Un nou volum de Haruki Murakami, autorul arhicunoscutului „Kafka pe malul mării”, 2002 („Kafka on the shore”, în engleză sau „Umibe no Kafuka” pentru nipofoni și nipofili, tradus de Iuliana Oprina și publicat în 2006 la editura Polirom).
„1Q84”, magnum opus al lui Murakami, o narațiune complexă și suprarealistă, are acțiunea în 1984 și este un omagiu adus romanului lui George Orwell.
A apărut în trei volume în Japonia între 2009–2010, prima ediție constînd în 480.000 de exemplare s-a epuizat chiar în ziua lansării și într-o lună s-au vîndut un milion de volume.
Ediția în engleză (1.055 de pagini) va fi lansată pe data de 25 octombrie 2011 de editura Random House în America de Nord și în Marea Britanie.
În seria de autor de la Polirom au apărut următoarele volume :
„Kafka pe malul mării” (roman fantastic)
„La capătul lumii și în țara aspră a minunilor” (roman fantastic)
„Autoportretul scriitorului ca alergător de cursă lungă”
„Underground. Atentatul de la Tokio și spiritul japonez”
„Salcia oarbă, fata adormită”
„Pădurea norvegiană”
„La sud de graniță, la vest de soare”
„În căutarea oii fantastice”
„Dans dans dans”
„Cronica păsării-arc”
„Iubita mea, Sputnik”
„Elefantul a dispărut”
„După cutremur”
„În noapte”
Haruki Murakami, născut la Kyoto pe 12 ianuarie 1949, este unul dintre cei mai interesanți scriitori japonezi moderni
A devenit cunoscut datorită romanului bestseller „Pădurea Norvegiană”, apărut în 1987și numit așa după cîntecul „Norwegian Wood” al formației Beatles.
Romanul a devenit rapid un succes internațional, fiind tradus în peste 40 de limbi și vândut în milioane de copii. Deși critica japoneză a fost destul de dură, milioane de tineri japonezi i-au cumpărat cartea și i-au adus o celebritate de care inițial s-a temut.
A părăsit Japonia anul următor, călătorind prin Europa și s-a stabilit în S.U.A, unde a predat literatura la Universitatea Princeton.
Haruki Murakami a fost încă din copilărie puternic influențat de cultura euro-americană, de muzică și literatură, în special de cea a unor scriitori precum Kurt Vonnegut și Richard Brautigan.
A studiat teatrul la Universitatea Waseda în Tokyo, unde a cunoscut-o și pe viitoarea sa soție, Yoko. Primul sau job a fost într-un magazin de discuri, unde s-a autoeducat în cultura muzicală, anumite melodii regăsindu-se apoi în titlurile și acțiunea romanelor sale.
Mai tîrziu, după terminarea studiilor, a deschis un club jazz, „Peter Cat” în Tokyo, împreună cu soția sa, pe care l-a condus din 1974 până în 1981.
Primul său roman, „Să ascultăm vîntul” (1979), i-a adus premiul literar Gunzo, iar pentru romanele „Automatul 1973” (1980) și „În căutarea oii fantastice” (1982), care formează împreună cu primul „Trilogia Șobolanului”, primește premiul literar Noma.
Alte romane: „Pinball” (1973), „În țara aspră a minunilor și la capătul lumii” (1985), „Dans dans dans” (l988), „La sud de graniță, la vest de soare” (1992), „Cronica păsării-arc” (1994).
Temele sale fundamentale sînt alienarea, dragostea, moartea, singurătatea și imposibilitatea reală a comunicării împletite într-o atmosferă fantastic-suprarealistă.
În românește a fost tradus de Angela Hondru, Silvia Cerchează, Andreea Sion, Iuliana Tomescu, Iuliana Oprina, Adina Mihaela Merlan.
28.03.2011
27.03.2011
FINALIȘTII PREMIILOR BEST TRANSLATED BOOK AWARDS 2011
Premiile Best Translated Book 2011 sînt decernate de Universitatea Rochester, statul New York, S.U.A, pentru cele mai bune lucrări traduse în engleză și publicate în Statele Unite între decembrie 2009 și noiembrie 2010.
Premiile vor fi decernate vineri 29 aprilie la Bowery Poetry Club din New York, în cadrul festivalului PEN World Voices.
