PE ULTIMUL LOC ÎN UE LA CONSUMUL DE CARTE DAR ÎN TOP 10 MONDIAL LA CONSUMUL DE BERE !

„Pe ultimul loc în UE la consumul de carte, dar în top 10 mondial la bere¹.
Consumul de carte din România ne plasează pe ultimul loc în cadrul ţărilor din Uniunea Europeană, avînd în vedere că un român cheltuieşte în medie 5 euro anual pe cărţi.” – Mihai Mitrică, director executiv al Asociaţiei Editorilor din România (AER).

Înverșunat consum cultural : „Berea frate cu românul” !

Soră îi e votca...

Un articol revelator astăzi pe site-ul Mediafax, radiografiind precis și nemilos anomia de zi cu zi, distanța imensă între realitate și ficțiune. Ficțiunea speculativă, evident !

„Ce cărţi cumpără românii?

Piaţa de carte, ţinută în viaţă de romanele lacrimogene şi de pofta de colorat a copiilor !

  Cititoare SF degustînd în regim nocturn cîteva titluri clasice

„Fantasy-ul cred că a avut momentul de glorie acum câţiva ani, acum este într-un uşor declin, există în continuare o cerere, dar mult mai slabă decât în anii trecuţi. Românii nu citesc prea mult în general, dar vara cu atât mai puţin. Cum e cald afară, lumea nu mai petrece foarte mult timp în casă şi-atunci citeşte mai puţin” - Dan Vidrascu, directorul editurii Litera

Piaţa românească de carte a scăzut în ultimii cinci ani cu o treime, iar singurele segmente care s-au menţinut constante în vânzări au fost cărţile pentru copii, în special cele de colorat, şi literatura romantică pentru femei, a declarat pentru Mediafax, Dan Vidraşcu, directorul editurii Litera.

Cu o valoare estimată la 60 de milioane de euro, piaţa de carte din România, care a scăzut cu aproape 40% faţă de anul 2007, este considerată subdimensionată de către editori. Cifra nu include vânzările de manuale şi pe cele de la chioşcurile de ziare. (estimările Asociației Editorilor din România, cifrează acest sector la peste 60 de milioane de euro, rezultînd o valoare a pieței totale de carte, undeva la peste 120 de milioane de euro).

Ungaria are o piaţă de cel puţin trei ori mai mare, la o populaţie de aproape trei ori mai mică. Piaţa italiană se ridică la aproximativ un miliard de euro, cea spaniolă este de trei ori mai mare, iar vânzările de carte din Germania ajung la şapte miliarde de euro. Piaţa nu poate creşte foarte mult pentru că nu există locuri în care să poată fi vândută o carte.

„În momentul de faţă, hipermarketurile sunt de fapt cele care vând majoritatea cărţilor în România, cum nu se întâmplă în celelalte ţări din Europa, unde lanţurile de librării sunt motoarele şi locomotivele de vânzare a cărţilor”, a declarat agenţiei Mediafax, Dan Vidraşcu, directorul general şi proprietarul editurii Litera Internaţional, cea mai mare din România după cifra de afaceri, care a ajuns la 43,9 milioane de lei anul trecut şi la 42,8 milioane de lei în 2010.

Chiar dacă celelalte genuri de cărţi s-au vândut din ce în ce mai prost, cartea de copii este în topul vînzărilor şi nu înregistrează scăderi.

„Poveştile şi după aceea cartea de colorat - când spunem carte de colorat este mai degrabă o carte practică, care se vinde cu un preţ de până în zece lei. Deci vorbim strict de cartea pe carton, de fapt. Cartea de colorat, puzzle şi-aşa mai departe”, a afirmat Vidraşcu.

El a explicat că tirajele au scăzut în ultimii ani cu o treime, în special pentru beletristică, şi au ajuns la circa 2.000 de exemplare. La un moment dat, a spus el, s-a oprit scăderea, pentru că nu mai merită să scoţi o carte, dacă nu are tiraj de minim 2.000 de exemplare.

E supertare, frate, fantasy-ul ăsta ! 

„Fantasy-ul cred că a avut momentul de glorie acum câţiva ani, acum este într-un uşor declin, există în continuare o cerere, dar mult mai slabă decât în anii trecuţi.
Pe zona de literatură comercială e o tendinţă accentuată pe literatura pentru femei, roman de dragoste, dar ceva mai modern, nu abordarea asta clasică, gen Sandra Brown.
Temele sunt cam aceleaşi, repetitive, dar oamenii caută mai mult o literatură ancorată în prezent.

Aceste cărţi pot ajunge şi la tiraje de 5.000-10.000 de exemplare. Şi pentru preşcolari tirajele trec de 3.000 de exemplare, dar contează foarte mult preţul. Dacă discutăm despre cărţi sub zece lei, tirajele iniţiale pot pleca de la 5.000 de exemplare, iar vânzările într-un an pot depăşi şi 10.000 de exemplare”, a spus directorul editurii.

Totodată, cărţile premiate se vând şi de două ori mai bine, dacă premiile sunt scoase în evidenţă.
„Doar dacă menţiunea de pe copertă este întreţinută şi însoţită de o campanie de marketing, pentru că, dacă doar scrie Pulitzer pe ea, nu se întâmplă absolut nimic, trebuie să trâmbiţezi că este premiată şi doar după aceea simţi în vânzări ceva”, a afirmat el.

