FANTASTICA, REVISTA SOCIETĂȚII ROMÂNE DE SCIENCE FICTION ȘI FANTASY

Primul număr aferent anului 2014 al revistei Societății Române de Science Fiction și Fantasy, „Fantastica” este dedicat fantascienzei după grupajele dedicate Spaniei, Greciei, Braziliei și Indiei.

Într-un sufocant și mărunt peisaj provincial dominat de conformism, servilism și pauperitate spirituală (în care autoîmbălsămarea a devenit regulă și înfierarea „concurenței” cu sfântă mânie proletar-senilă - un obicei), de import pseudo-cultural masiv și unidirecțional, fără discernământ și spirit critic, de rarefiere a surselor ideilor și conceptelor, de sefultizare și paraliteraturizare, de vehiculare exclusivă și de imitație pueril-nătângă (manelism sefultistic) a unor supraevaluate modele anglo-saxone, de trâmbițare a mercantilismului și de fetișizare a maculaturii de consum, 

„Fantastica” deschide o fereastră spre un alt SF european, cel italian, o literatură profundă și matură, „împlinită ca substanță și valoare tocmai printr-o desprindere orgolioasă de modelul SF-ului anglo-saxon, fantascienza reprezintă una dintre ipostazele europene sigure ale genului și nu are nimic de pierdut rămânând ca atare. Șansa reală a fantascienzei stă tocmai în refuzul abandonului comod sub autoritatea acaparatoare a unui centru consacrat, în asumarea curajoasă a răspunderii unei construcții independente. O smulgere din inerție este posibilă prin asumarea unei direcții specifice și diferite de cea a stânjenitoarei concurențe anglo-saxone, prin continua distanțare de moștenirile dubioase ale manierei imitative, în direcția unei explorări originale, finalizate superior din punct de vedere literar” – Mircea Opriță.

Dosar Italia SF

Proză

 „Un vis în miezul verii” - Francesco Verso

 „Două lumi” - Francesco Verso

 „Repetă performanţa” - Carmelo Rafala

 „Ereticul” - Antonio Bellomi

Studii

„Ficţiunea science fiction-ului italian” - Arielle Saiber

 „Noul SF italian” - Debora Montanari

 „Științele de frontieră și SF-ul: relația lor în Italia” - Debora Montanari

Interviuri

 Francesco Verso, interviu 

 Arielle Saiber, interviu 

 Debora Montanari, interviu 

Eseuri

„Sublimul în SF” - Mircea Opriță

„Literatura imaginarului” - Adina Popescu

„Cimitirul învinşilor” - Adela Dinu

„ Păstorii copacilor” - Franciscus Georgius

„Apollo 15 şi „astronauţii căzuţi” - György Györfi-Deák

„Zborul şi cuceririle spaţiale în science fiction-ul grecesc” (partea a II-a) – prof.Dr.Domna Pastourmatzi (Universitatea Aristotel, Salonic, Grecia)

„Un model de lucru pentru analiza science fiction-ului lumii a treia: cazul Braziliei” (partea a IV-a) – Prof.Dr.Mary Elizabeth Ginway (Universitatea Florida, S.U.A.)

Proză

„Bug” - Alexandru Lamba

„Jurnalul unui geniu la întâmplare” - Victor Nicușor Dragomir

„Aethra” (partea a II-a) - Michalis Manolios (Grecia)

Foileton

 „La marginea curcubeului” (episodul IX) - Aurel Cărășel

Interviuri

Interviu cu scriitorul grec Kostas Voulazeris 

Cronică de film

„Cronica unui eşec lamentabil: „Chernosaurus” - Sorin Camner

Recenzii

 „Among Others” de Jo Walton - Paul Kincaid

 „Osama” de Lavie Tidhar. Proiectul listei nominalizărilor (partea a IX-a) - Maureen Speller Kincaid

 „Trilogia Zorii Nopţii” de  Peter F.Hamilton - Adam Whitehead

Fandom

 „Cum m-am făcut solarisian” (episodul 9) - Dănuț Ungureanu

CNI

„Un sfârșit apocaliptic” - Dan Apostol

Știință

„Originile energiei” (episodul 5) - Cornel Mărginean

Mircea Opriță în cadrul excelentei sale prefețe intitulată „Un mod european al anticipației” (la volumul „Eclipsă 2000” de Lino Aldani, editura Univers, 1992)  îl cita pe 

Brian Aldiss care afirma :

„Poate că SF-ul a fost transportat în Europa pentru că europenii aveau nevoie de el, însă ei nu erau capabili să-l producă. Iar acum e prea tîrziu. 

Iată de ce iugoslavii, olandezii, polonezii și așa mai departe nu vor fi niciodată traduși în America – ei încearcă să inventeze ceva ce a fost deja inventat. Or, tot ce pot să facă este să imite. 

Cu cît vor imita mai bine, cu atît se vor conforma mai mult genului, dar cu cît se vor conforma mai mult genului, cu atît nu va fi nimeni dispus să-i preia și să-i traducă. Ei vor fi întotdeauna, în întîrziere.”

Și menționa mai departe domnul Opriță :

„Presiunea valului de importuri a fost și este însă suficient de mare încît să creeze complexe profunde și de durată, iar pe de altă parte să producă, în revanșă și tot mai vizibile cu trecerea timpului, firești tendințe de emancipare de sub tutela modelului importat. Acestea din urmă se dovedesc cu atît mai necesare cu cît soluția constrîngătoare a imitației umilește prin definiție prestigiul unei producții naționale, iar lipsa de discernământ manifestată adesea în preluarea masivă, ca fenomen de modă, a SF-ului anglo-saxon nu are cum să contribuie decît la agravarea problemei. 

Scrieri de vîrf și însăilări diletante, experimente utile și maculatură serializată, proză de certă implicație ideologico-estetică și o imensă masă de lucrări ieftine, ținînd exclusiv de sfera literaturii de consum – preluarea în fugă, nediferențiată a tuturor acestora răspunde unei minime rezistențe a publicului. 

În mod evident, argumentul financiar răzbate aici deasupra oricărei rațiuni superioare, de ordin cultural.” – Mircea Opriță, prefața intitulată „Un mod european al anticipației”, volumul „Eclipsă 2000” de Lino Aldani, editura Univers, 1992.