Premiile Best Translated Book au fost promovate prin intermediul site-ului Three Percent,(http://www.rochester.edu/college/translation/threepercent/), denumirea provenind de la valoarea procentului cărților traduse publicate anual în S.U.A., 3% din numărul total de apariții.
Amazon.com, sponsorul principal al premiilor oferă 5.000 de dolari pentru fiecare volum ce va cîștiga competiția.
Pe o piață editorială autarhică, auto-suficientă cum este cea americană, cititorii care doresc să aibă acces la cărți neanglofone, nu au prea multe alternative. Ori învață franceză, spaniolă, italiană, germană, de exemplu (greu de crezut avînd în vedere că mai puțin de 10% dintre americani cunosc o a doua limbă internațională la nivelul necesar lecturii unui roman, față de 56% dintre europeni care știu cel puțin o a doua limbă străină), ori își comandă cărțile dorite în Marea Britanie, o piață editorială mult mai cosmopolită și deschisă spre lume.
Textele internaționale alese de juriul Premiilor Best Translated Book 2011 sînt definitorii pentru calitatea lor, iar Michal Ajvaz, Georges-Olivier Châteaureynaud, César Aira și Tove Jansson sînt niște maeștri și ai literaturii fantastice.
În România, lui César Aira i s-au tradus o carte („Varamo”) , lui Jenny Erpenbeck, una („Pădurea Klarei”) iar lui Tove Jansson, două („O iarnă fermecată” și „Pălăria vrăjitorului”).
Romain Gary a fost tradus la noi începînd cu 1946 cînd Geo Dumitrescu a tălmăcit „Éducation européenne” cu titlul „Groapa bunei speranțe”).
Finaliștii secțiunii de proză sînt:
„Vîrsta de aur” - Michal Ajvaz (Cehia)
„Congresul literar” („El congreso de literatura”) - César Aira (Argentina)
„A Life on Paper” - Georges-Olivier Châteaureynaud (Franța)
Titlul a fost ales de traducătorul Edward Gauvin care a făcut și selecția povestirilor din culegere.
„Un complot de saltimbanques”
(tradus ca „The Jokers”) - Albert Cossery (Franța)
„Apariția” - Jenny Erpenbeck (Germania)
„Pseudo”(tradus ca „Hocus Bogus”) - Romain Gary, Franța (romanul a fost publicat cu pseudonimul Émile Ajar)
„Adevăratul amăgitor” - Tove Jansson (Finlanda)
O scritoare de expresie suedeză din Finlanda, autoarea seriei celebrelor benzi desenate fantasy „Moomintroll”. Colecția „Moomintroll”, aflată la Muzeul de artă din Tampere, conține 2.000 de obiecte. Cărțile lui Tove Jansson au fost traduse în 34 de limbi și vîndute în milioane de exemplare.
„Despre eleganță dormind” - Emilio Lascano Tegui (Argentina)
„Agaat” - Marlene Van Niekerk (Africa de Sud)
Marleene Van Niekerk scrie în afrikaans, limba descendenților coloniștilor buri, de origine olandeză.
„Georg Letham: Medic și ucigaș” - Ernst Weiss (Austria)
http://www.rochester.edu/college/translation/threepercent/
http://www.besttranslatedbook.org.
Premiile vor fi decernate vineri 29 aprilie la Bowery Poetry Club din New York, în cadrul festivalului PEN World Voices.
Premiile Best Translated Book au fost promovate prin intermediul site-ului Three Percent,(http://www.rochester.edu/college/translation/threepercent/), denumirea provenind de la valoarea procentului cărților traduse publicate anual în S.U.A., 3% din numărul total de apariții.
Amazon.com, sponsorul principal al premiilor oferă 5.000 de dolari pentru fiecare volum ce va cîștiga competiția.
Pe o piață editorială autarhică, auto-suficientă cum este cea americană, cititorii care doresc să aibă acces la cărți neanglofone, nu au prea multe alternative. Ori învață franceză, spaniolă, italiană, germană, de exemplu (greu de crezut avînd în vedere că mai puțin de 10% dintre americani cunosc o a doua limbă internațională la nivelul necesar lecturii unui roman, față de 56% dintre europeni care știu cel puțin o a doua limbă străină), ori își comandă cărțile dorite în Marea Britanie, o piață editorială mult mai cosmopolită și deschisă spre lume.
