Opiniile lui Liviu Radu şi Antuza Genescu, din
partea Societăţii Române de Science Fiction şi Fantasy privind „Genurile
„minore” vs. mainstream”, o anchetă literară a Luceafărului de dimineaţă, au
fost publicate în numărul 9/2014 al revistei.
Antuza Genescu : „După părerea mea, una din marile probleme ale SF-ul românesc actual, şi nu numai a lui, este că libertatea de a-ţi disemina „opera” e condiţionată, astăzi, numai de capacitatea de a-i finanţa tipărirea. Cenzura impusă de bunul-simţ literar a dispărut....
...La noi, [autori de texte valoroase sunt] Silviu Genescu, Dănuţ Ungureanu, Marian Truţă, Liviu Radu – printre alţii, pentru că lucrările lor au un firesc şi absolut necesar caracter universal.”
Antuza Genescu : „După părerea mea, una din marile probleme ale SF-ul românesc actual, şi nu numai a lui, este că libertatea de a-ţi disemina „opera” e condiţionată, astăzi, numai de capacitatea de a-i finanţa tipărirea. Cenzura impusă de bunul-simţ literar a dispărut....
...La noi, [autori de texte valoroase sunt] Silviu Genescu, Dănuţ Ungureanu, Marian Truţă, Liviu Radu – printre alţii, pentru că lucrările lor au un firesc şi absolut necesar caracter universal.”
Liviu Radu : „Comparaţia dintre genurile
specializate şi mainstream poate fi făcută în defavoarea primelor doar cu o
singură condiţie: ca literatura mainstream să fie de cea mai bună calitate.
Nu-i aşa. Circa 90% din literatura mainstream e de cea mai proastă calitate. Nu
uitaţi că se publică enorm de multă maculatură − grămezi de literatură
publicată pe plan local, sponsorizată de cine ştie cine sau pe cheltuiala
autorilor. Asta e o literatură pe care n-o ia nimeni în seamă − dar este
mainstream şi are pretenţii că-i literatură mare! În realitate, literatura
mainstream românească scoate anual cinci-zece lucrări exemplare, demne de
aprecierea criticii şi a cititorilor. Acestea sunt premiate şi înfuncţie de ele
se vorbeşte de valoarea literaturii mainstream.”
Remarcăm şi opiniile lui Gheorghe Săsărman, ale criticului Radu Voinescu, ale lui Horia Gârbea, ale Doinei Ruşti şi ale lui Dan Perşa.
Remarcăm şi opiniile lui Gheorghe Săsărman, ale criticului Radu Voinescu, ale lui Horia Gârbea, ale Doinei Ruşti şi ale lui Dan Perşa.
Ancheta literară a constat din următoarele întrebări :
1. În literatura română, mai mult decît în altele, se face o diferenţă între speciile literare „minore”, „de divertisment” (SF, fantasy, thriller, policier, horror etc.) şi mainstream, în defavoarea primelor. E aşa sau, poate, nu? Cît de firesc vi se pare? Citiţi cărţi de acest tip? Cît de des?
2. Consideraţi că în speciile literare la care ne referim există cărţi pe care oricine trebuie să le citească? Dar lucrări exemplare, ca să nu le numim direct capodopere? Care ar fi acestea, în viziunea dvs., în literatura română şi în cea universală?
3. Este necesară susţinerea, promovarea, cultivarea acestor specii ca un vector al afirmării literaturii române în lume? Şi, dacă da, în ce fel?
4. Aţi scris, veţi mai scrie astfel de lucrări? Ce vă determină să o faceţi şi ce pondere au ele în opera dvs.? Ce pregătiţi în acest domeniu (sau în exegeza asupra lui)?
Au răspuns Alexandra Ares, Alexandru Păduraru, Gheorghe Săsărman, Cornel Ungureanu, Adrian G. Romila, Irina Petraş, Adrian Voicu, Adrian Buzdugan, Bogdan Hrib, Sânziana Popescu, Adrian Alui Gheorghe, Liviu Radu, Doina Ruşti, Dan Perşa, Antuza Genescu, Felix Nicolau, Lucia Verona, Bogdan Suceavă, Radu Voinescu, Horia Gârbea.
1. În literatura română, mai mult decît în altele, se face o diferenţă între speciile literare „minore”, „de divertisment” (SF, fantasy, thriller, policier, horror etc.) şi mainstream, în defavoarea primelor. E aşa sau, poate, nu? Cît de firesc vi se pare? Citiţi cărţi de acest tip? Cît de des?
2. Consideraţi că în speciile literare la care ne referim există cărţi pe care oricine trebuie să le citească? Dar lucrări exemplare, ca să nu le numim direct capodopere? Care ar fi acestea, în viziunea dvs., în literatura română şi în cea universală?
3. Este necesară susţinerea, promovarea, cultivarea acestor specii ca un vector al afirmării literaturii române în lume? Şi, dacă da, în ce fel?
4. Aţi scris, veţi mai scrie astfel de lucrări? Ce vă determină să o faceţi şi ce pondere au ele în opera dvs.? Ce pregătiţi în acest domeniu (sau în exegeza asupra lui)?
Au răspuns Alexandra Ares, Alexandru Păduraru, Gheorghe Săsărman, Cornel Ungureanu, Adrian G. Romila, Irina Petraş, Adrian Voicu, Adrian Buzdugan, Bogdan Hrib, Sânziana Popescu, Adrian Alui Gheorghe, Liviu Radu, Doina Ruşti, Dan Perşa, Antuza Genescu, Felix Nicolau, Lucia Verona, Bogdan Suceavă, Radu Voinescu, Horia Gârbea.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Acest blog este moderat. Incercati sa mentineti un limbaj civilizat si neinjurios.
Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.