SOCIETATEA ROMÂNĂ DE SCIENCE FICTION &FANTASY VĂ UREAZĂ LA MULȚI ANI !

  

APORCALIPSA

„Les bourgeois c'est comme les cochons, plus ça devient vieux plus ça devient cons.” – Jacques Brel

„Există în lume, azi, aproximativ un milion de scriitori. Unul din 7.000 de oameni scrie cărți de literatură. Din acești un milion, există vreo 20 de nume familiare tuturor. Pentru fiecare dintre marii autori cunoscuți de toată lumea există deci câte 100.000 de condeieri necunoscuți publicului larg. Iată care e dimensiunea notorietății internaționale în literatură. Numai vârfurile vârfurilor acced la ea, numai o minoritate de 1 la 100.000. Cât de bun trebuie să fii, deci, ca să răzbați la vârf, între primii 20, când vii dintr-o cultură mică, o limbă fără circulație, o țărișoară cu o reputație proastă și când ai nevoie de traduceri și de susținere logistică? O victorie e dacă reușești să convingi pe cineva să-ți citească o carte.” – Mircea Cărtărescu

             

Glorie, faimă,  „succesuri”, bani ?

Alcoolism, droguri, desfrâu şi curvăsăreală, ratare, blocaj, dezagregare, impostură, veleitarism, derivă, mizerie morală şi fiziologică, lene, laşitate, oportunism, sevraj, dezalcoolizare și/sau dezintoxicare, schizofrenie, paranoia, vieţi „dezordonate”, căsnicii distruse, copii abandonaţi, imoralitate şi amoralitate, deprimare, disperare şi deznădejde, sărăcie abjectă, sinucideri frecvente, moartea în deplină obscuritate, iată care este condiţia scriitorului, a artistului în general și în toate timpurile.

                                                     

Nu, despre acestea de obicei nu se vorbeşte, cel puţin scribii, copiștii și condeierii nu pomenesc vreodată aşa ceva, pen’că mnealor sunt „targhetaţi” doar pe „succesuri”, vânzări și bani, sunt ocupați cu documentarea, marketarea și promovarea, pe când scriitorii autentici da, au curajul şi sinceritatea să vorbească despre problemele lor reale, adică nu mai au „pudoarea” să ascundă ceea ce oricum toată lumea ştie.

                

Fata morgana statutului de „scriitor de bestsellere” a sucit şi va continua să sucească minţile a milioane de oneste mamifere ce se auto-amăgesc crezând că a înşirui „copulaţii de clişee” (cum spunea Umberto Eco) într-un fişier reprezintă artă, înseamnă ceva, o contribuţie, un aport, o viziune, ceva preţios şi unic, care va străbate veacurile, și „va rămâne, cărţile rămân, nu-i aşa ?”

Ce-i determină oare pe aceşti de altfel stimabili reprezentanţi ai speciei dominante pe planetă („omul, ce minunat sună acest cuvânt !”) să considere că au fost investiţi cu scânteia divină a talentului, a misiunii de iluminare a norodului, a revoluţionării artei şi civilizaţiei ?

  

          

Vânare de vânt, jalnică platitudine, totală insignifianţă ... vieţi amărâte distruse de himere,  trăite în minciună, neluminate măcar vreodată de o singură idee originală, de vreo emoţie autentică, de vreun sentiment uman.

Nu incriminăm pe nimeni, Doamne Fereşte, Doamne Ajută şi Ne Fereşte de cel rău, punem o întrebare, nu dăm cu parul, ce, n-avem dreptul să ne spunem opinia şi să punem o problemă într-un mod constructiv ? :)

SOCIETATEA ROMÂNĂ DE SCIENCE FICTION &FANTASY VĂ UREAZĂ CRĂCIUN FERICIT ȘI LA MULȚI ANI !

Crăciun Fericit și La Mulți Ani !

FRANCESCO VERSO ȘI CRISTIAN TAMAȘ SUNT INVITAȚII EMISIUNII CULTURA.NET, VINERI 19 DECEMBRIE 2014, ORA 11.30, RADIO ROMÂNIA CULTURAL

          

Scriitorul și editorul italian Francesco Verso și Cristian Tamaș participă la emisiunea 
CULTURA.NET  
a domnului Florin Vasiliu difuzată de Radio România Cultural, vineri 19 decembrie 2014, ora 11.30.
Tema emisiunii este SF-ul european, cu precădere cel românesc și italian.