Textele internaționale alese de juriul Premiilor Best Translated Book 2011 sînt definitorii pentru calitatea lor, iar Michal Ajvaz, Georges-Olivier Châteaureynaud, César Aira și Tove Jansson sînt niște maeștri și ai literaturii fantastice.
În România, lui César Aira i s-au tradus o carte („Varamo”) , lui Jenny Erpenbeck, una („Pădurea Klarei”) iar lui Tove Jansson, două („O iarnă fermecată” și „Pălăria vrăjitorului”).
Romain Gary a fost tradus la noi începînd cu 1946 cînd Geo Dumitrescu a tălmăcit „Éducation européenne” cu titlul „Groapa bunei speranțe”).
Finaliștii secțiunii de proză sînt:
„Vîrsta de aur” - Michal Ajvaz (Cehia)
„Congresul literar” („El congreso de literatura”) - César Aira (Argentina)
„A Life on Paper” - Georges-Olivier Châteaureynaud (Franța)
Titlul a fost ales de traducătorul Edward Gauvin care a făcut și selecția povestirilor din culegere.
„Un complot de saltimbanques”
(tradus ca „The Jokers”) - Albert Cossery (Franța)
„Apariția” - Jenny Erpenbeck (Germania)
„Pseudo”(tradus ca „Hocus Bogus”) - Romain Gary, Franța (romanul a fost publicat cu pseudonimul Émile Ajar)
„Adevăratul amăgitor” - Tove Jansson (Finlanda)
O scritoare de expresie suedeză din Finlanda, autoarea seriei celebrelor benzi desenate fantasy „Moomintroll”. Colecția „Moomintroll”, aflată la Muzeul de artă din Tampere, conține 2.000 de obiecte. Cărțile lui Tove Jansson au fost traduse în 34 de limbi și vîndute în milioane de exemplare.
„Despre eleganță dormind” - Emilio Lascano Tegui (Argentina)
„Agaat” - Marlene Van Niekerk (Africa de Sud)
Marleene Van Niekerk scrie în afrikaans, limba descendenților coloniștilor buri, de origine olandeză.
„Georg Letham: Medic și ucigaș” - Ernst Weiss (Austria)
http://www.rochester.edu/college/translation/threepercent/
http://www.besttranslatedbook.org.
26.03.2011
SRSFF LA TÎRGUL DE CARTE SF&FANTASY „FINAL FRONTIER” : 26-27 MARTIE 2011
Societatea Română de Science Fiction şi Fantasy participă la Tîrgul de Carte Science Fiction & Fantasy „Final Frontier” în calitate de co-organizator cu invitații Cristian M. Teodorescu, Feri Balin, Liviu Radu, Eugen Lenghel, Cristian Tamaș, Mihnea Columbeanu, Mihail Grămescu, Camelia și Dan Ursuleanu în cadrul a două dezbateri despre universuri paralele şi scenarii apocaliptice și un referat despre influența lui Ion Hobana asupra SF-ului românesc.
„Final Frontier” este primul tîrg de carte SF & Fantasy organizat de bookblog.ro, în perioada sîmbătă 26 - duminică 27 martie 2011, între orele 10:00 și 18:00 în Sala pentru Oaspeți la Muzeul Țăranului Român, Șoseaua Kiseleff nr.3, București.
Programul dezbaterilor la care participă invitații SRSFF este următorul:
Sâmbătă, 26 martie
ora 11:00
Universuri: „Mistificarea demiurgică – Umberto Eco”
Prezenţa lui Umberto Eco în science fiction, cu titlurile „Pendulul lui Foucault”, „Baudolino” şi „Cimitirul din Praga”.
Invitaţi: Cristian M. Teodorescu şi Feri Balin
ora 12:00
Cristian Tamaș, Dan Ursuleanu : „Ion Hobana şi influenţa sa în science fiction-ul românesc”
Duminică, 27 martie, ora 11:00
Scenarii apocaliptice: 2012 – Sfârşitul calendarului
Ce urmează: soarele, apa sau deşertul?
