and the Role of Fantasy in Life of Pi [181-193]
Ştefan Bolea, Once Upon Atrocity. Gothic Music Influences in the First Romanian (Neo)gothic Novel [194-200]
Valentina Sirangelo, From Myth to Fantasy Role-Playing Game: Aspects of the Child God in The Elder Scrolls Lore [201-218]

Science-Fiction

Alberto Filipe Araújo & Armando Rui Guimarães, “The child is father of the man”. On the pedagogical teachings of the myth of Frankenstein [221-241]
Radu Toderici, Les deux utopies de Louis-Sébastien Mercier [242-250]
Niculae Gheran, Relating Romantic Monsters to Dystopian Robots. Mary Shelley’s Frankenstein and Carel Čapek’s Rossum’s Universal Robots [251-261]
Cristian Paşcalău, Universes Colliding. The Nature of Reality in Philip K. Dick’s Writings [262-276]
Cosmin Perţa, Pursuing a Subtle Monster in Philip K. Dick’s Ubik [277-281]
Andrei Simuţ, Elements of Science-Fiction and the Fascination with the Post-human Gaze in Kurt Vonnegut’s Galápagos [282-291]
Ion Manolescu, Mind vs. Brain: The Cyberpunk Dissociation [292-304]
Piroska Felkai, Les aspects neuroscientifiques du film Avatar [305-311]
Călina Bora, L’artificialisation du corps dans la littérature science-fiction [312-317]
Olga Ştefan , Created in Our Image. The Clone between Ethical Argumentation and Science-Fiction Trademark [318-325]
Doru Pop, Cinematic Mixology, Some Critical Corroborations. Connections, Convergences, Combinations and Commutations in Contemporary Culture [326-344]
Rodica-Gabriela Chira, About SF and Fantasy through Artificial Intelligence [345-359]
Iudita Fazacaş, Diabolic Geometry. Cube-Rubik-Hypercube [360-369]
Gelu Teampău, The Comic Books between Fantasy, Science-Fiction and Politics [370-387]

Book Reviews [389-429]

                                           

Caietele Echinox nr.27/2014

Cuprins

Anna Caiozzo, Préface [7-8]

Yves Luginbühl, Vers quelle utopie paysagère courrons-nous ? [11-19]

Paysages célestes et utopies spatio-temporelles

Frédéric Ferro &  Nicolas Weill-Parot, Vide et mondes possibles au Moyen Âge et dans la pensée moderne [23-39]

Jean Schneider, Autres sujets dans les autres mondes. La fabrique de l’autre [40-44]

Louis Cruchet, Paysages célestes et angoisse du temps [45-54]

Rodica Gabriela Chira, Le ciel, territoire des utopies à l’époque moderne [55-65]

Fanfan Chen, Le ciel, l’un des espaces de la « fantasy » [66-76]

Ruxandra Cesereanu, The Fertility-Sterility Dialectics in The Waste Land and The Chronicles of Narnia (Desolate vs. Resplendent Landscapes) [77-91]

Marius Conkan, Landscapes In-Between: Neverland and Its Windows [92-101]

Niculae Gheran, Past History in the Dark Future. Romantic Heterotopias and the Preservation of Memories within the Dystopian City [102-113]

Simina Raţiu, Spatial Images in Late Nineteenth-Century and Early Twentieth-Century Utopian Writings [114-123]

Le Verbe et le symbole : le paradis dans le paysage

Silviu Lupaşcu, Le Capital de la vie céleste. Doctrines sotériologiques taoïstes et bouddhistes sous la dynastie T’ang (Tang) [127-138]

Philippe Faure, Paysages naturels et manifestations spirituelles dans l’Occident médiéval [139-148]

Anna Caiozzo, Majnûn ou l’écho du désert comme paysage sublimé dans les manuscrits de la Khamsa de Nizâmî  [149-158]

Brigitte Foulon, Des chamelles à l’Alhambra : l’utopie au centre des paysages poétiques d’al-Andalus [159-175]

Véronique Adam, Paysage et utopie dans les recueils illustrés alchimiques (1535-1630) [176-187]

Radu Toderici, Les jardins dans l’utopie. Remarques sur un détail significatif dans le récit utopique français de la fin du XVIIe et du début du XVIIIe siècle [188-195]

Mercedes Montoro Araque, Ut pictura poesis ou ut pictura paradisus ? Lecture croisée des paysages gautiéristes [196-210]

Entre utopies sociales et paysages en mouvement

Véronique Grandpierre, Paysage urbain et monde mésopotamien : quand l’utopie devient réalité [213-220]

Corin Braga, Chronotopes et paysages utopiques [221-233]

Laurent Dedryvère, Descriptions paysagères et utopie sociale dans les récits de voyages et les romans coloniaux allemands (XIXe-XXe siècles) [234-248]

Paolo Bellini, Les paysages hybrides de l’ère technologique : biopouvoir, identité et utopie [249-256]

Stéphane Angles, Les paysages de l’olivier, entre le mythe de la « méditerranéité » et la réalité des enjeux territoriaux [257-264]

Ştefan Borbély, Utopian Schooling [265-274]

Juliane Rouassi, Utopie critique et archéologie du futur [275-290]

Olga Ştefan, Nostalgia and Fetish Amongst the Remains of the World in Margaret Atwood’s Oryx and Crake [291-296]

Andrei Simuţ, Dystopian Geographies in The Year of the Flood and Hunger Games [297-306]

Petronia Popa Petrar & Carmen-Veronica Borbely, Databodies: Digitalising the Ustopian Spaces in Hari Kunzru’s Transmission [307-318]

Recenzii

Caietele Echinox sunt concepute ca o interfaţă între Centrul de Cercetare a Imaginarului şi Fundaţia Culturală Echinox. Ele reprezintă locul principal de publicare a rezultatelor cercetărilor coordonate de Phantasma.