Vânzările de carte cresc şi atunci când autorul moare.
„Dar durează foarte puţin. Dar trebuie să fii foarte foarte prompt şi dacă ai un canal de distribuţie diferit decât cel clasic, librăriile, care e foarte greoi, ci unul mai degrabă rapid, cum ar fi chioşcul de presă. Acolo mai ales simţi impactul, pentru că trebuie să ieşi pe piaţă la câteva zile şi efectul durează nu mai mult de o săptămână”, a mai spus directorul editurii Litera.

Faptul că românii nu sînt mari cititori o demonstrează şi lunile în care se cumpără cel mai mult carte, respectiv noiembrie şi, mai ales, decembrie, principalul motiv fiind cadourile.
Cea mai proastă perioadă pentru editori este vara, chiar dacă atunci sînt vacanţele în care şi copiii şi părinţii ar avea, teoretic, mai mult timp pentru citit.

„Românii nu citesc prea mult în general, dar vara cu atât mai puţin. Cum e cald afară, lumea nu mai petrece foarte mult timp în casă şi-atunci citeşte și mai puţin”, a încheiat Vidraşcu.


http://www.mediafax.ro/cultura-media/ce-carti-cumpara-romanii-piata-de-carte-tinuta-in-viata-de-romanele-lacrimogene-si-de-pofta-de-colorat-a-copiilor-9678399


„Piața de carte, în cădere liberă: Scăderi de pînă la 40% ale vînzarilor, reduceri de tiraje și exit-uri forțate”

Reducerea numărului de exemplare vîndute cu pînă la 40%, prăbușirea vînzarilor și închiderea unor librării locale de la începutul anului sînt cele mai mari probleme cu care se confruntă editurile în contextul economic actual.


„Piaţa de carte suferă masiv. Tirajele editurilor din România sînt mult sub cele din Ungaria sau Franţa din cauza obiceiurilor de lectură ale românilor. Consumul de carte nu a prins în România. În alte ţări lectura este o nevoie zilnică.”, a declarat Mihai Mitrică, director executiv al Asociaţiei Editorilor din România (AER).

„Există puţină transparenţă pe această piaţă a cărţilor. Multe edituri nu fac publice datele cu privire la numărul de exemplare vândute, aşa cum se întâmplă în Franţa sau în alte ţări, unde lunar se raportează vânzările de carte. Nu avem un climat transparent", a spus Mitrică. Demersul de-a face statistici pe piaţa de carte este îngrozitor în aceste condiţii”, precizează reprezentantul Aso­ciaţiei Editorilor din România.

„Cumpărătorii de carte au din ce în ce mai puţini bani şi în plus îşi cheltuiesc aceşti bani puţini în alte domenii, pentru întreţinere, hrană, şi mai puţin pentru carte. Sînt săraci şi apatici", este de părere Grigore Arsene, patronul editurii Curtea Veche.”

http://www.zf.ro/special/asociatia-editorilor-din-romania-piata-de-carte-sufera-din-cauza-obiceiurilor-de-lectura-ale-romanilor-9442774

¹ „Ani la rândul, am ţinut morţiş să ne păstrăm poziţia de fruntaşi în topul marilor consumatori de alcool din Uniunea Europeană. Nici taxa pe viciu şi nici criza economică nu au putut pune capăt „epidemiei" de tulburări legate de consumul de alcool din România - denumirea pe care, în ultima vreme, specialiştii o preferă termenului de „alcoolism", pe motiv că ar fi mai corectă.

Cea mai recentă statistică privind consumul de alcool în lume, efectuată de specialiştii Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), susţine că un român bea între 15 şi 19 litri de alcool pur pe an. Asta ar însemna între 1.250 şi 1.500 de beri (de 330 ml) sau între 208 şi 263 de sticle de vin (de 750 ml) într-un an, dacă ne gândim că o sticlă de bere conţine 12 ml de alcool pur şi un pahar (125 ml) cu vin - aceeaşi cantitate.
Sîntem, alături de cehi şi de sloveni, marii băutori de alcool ai Uniunii Europene. Depăşim cu mult ţări despre care exista ideea preconcepută cum că au mulţi consumatori de alcool, cum ar fi Norvegia, Islanda, Suedia şi chiar Irlanda, Marea Britanie şi Finlanda.

Lucrurile stau şi mai rău dacă luăm în calcul faptul că statisticile care urmăresc consumul de alcool ţin cont, de regulă, de vânzările de băuturi.
„Or, pentru ţările din estul Europei nu trebuie uitat şi alcoolul produs în gospodărie. Apare deci un consum care nu poate figura în statistica de tip comercial. Am văzut o statistică de genul acesta în care Rusia era prin treimea inferioară a clasamentului. Nimeni nu-i poate crede", spunea conferenţiarul doctor Radu Mihăilescu de la Spitalul de Psihiatrie „Alexandru Obregia" din Bucureşti într-un interviu acordat ziarului „Adevărul" nu cu mult timp în urmă.
http://www.adevarul.ro/life/sanatate/Cat_de_mult_alcool_beau-de_fapt-romanii_0_676732715.html