Invitaţi: Mihail Grămescu, Mihnea Columbeanu şi Eugen Lenghel
Ora 15:15
„Vampirismul în mit şi cultură cu referiri la filme şi cărţi, vampirismul în mitul şi cultura română”
Liviu Radu, Raluca Băceanu, Oana Stoica Mujea, Ştefan Ghidoveanu ; moderator : Oliviu Crâznic
Participînd la discuţii şi punînd întrebări aveţi şansa să cîştigaţi exemplare din antologia SRSFF „Alte ţărmuri”.
Tîrgul de Carte Science Fiction & Fantasy „Final Frontier” este organizat de bookblog.ro în parteneriat cu SRSFF și este amplasat în incinta Sălii de Oaspeți a Muzeului Țăranului Român, Şoseaua Kiseleff 3, Bucureşti, în perioada 26-27 martie 2011.
Pe lîngă cărți în română și în engleză, vizitatorii vor găsi la fața locului și eReadere cu cele mai îndragite titluri ale genului, în format digital.
Le vor putea testa și vor decide singuri dacă avantajele acestor dispozitive electronice destinate lecturii se pot compara cu bucuria de a ține în mînă o carte și de a o răsfoi.
Evenimentul nu se limitează la a fi un simplu loc din care poți să cumperi cărțile dorite.
„Final Frontier” va fi și un prilej de socializare, de a afla informații și de a învăța lucruri noi.
În spațiul special amenajat pentru prezentări, editurile vor vorbi despre cele mai noi titluri din colecțiile SF & Fantasy, iar invitații, cunoscuți autori ai genului - vor purta un dialog pe teme SF & Fantasy cu cei prezenți.
În plus, artistul Octav Ungureanu va susține pentru toți cei interesati ateliere de benzi desenate, iar Mihai Lalu, de la tarabadejocuri.ro, vă va introduce în lumea boardgames-urilor.
Toate acestea sunt presărate cu diverse concursuri pentru vizitatori, iar la finalul tîrgului cei care au cumparat cărți sau alte produse participă la tombola cu premii surpriză.
http://finalfrontier.ro/
„Final Frontier” este primul tîrg de carte SF & Fantasy organizat de bookblog.ro, în perioada sîmbătă 26 - duminică 27 martie 2011, între orele 10:00 și 18:00 în Sala pentru Oaspeți la Muzeul Țăranului Român, Șoseaua Kiseleff nr.3, București.
Programul dezbaterilor la care participă invitații SRSFF este următorul:
Sâmbătă, 26 martie
ora 11:00
Universuri: „Mistificarea demiurgică – Umberto Eco”
Prezenţa lui Umberto Eco în science fiction, cu titlurile „Pendulul lui Foucault”, „Baudolino” şi „Cimitirul din Praga”.
Invitaţi: Cristian M. Teodorescu şi Feri Balin
ora 12:00
Cristian Tamaș, Dan Ursuleanu : „Ion Hobana şi influenţa sa în science fiction-ul românesc”
Duminică, 27 martie, ora 11:00
Scenarii apocaliptice: 2012 – Sfârşitul calendarului
Ce urmează: soarele, apa sau deşertul?
Invitaţi: Mihail Grămescu, Mihnea Columbeanu şi Eugen Lenghel
Ora 15:15
„Vampirismul în mit şi cultură cu referiri la filme şi cărţi, vampirismul în mitul şi cultura română”
Liviu Radu, Raluca Băceanu, Oana Stoica Mujea, Ştefan Ghidoveanu ; moderator : Oliviu Crâznic
Participînd la discuţii şi punînd întrebări aveţi şansa să cîştigaţi exemplare din antologia SRSFF „Alte ţărmuri”.
Tîrgul de Carte Science Fiction & Fantasy „Final Frontier” este organizat de bookblog.ro în parteneriat cu SRSFF și este amplasat în incinta Sălii de Oaspeți a Muzeului Țăranului Român, Şoseaua Kiseleff 3, Bucureşti, în perioada 26-27 martie 2011.
Pe lîngă cărți în română și în engleză, vizitatorii vor găsi la fața locului și eReadere cu cele mai îndragite titluri ale genului, în format digital.
Le vor putea testa și vor decide singuri dacă avantajele acestor dispozitive electronice destinate lecturii se pot compara cu bucuria de a ține în mînă o carte și de a o răsfoi.