Începând cu 2001, materialele publicate de Fundaţia Culturală Echinox apar atât sub formă de revistă şi cărţi, cât şi ca texte online. 

Revista Echinox (condusă de Horea Poenar până în 2009 şi de Rareş Moldovan din 2009 până în prezent). Revista continuă tradiţia critică a mişcării echinoxiste, fiind simultan şi un laborator de formare pentru studenţii Facultăţii de Litere în calitate de viitori redactori.

Caietele Echinox reprezintă o publicaţie semestrială condusă de Corin Braga, are ca obiectiv editarea de articole ştiinţifice axate pe diverse teme de cercetare, în colaborare cu numeroase instituţii, centre sau asociaţii academice şi profesionale naţionale şi internaţionale.

                                                                    

La iniţiativa conf. dr. Corin Braga, un grup de cadre didactice din Facultatea de Litere (prof. Vasile Voia, prof. Mircea Muthu, prof. Ştefan Borbély, conf. Ruxandra Cesereanu etc.) şi alte facultăţi (prof. Mircea Baciu – Facultatea de arte grafice, prof. Ovidiu Pecican – Facultatea de Studii Europene) şi-au unit eforturile pentru a înfiinţa un Centru de Cercetare a Imaginarului, numit PHANTASMA.

Centrul a fost inaugurat pe data de 16 aprilie 2002, în cadrul unei festivităţi oficiale la care a participat Prof. Jean-Jacques Wunenburger, responsabil cu relaţille dintre Centrele de Cercetare a Imaginarului din reţeaua CRI şi creator al Institutului Gaston Bachelard de cercetare a Imaginarului şi a Raţionalităţii din Dijon.

Sediul Centrului se află la Facultatea de Litere a Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca.

Începând cu data de 29 mai 2002, Centrul a fost primit în reţeaua CRI (Centres de Recherches sur l’Imaginaire), care cuprinde mai mult de 40 de Centre în întreaga lume.

Contextul internaţional:

Ştiinţa modernă a imaginarului a fost fondată la jumătatea secolului XX, prin eforturile unor filosofi, teoreticieni şi istorici ai religiilor precum Gaston Bachelard, Henry Corbin, Mircea Eliade, Charles Baudouin, Charles Mauron, Gilbert Durand şi alţii. 

Disciplina se apleacă asupra unei importante funcţii psihice, în bună măsură ignorată de filosofia şi psihologia anterioară – imaginarul. 

Situată între percepţie şi raţiune, între reprezentarea senzorială şi noţiunea intelectuală, imaginea a fost abordată dintr-o perspectivă complexă, menită să-i pună în evidenţă natura specifică, mecanismele de generare, de funcţionare şi de transmitere, relaţiile sinestezice, simbolice şi logice pe care le întreţine cu percepţiile, amintirile şi ideile, rolul şi funcţiile în cadrul psihismului individual şi a celui colectiv, concretizările sale psihologice, sociale sau artistice.

La ora actuală, în lume funcţionează peste 40 de laboratoare şi institute de cercetare a imaginarului, grupate într-o reţea cu centre în Franţa, Belgia, Români, Brazilia,  Portugalia, Spania, Coreea, Canada, Polonia, Cehia şi Israel,

Obiective generale:

În epoca postmodernă, cercetarea imaginarului joacă un rol deosebit de important pentru:

1. Analiza imaginarului literar şi artistic. Cercetarea imaginarului a elaborat o serie de metode şi instrumente analitice (psihocritica, mitocritica, arhetipologia, imagologia) extrem de eficace, care permit o hermeneutică a imaginarului cultural dintr-o perspectivă imanentă, ce surprinde specificul ireductibil al imaginii, simbolului, mitului, ca funcţii psihice cu un statut bine delimitat. Proiectul nostru de perspectivă este de a conjuga aceste metode cu o abordare participativă (active research, recherche-action), pentru a identifica nucleele de fascinaţie care hrănesc constelaţiile de imagini artistice.

2. Analiza imaginarului social şi politic. Vorbim astăzi de transformarea lumii într-un “sat global”şi trebuie să fim însă conştienţi de faptul că informaţiile pe care le avem asupra evenimentelor ce au loc în întreaga lume nu sunt percepţii directe, cum se întâmpla în satul tradiţional, ci imagini elaborate de mijloacele mediatice (reclame, presă, cinematografie, televiziune prin cablu şi satelit, internet etc.). Cercetarea imaginarului este importantă pentru analiza modului de funcţionare a imaginilor la nivelul grupurilor sociale, al inconştientului colectiv, îndeosebi într-o epocă în care extinderea fără precedent a culturii vizuale face posibile o serie de manipulări subliminale, ideologice, politice etc.

Obiective specifice:

Prin componentele şi programele sale, prezentate în continuare, Centrul are în vedere:

A. Cercetarea unor teme de imaginar atât cultural-artistic cât şi social-mediatic (la toate nivelele: cadre didactice, doctoranzi, masteranzi, studenţi)

B. Predarea temelor de cercetare (prin cursurile şi seminariile de masterat, cercurile de studiu şi creaţie ale Centrului)

C. Publicarea rezultatelor cercetărilor (prin cărţile, volumele de revistă şi paginile electronice editate de Centru)

 Centrul de Cercetare a Imaginarului, PHANTASMA.