Un interviu cu Francesco Verso în Fantastica.ro și povestirile „Un vis în miezul verii” (traducere de Antuza Genescu) și „Două lumi” (traducere de Cristian Tamaș și Alex Maniu).

Francesco Verso (născut în 1973 la Bologna) este scriitor italian de ficțiune speculativă, editor și traducător, laureat al celor mai importante premii italiene de profil, Premio Letterario Odissea și Premio Mondadori Urania. Este absolvent al Universității Roma Tre, cu o diplomă în economia mediului și s-a specializat în domeniul IT lucrînd la IBM ( Divizia PC) și Lenovo. Începând cu anul 2008 este scriitor profesionist și editor de science fiction italian (colecția Avatar, editura Kipple).

          

Romanul său, „Antidoti Umani” a fost finalist în 2004 la premiul Urania Mondadori. În 2009, i s-a decernat Premiul Mondadori Urania pentru romanul „e-Doll” (10.000 de exemplare vândute și în prezent în Top 100 e-carti SF pe Amazon.it). În ultimii ani a publicat povestiri cum ar fi „Flush”, „90 centi”, „Sogno di un futuro di mezza estate”, „Due Mondi” și „La morte în diretta di Fernando Morales” și cel de al treilea roman al său „Livido” (Livid), care a câștigat Premiul Odissea 2013. 
„Livido” este primul său roman care a fost tradus în limba engleză (Livid) de editura australiană Xoum iar „BloodBusters” a atras atenția companiei cinematografice Fox Searchlight Italia &DAP ( DeAngelis Group ). 
Ultimul său roman „I Camminatori” are ca subiect nanotehnologia. 
A lansat colecția de carte electronică „Future Fiction” (Future Fiction), unde publică „în cea mai mare parte ficțiune speculativă și sociologică. Ideea este de a prospecta autori atât din zonele anglofone cât şi neanglofone, care s-au dovedit deja a fi scriitori valoroşi în țările lor : Giovanni De Matteo, Clelia Farris, Cristian Mihail Teodorescu, Michalis Manolios, Ian McDonald, Paul McAuley, James Patrick Kelly, Robert James Sawyer, Efe Tokunbo și artiștiprecum Guido Salto, Mattia De Iulis, David Romero Picazo.

http://www.futurefiction.org/en/wordpress/francesco-verso/

http://www.francescoverso.com/en

Site-ul SRSFF, revista Fantastica, portalul pan-european EUROPA SF, sunt proiecte ale Societății Române de Science Fiction și Fantasy, singurele proiecte SF românești care au primit Premii ale Societății Europene de Science Fiction (European Science Fiction Society) în 2010 și 2013, și singurele premii internaționale - nu unele de complezență sau „de încurajare” acordate automat pe bază de listă -  obținute în ultimii ani în domeniul SF de către inițiative românești.

Vineri 19 DECEMBRIE 2014 de la ora 11.30 pe Radio România Cultural, vă invităm să ascultați online emisiunea CULTURA.NET.

Înregistrările emisiunilor pot fi ascultate accesând adresa : CULTURA.NET

                                                        

Florin Vasiliu, realizatorul emisiunilor Cultura.net și Blogcultura de la Radio România Cultural

„La Cultura.NET veți descoperi, însă, o mulțime de site-uri și de bloguri tematice: despre cărți, filme, spectacole de teatru, despre jurnalism și noile media, chiar și despre Media Player. Pentru a intra în atentia Cultura.net, o pagină web nu trebuie să fie o tabelă cu link-uri: trebuie să comenteze, să informeze, să creeze ceva nou. Și să strângă în jurul ei o comunitate. Să devină, altfel spus, un subiect cultural.

Un spectacol multimedia ar putea fi un astfel de subiect, alături de o instalație de artă contemporană sau de o lucrare a unui teoretician al net-ului: orice folosește și comentează mijloacele specifice ale web-ului.

Cei mai interesanți, pentru Cultura.NET, sunt însă oamenii din spatele blogului, al instalației de arta contemporană sau al cercetării academice. Pe ei îi veți cunoaște și dumneavoastră, prin interviurile din emisiune. Cultura.NET comentează și informează, la rândul ei, asupra unor evenimente și prezintă nemijlocit oameni. Pentru a aduna, astfel, de jur împrejur o comunitate virtuală.” - Florin Vasiliu

Vă mulțumim !