Evenimentul nu se limitează la a fi un simplu loc din care poți să cumperi cărțile dorite.
„Final Frontier” va fi și un prilej de socializare, de a afla informații și de a învăța lucruri noi.
În spațiul special amenajat pentru prezentări, editurile vor vorbi despre cele mai noi titluri din colecțiile SF & Fantasy, iar invitații, cunoscuți autori ai genului - vor purta un dialog pe teme SF & Fantasy cu cei prezenți.
În plus, artistul Octav Ungureanu va susține pentru toți cei interesati ateliere de benzi desenate, iar Mihai Lalu, de la tarabadejocuri.ro, vă va introduce în lumea boardgames-urilor.
Toate acestea sunt presărate cu diverse concursuri pentru vizitatori, iar la finalul tîrgului cei care au cumparat cărți sau alte produse participă la tombola cu premii surpriză.
http://finalfrontier.ro/
18.03.2011
CENACLUL PROSPECTART : VINERI 25 MARTIE, ORA 17.00, CENTRUL CALDERON, BUCUREȘTI
SRSFF are plăcerea să vă invite în data de vineri 25 martie 2011, ora 17.00 la Cenaclul ProspectArt, Centrul Calderon, str. Jean Louis Calderon nr.39, sector 1, București.
Feri Balin va citi proză, „Nopțile lui Vurs”.
Adrian Georgescu va lectura un fragment din romanul său, recent publicat.
Dan Ursuleanu va prezenta în cadrul Proiectului Phoenix (SRSFF)de recuperare și promovare a istoriei fandomului românesc, o diaporamă color cuprinzînd instantanee din taberele SF.
Dan Ursuleanu, inițiatorul primei emisiuni radiofonice SF din România, „Radiobiblioteca SF” (1982) transformată în ianuarie 1984 în „Exploratorii lumii de mîine”. Dan Ursuleanu a coordonat emisiunea pînă la începutul anului 1990.
Camelia și Dan Ursuleanu
„Copilul răsfățat al fandomului românesc, „Radiobiblioteca SF”, a crescut mare și, începînd cu prima săptămînă a anului 1984, s-a transformat în „Exploratorii lumii de mîine”, o emisiune complexă cu toate ferestrele deschise spre viitor.
Îi dorim viață lungă și aceeași bază de simpatie și de interes în rîndul tinerilor ascultători.” - Dan Ursuleanu
Centrul Calderon, str. Jean Louis Calderon nr.39, sector 1, București
Societatea Română de Science Fiction și Fantasy (SRSFF) este o asociație culturală neguvernamentală și non-profit (ONG), al cărei scop declarat este susținerea și încurajarea genurilor science fiction și fantasy din România.
SRSFF a fost înființată în ianuarie 2009, la initiațiva unui grup de scriitori, traducători și fani din România, din dorința de a promova literatura și arta SF autohtonă de calitate.
Cenaclul ProspectArt este o inițiativă a Societății Române de Science-Fiction și Fantasy (www.srsff.ro/), care își propune să descopere și să pregătească viitoarele generații de scriitori și teoreticieni ai mișcării SF .
Sînt așteptați și invitați să participe la ședințele cenaclului, toți cei care se simt atrași de fenomenul SF&F românesc, tinerii autori care doresc îndrumare si ajutor, iubitorii de SF&F, fani și profesioniști pentru ca împreună să contribuim la renașterea și dezvoltarea acestei arte în România.
ProspectArt a fost relansat de către SRSFF pe data de 30 aprilie 2009.
Începînd cu luna martie 2010 s-au programat cîte două ședințe lunare.
În noua formulă, ProspectArt a prilejuit lectura și comentarea unor texte de Marian Truță, Cristian Mihail Teodorescu, Dănuț Ungureanu, Liviu Radu, Sebastian A.Corn, Feri Balin, Mihail Grămescu, Mihnea Columbeanu, Claudiu Dumitru Stătescu, Luciana Brîndușa Grosu, Dario Pecarov, Roxana Brînceanu, Raluca Băceanu, Silvana Șorop, Ben Ami, Florin-Costin Miron, Alexandra Păun, Cristina Ghidoveanu, Laura Sgârcitu, Laura Ciobanu, Lorena Lupu, Dragoș C.Butuzea și a unor traduceri de Mihai Dan Pavelescu, Ion Doru Brana, Cristian Tamaș, Mirel Palada.
Au fost invitați și au participat Ion Hobana, Mircea Opriță, Florin Manolescu, Lucian Boia, Cristian Tudor Popescu, Mihai Dan Pavelescu, Cornel Secu, Dan Ursuleanu, Camelia Ursuleanu, Horia Gârbea, Irina Horea, Angelo Mitchievici, Dan Farcaș, Bogdan Ficeac, Mihail Grămescu, Lucian Hanu, Cătălin Sturza, Eugen Stancu, Roberto Quaglia, Rodica Bretin, Dan Apostol, Eugen Cristea, Cătălin Badea Gheracostea, Florin Pîtea, Ștefan Ghidoveanu, Michael Haulică.
Înfiinţat în 1986, la Casa de Cultură a sectorului 4 din Bucureşti, din iniţiativa lui Cristian Tudor Popescu, cenaclul ProspectArt a reunit o serie de nume importante ale sefeului românesc din acea vreme, dintre care amintim pe: Dănuţ Ungureanu, Mihail Grămescu, Cristian-Mihail Teodorescu, Cristian Tamaş, Marian Truţă, Cristian Lăzărescu, Mihai-Dan Pavelescu, Ștefan Ghidoveanu, Mihnea Columbeanu, Sorin Ştefănescu, Marius Ungureanu, Valerian Stoicescu, Faur Agachi, Carol Czedly, Dorin Mera, Valentin Dragu, Marius Alecu, Sorin Camner, Costi Gurgu, Alin Claudiu Gălățescu, Oswald Hörer, Maria Grigore, Cristiana Smărăndescu, Marina Nicolaev, Constandina Paligora.
Cenaclul ProspectArt a fost unul din polii activi ai sefeului românesc, prin el lansîndu-se o serie de scriitori, traducători şi critici de valoare.
Ca dovadă sunt premiile câştigate de membrii săi la Convenţiile anuale sau la diferite concursuri: Premiul pentru schiţă la Convenţia Naţională 1986 şi Premiul Uniunii Scriitorilor 1987 pentru Marian Truţă, Premiul pentru povestire 1987 pentru Cristian M. Teodorescu, pentru Premiul Special al Juriului pentru nuvelă 1986 pentru Mihnea Columbeanu, Premiul pentru Nuvelă 1986, Premiul pentru eseu 1986, pentru Cristian Tudor Popescu, Premiul congresului European de Anticipaţie (Montpellier, 1987) pentru Cristian Tudor Popescu, Premiile Helion sau Henri Coandă câştigate de Dănuţ Ungureanu, Cristian Lăzărescu, premiul pentru traducere 1987 câştigat de Mihai Dan Pavelescu, premiile obținute de Mihail Grămescu și Costi Gurgu.
Evenimentul va avea loc la Centrul Calderon, Str. J.L. Calderon nr.39, sector 1, Bucureşti
Feri Balin va citi proză, „Nopțile lui Vurs”.
Adrian Georgescu va lectura un fragment din romanul său, recent publicat.
Dan Ursuleanu va prezenta în cadrul Proiectului Phoenix (SRSFF)de recuperare și promovare a istoriei fandomului românesc, o diaporamă color cuprinzînd instantanee din taberele SF.
Dan Ursuleanu, inițiatorul primei emisiuni radiofonice SF din România, „Radiobiblioteca SF” (1982) transformată în ianuarie 1984 în „Exploratorii lumii de mîine”. Dan Ursuleanu a coordonat emisiunea pînă la începutul anului 1990.
Camelia și Dan Ursuleanu
„Copilul răsfățat al fandomului românesc, „Radiobiblioteca SF”, a crescut mare și, începînd cu prima săptămînă a anului 1984, s-a transformat în „Exploratorii lumii de mîine”, o emisiune complexă cu toate ferestrele deschise spre viitor.
Îi dorim viață lungă și aceeași bază de simpatie și de interes în rîndul tinerilor ascultători.” - Dan Ursuleanu
Centrul Calderon, str. Jean Louis Calderon nr.39, sector 1, București
Societatea Română de Science Fiction și Fantasy (SRSFF) este o asociație culturală neguvernamentală și non-profit (ONG), al cărei scop declarat este susținerea și încurajarea genurilor science fiction și fantasy din România.