                           

CENACLUL PROSPECTART, VINERI 19 DECEMBRIE 2014, ORA 17.00, CENTRUL CALDERON, STR.JEAN-LOUIS CALDERON NR.39, SECTOR 2, BUCUREȘTI

Societatea Română de Science Fiction și Fantasy vă invită la Cenaclul ProspectArt, vineri 19 decembrie 2014, ora 17.00, Centrul Calderon, str. Jean-Louis Calderon nr.39, sector 2, București.

Program 

Vor citi 

Marian Truță - fragment din romanul „Hleba, vodka i siliotka”

Paul Mihalache - proză

Cristian Tamaș - eseul lui René Berger, „Artă sau marfă ?”


„Neosefultiștii ilustrează o mutație de mentalitate, perfecționând preferința pentru antiliteratură și paraliteratură. Neosefultiștii renunță în mod fățiș la discuțiile despre literaritate, arătându-se obsedați doar de aspectele comerciale și de pura plăcere a conversației diletant-amatoristice. Prevalându-se de relativa eclipsă a ideei tradiționale de literatură, resimțită în ultimii ani, neosefultiștii constată cu satisfacție că marea literatură și „scriitorul” tind să devină niște concepte întrucâtva desuete. Această situație s-ar putea explica prin industrializarea divertismentului și prin exacerbarea gusturilor elementare ale unor semidocți consumatori specializați. Adică o atitudine anticulturală, antiliterară, anti-intelectuală și vezi-doamne, anti-elitistă. Amatorism rudimentar drapat în recuzită generică.” - Voicu Bugariu

Vineri 19 decembrie a.c., ora 17.00, Centrul Calderon, str. Jean Louis Calderon nr. 39, sector 2, București.

      

O constantă în peisajul SF bucureștean de la relansarea sa în aprilie 2009, ProspectArt este locul de congregare a autorilor, fanilor și cititorilor de SF&F.

ProspectArt a fost relansat de către SRSFF pe data de 30 aprilie 2009.
În noua formulă, ProspectArt a prilejuit lectura și comentarea unor texte de Marian Truță, Cristian Mihail Teodorescu, Dănuț Ungureanu, Liviu Radu, Sebastian A.Corn, Mihail Grămescu, Florin Pîtea, Feri Balin, Adina Popescu, Silviu Gherman, Claudiu Dumitru Stătescu, Luciana Brîndușa Grosu, Dario Pecarov, Roxana Brînceanu, Raluca Băceanu, Silvana Șorop, Ben Ami, Florin-Costin Miron, Alexandra Păun, Cristina Ghidoveanu, Laura Sgârcitu, Lorena Lupu, Dragoș C. Butuzea, etc. și a unor traduceri de Mihai-Dan Pavelescu, Ion Doru Brana, Cristian Tamaș, Cristian Lăzărescu.

La întruniri au fost invitați și au participat Ion Hobana, Mircea Opriță, Florin Manolescu, Lucian Boia, Cristian Tudor Popescu, Mihail Grămescu, Eugen Stancu, Voicu Bugariu, Dan Farcaș, Irina Horea, Adina Popescu, Horia Gârbea, Radu Voinescu, Gelu Negrea, Angelo Mitchievici, Paul Cernat, Bianca Burța-Cernat, Aliette de Bodard, Nina Munteanu, Florin Munteanu, Roberto Quaglia, Mihai Dan Pavelescu, Valerian Stoicescu, Cristian Lăzărescu, Cornel Secu, Dan Ursuleanu, Camelia Ursuleanu, Bogdan Ficeac, Lucian Hanu, Doina Hanu, Cătălin Sturza, Rodica Bretin, Dan Apostol, Constandina Paligora, Roxana Brînceanu, Eugen Cristea, Cătălin Badea Gheracostea, Florin Pîtea.

Înfiinţat în 1985, la Casa de Cultură a sectorului 4 din Bucureşti, din iniţiativa lui Cristian Tudor Popescu, cenaclul ProspectArt a reunit o serie de nume importante ale sefeului românesc din acea vreme, dintre care amintim pe: Mihail Grămescu, Dănuţ Ungureanu, Mihai-Dan Pavelescu, Ștefan Ghidoveanu, Sorin Ştefănescu, Cristian-Mihail Teodorescu, Marian Truţă, Cristian Lăzărescu, Cristian Tamaş, Marius Ungureanu, Valerian Stoicescu, Faur Agachi, Carol Czedly, Dorin Mera, Valentin Dragu, Marius Alecu, Sorin Camner, Costi Gurgu, Alin Claudiu Gălățescu, Oswald Hörer, Maria Grigore, Cristiana Smărăndescu, Marina Nicolaev, Constandina Paligora, Vlad Leancu, etc.