SRSFF a fost înființată în ianuarie 2009, la initiațiva unui grup de scriitori, traducători și fani din România, din dorința de a promova literatura și arta SF autohtonă de calitate.
Cenaclul ProspectArt este o inițiativă a Societății Române de Science-Fiction și Fantasy (www.srsff.ro/), care își propune să descopere și să pregătească viitoarele generații de scriitori și teoreticieni ai mișcării SF .
Sînt așteptați și invitați să participe la ședințele cenaclului, toți cei care se simt atrași de fenomenul SF&F românesc, tinerii autori care doresc îndrumare si ajutor, iubitorii de SF&F, fani și profesioniști pentru ca împreună să contribuim la renașterea și dezvoltarea acestei arte în România.
ProspectArt a fost relansat de către SRSFF pe data de 30 aprilie 2009.
Începînd cu luna martie 2010 s-au programat cîte două ședințe lunare.
În noua formulă, ProspectArt a prilejuit lectura și comentarea unor texte de Marian Truță, Cristian Mihail Teodorescu, Dănuț Ungureanu, Liviu Radu, Sebastian A.Corn, Feri Balin, Mihail Grămescu, Mihnea Columbeanu, Claudiu Dumitru Stătescu, Luciana Brîndușa Grosu, Dario Pecarov, Roxana Brînceanu, Raluca Băceanu, Silvana Șorop, Ben Ami, Florin-Costin Miron, Alexandra Păun, Cristina Ghidoveanu, Laura Sgârcitu, Laura Ciobanu, Lorena Lupu, Dragoș C.Butuzea și a unor traduceri de Mihai Dan Pavelescu, Ion Doru Brana, Cristian Tamaș, Mirel Palada.
Au fost invitați și au participat Ion Hobana, Mircea Opriță, Florin Manolescu, Lucian Boia, Cristian Tudor Popescu, Mihai Dan Pavelescu, Cornel Secu, Dan Ursuleanu, Camelia Ursuleanu, Horia Gârbea, Irina Horea, Angelo Mitchievici, Dan Farcaș, Bogdan Ficeac, Mihail Grămescu, Lucian Hanu, Cătălin Sturza, Eugen Stancu, Roberto Quaglia, Rodica Bretin, Dan Apostol, Eugen Cristea, Cătălin Badea Gheracostea, Florin Pîtea, Ștefan Ghidoveanu, Michael Haulică.
Înfiinţat în 1986, la Casa de Cultură a sectorului 4 din Bucureşti, din iniţiativa lui Cristian Tudor Popescu, cenaclul ProspectArt a reunit o serie de nume importante ale sefeului românesc din acea vreme, dintre care amintim pe: Dănuţ Ungureanu, Mihail Grămescu, Cristian-Mihail Teodorescu, Cristian Tamaş, Marian Truţă, Cristian Lăzărescu, Mihai-Dan Pavelescu, Ștefan Ghidoveanu, Mihnea Columbeanu, Sorin Ştefănescu, Marius Ungureanu, Valerian Stoicescu, Faur Agachi, Carol Czedly, Dorin Mera, Valentin Dragu, Marius Alecu, Sorin Camner, Costi Gurgu, Alin Claudiu Gălățescu, Oswald Hörer, Maria Grigore, Cristiana Smărăndescu, Marina Nicolaev, Constandina Paligora.
Cenaclul ProspectArt a fost unul din polii activi ai sefeului românesc, prin el lansîndu-se o serie de scriitori, traducători şi critici de valoare.
Ca dovadă sunt premiile câştigate de membrii săi la Convenţiile anuale sau la diferite concursuri: Premiul pentru schiţă la Convenţia Naţională 1986 şi Premiul Uniunii Scriitorilor 1987 pentru Marian Truţă, Premiul pentru povestire 1987 pentru Cristian M. Teodorescu, pentru Premiul Special al Juriului pentru nuvelă 1986 pentru Mihnea Columbeanu, Premiul pentru Nuvelă 1986, Premiul pentru eseu 1986, pentru Cristian Tudor Popescu, Premiul congresului European de Anticipaţie (Montpellier, 1987) pentru Cristian Tudor Popescu, Premiile Helion sau Henri Coandă câştigate de Dănuţ Ungureanu, Cristian Lăzărescu, premiul pentru traducere 1987 câştigat de Mihai Dan Pavelescu, premiile obținute de Mihail Grămescu și Costi Gurgu.