Cenaclul ProspectArt a fost și este unul din polii activi ai sefeului românesc, prin el lansîndu-se o serie de scriitori, traducători şi critici de valoare.

Ca dovadă sunt premiile cîştigate de membrii săi la Convenţiile anuale sau la diferite concursuri:

Premiul pentru schiţă la Convenţia Naţională 1986 şi Premiul Uniunii Scriitorilor 1987 pentru Marian Truţă ;

Premiul pentru povestire 1987 pentru Cristian Mihail Teodorescu ;

Premiul pentru Nuvelă 1986, Premiul pentru eseu 1986, pentru Cristian Tudor Popescu, Premiul Congresului European de Anticipaţie, EUROCON (Montpellier, 1987) pentru Cristian Tudor Popescu,

Premiile Helion sau Henri Coandă câştigate de Dănuţ Ungureanu, Cristian Lăzărescu,

Premiul pentru traducere 1987 câştigat de Mihai Dan Pavelescu,

Premiile obținute de Mihail Grămescu și Costi Gurgu.

Societatea Română de Science Fiction si Fantasy (SRSFF) este o asociație culturală neguvernamentala și non-profit (ONG), al cărei scop declarat este susținerea și încurajarea genurilor science fiction și fantasy din Romania.

SRSFF a fost înființată în ianuarie 2009, la inițiativa unui grup de scriitori, traducători și fani din Romania, din dorința de a promova literatura și arta SF autohtonă de calitate.

Cenaclul ProspectArt și Revista Fantastica sunt initiațive ale Societății Române de Science-Fiction și Fantasy (www.srsff.ro/), care își propune să descopere și să pregătească viitoarele generații de scriitori, teoreticieni și artiști ai mișcării SF .

Evenimentul va avea loc la Centrul Calderon, Str. J.L. Calderon nr. 39, sector 2, București.

Sînt asteptați și invitați să participe la sedințele cenaclului, toti cei care se simt atrași de fenomenul SF&F, tinerii autori care doresc îndrumare și ajutor, iubitorii de SF&F, fani și  profesioniști pentru ca împreună să contribuim la renașterea și dezvoltarea acestei arte în România.

ALMANAHUL ANTICIPAȚIA 2015

Una dintre cele mai valoroase ediții ale Almanahului Anticipația, sumarul coordonat de Marian Truță (ilustrația copertei aparținându-i britanicului Les Edwards, „Women in Space”), este unul echilibrat oferind cititorilor texte aparținând unora dintre cei mai relevanți autori și exegeți români și străini :
Mircea Opriță, Cătălin Badea Gheracostea, Alexandru Ungureanu, Dănuț Ungureanu, Cristian M. Teodorescu, Silviu Genescu, Florin Pîtea, Mircea Liviu Goga, Oliviu Crâznic, Doru Stoica, Viorel Pîrligras, Aurel Cărășel, Roxana Brînceanu, Irving T. Crev, Radu Hallipa și Philip K. Dick, Stanisław Lem, Aliette de Bodard, Mary Robinette Kowal, Rachel Swirsky, Sofia Samatar; traduceri de Mihai-Dan Pavelescu, Cristian Tamaș și Cristian Lăzărescu.



DOSAR Philip K. Dick, realizat de Cristian Tamaș
Philip K. Dick - Cine este scriitor de SF ? , traducere de Cristian Tamaș
Stanisław Lem - Philip K. Dick: Un vizionar printre șarlatani, traducere de Cristian Tamaș
Philip K. Dick - Navetistul, traducere de Cristian Lăzărescu

Cătălin Badea Gheracostea - Personajul în proza fantastică românească recentă. O trecere de la numele goale la o nouă substanță

PROZĂ ROMÂNEASCĂ
Mircea Opriță  - Cathy Blue
Dănuț Ungureanu - Ultima cursă a lui Kitty Claire
Cristian M. Teodorescu - Habitaclu. Ziua 12345 
Silviu Genescu - Entitæt  
Florin Pîtea - Pălărierul 
Mircea Liviu Goga - Ghereta 
Oliviu Crâznic - Întoarcerea în moarte
Doru Stoica - Clona m-i-aş 
Viorel Pîrligras - Banchetul sărmanilor
Aurel Cărășel - Poveste de iarnă
Roxana Brînceanu - Lunea maniacilor 
Rodica Bretin - Revolta îngerilor 
Irving T. Creve - Gloanţe vii 
    

DOSAR ALEXANDRU  UNGUREANU
Remember Alexandru Ungureanu 
Alexandru Ungureanu - Nesfârșita mașină
Fan Fiction Radu Hallipa : Arte marțiale moderne (III) - Radu Hallipa

PROZĂ STRĂINĂ
Aliette de Bodard - Stelele care așteaptă, traducere de Mihai-Dan Pavelescu 
Mary Robinette Kowal - Doamna astronaut de pe Marte, traducere de Mihai-Dan Pavelescu
Rachel Swirsky - Dacă tu ai fi fost un dinozaur, iubite, traducere de Mihai-Dan Pavelescu
Sofia Samatar - Poveştile cu selkie sunt pentru păguboşi, traducere de Mihai-Dan Pavelescu

BASM
„Basmania“, precum în basm, așa și pe Pământ, de Monica Andronescu
   
BANDĂ DESENATĂ
 Dodo Niţă - Aventurile căpitanului Ro: Război în inima Europei

Almanahul Anticipația 2015 este publicat de editura Nemira, editor Valentin Nicolau.

ISTORIA LUI CORTO MALTESE: PIRAT, ANARHIST ȘI VISĂTOR - MIRCEA MIHĂIEȘ

„Istoria lui Corto Maltese: pirat, anarhist și visător” - Mircea Mihăieș

Editura Polirom, 2014

Hugo Pratt (15 iunie 1927 - 20 august 1995)

„O reconstituire a „vieții” unui personaj creat de un mare exponent al genului, Hugo Pratt, și devenit figura-cult a lumii comics-urilor europene, eseul lui Mircea Mihăieș e și o incursiune in lumea benzii desenate europene de la inceputul anilor ’70, când Corto Maltese si-a facut o intrare triumfală prin revista Pif. 

Pornind de la convenția că personajul lui Hugo Pratt a existat cu adevărat și că, prin urmare, poate fi tratat asemenea unui individ cu statut social și identitate cât se poate de reale, aceasta biografie ficționala explorează nu doar universul interior al personajului, ci și nenumăratele sale legaturi, prin implicare directă, cu mari evenimente istorice din preajma și de după Primul Război Mondial, într-o fermecătoare combinație de realitate și ficțiune.”

„Balada mării sărate”, 1967 (primul album al seriei) 

„Am scris despre întâlnirea mea cu banda desenată în Zbor în bătaia săgeții. 

Era acolo revista Pif, desigur, dar mai era și Corto Maltese. Relația privilegiată dintre cultura benzii desenate și revista Pif nu era importantă, ținea de sociologia comunismului. 

Întâlnirea cu Corto Maltese, însă, nu. Era importantă, pentru ca ținea exclusiv de mine. Și, cum aveam să descopăr după căderea comunismului, ținea și de cultura română. 

Căci toți tinerii care au descoperit banda desenata prin intermediul revistei Pif au căzut sub fascinația aceluiasi personaj, Corto Maltese – creația unui artist de geniu, Hugo Pratt. 

Ceea ce face particularitatea recepției benzii desenate în cultura română este centrarea ei pe un singur personaj, Corto Maltese.

Așa se explica de ce personajul de bandă desenată cel mai popular în cultura română este el, Corto Maltese, și nu Pif sau Gai-Luron sau Le concombre masqué sau Totoche.

Aceasta opțiune spune ceva semnificativ despre personajul simbolic central al culturii române și din această perspectivă toate mărturiile legate de Corto Maltese sunt importante nu doar pentru posteritatea creației lui Hugo Pratt, ci și pentru un tip de radiografiere a culturii române.”- Horia-Roman Patapievici

Istoria lui Corto Maltese: pirat, anarhist și visător - Mircea Mihăieș

Editura Polirom, 2014

Statuia lui Corto Maltese, Angoulême (Franța), inaugurată pe data de 14 iunie 2003, opera sculptorului Livio Benedetti (statuie din bronz, cu înălțimea de 2,50m și greutatea de 300kg).

Statuia lui Corto Maltese din localitatea Grandvaux (lângă Lausanne, Elveția), locul unde Hugo Pratt și-a petrecut ultimii ani din viață (1984-1995).

Bruxelles (Belgia)

Casa di Corto Maltese, Cannaregio Rio Terà dei Biri 5394, Veneția



https://www.youtube.com/watch?v=DhZmGNEZ_RU