Evenimentul va avea loc la Centrul Calderon, Str. J.L. Calderon nr.39, sector 1, Bucureşti
17.03.2011
GEORGE SAUCIUC A DEVENIT MEMBRU AL SRSFF, GAZETA SF A LANSAT NUMĂRUL PATRU
George Sauciuc, redactorul șef al fanzinului electronic „Gazeta SF”, a devenit membru al Societății Române de Science Fiction și Fantasy.
George este membru fondator al Clubului SF „Cygnus-Quasar” din Suceava, deținătorul rubricii bi-lunare „Colțul de SF” în cotidianul sucevean „Crai-Nou”, corespondent al aceluiași ziar și al cotidianului electronic „Suceava pe net”.
Societatea Ştiinţifică Cygnus a marcat zece ani de existenţă pe 27 decembrie în 2010 iar Clubul SF „Cygnus-Quasar”, este un program cultural al Societăţii, care a debutat în februarie 2006, coordonat fiind de către Mircea Nanu-Muntean.
De la înfiinţarea Clubului, au fost demarate diferite manifestări, precum „Simpozionul SF-ul şi mass-media” la care cercetătorul și astronomul britanic Thomas Goodey a participat prin teleconferință.
„Biblioteca Naţională de SF” este colecţia de cărţi a clubului, avînd pe lângă cărţile de gen în limba română, peste 300 de cărţi în limba engleză.
De asemenea, o delegaţie a Clubului „Cygnus-Quasar” a fost prezentă la aniversarea a 45 de ani de la înfiinţarea Clubului SF a Universităţii din Cambridge.
Pe blogul lui, (http://sagy.clubsf.ro/?p=557) George a postat o mărturisire privind reacția avută la primirea în SRSFF :
„Azi am primit un mail prin care mi s-a adus la cunoştinţă că am fost acceptat ca membru al Societăţii Române de Science Fiction şi Fantasy.
Mesajul sună cam aşa:
Am plăcerea de a te anunța că reuniunea consiliului director al SRSFF a dat cîștig de cauză solicitării tale de a deveni membru al Societății. Felicitări!
În urma acestei veşti nu pot fi decât fericit. Trebuie să recunosc că îmi doream să ajung membru încă de la înfiinţare. Obligaţiile şi responsabilităţile vor veni de acuma, după ce-mi trece euforia.
De acum, la muncă !
Că veni vorba de muncă, pregătiţi-vă pentru numărul 4/martie al fanzinului Gazeta SF, pe 15 martie.”
Așa cum a promis, de curînd a lansat numărul patru al Gazetei SF, pe luna martie 2011.
Gazeta SF, numãrul 4 / martie 2011
Editorial : „Dispariţia unui senior” - George Sauciuc
Povestire :
„Există undeva” - Felix Moga
„Europa tăcută” - Ovidiu Bufnilă
Debut :
„Dincolo de nori” - Marcel Gherman
Bandă desenată:
„O veste neaşteptată” - Andra Aştefănesei
CineSF:
„Filmul cyberpunk şi mitul secolului 21” - Marcel Gherman
100 CĂRŢI SF&F:
”…şi la sfârşit a mai rămas coşmarul” - George Sauciuc
Redactor şef: George Sauciuc
Redactor şef adjunct: Bogdan Popescu
Redacţie: Sorin Trascu, Mircea Nanu - Muntean
http://fanzin.clubsf.ro/
http://clubsf.ro/main/
Felicitări, George, bine ai venit în cadrul Societății Române de Science Fiction și Fantasy, sîntem onorați și bucuroși că ai decis să ni te alături.
Felicitări pentru continuitatea „Gazetei SF” și pentru activitatea din cadrul clubului SF „Cygnus-Quasar” !
George este membru fondator al Clubului SF „Cygnus-Quasar” din Suceava, deținătorul rubricii bi-lunare „Colțul de SF” în cotidianul sucevean „Crai-Nou”, corespondent al aceluiași ziar și al cotidianului electronic „Suceava pe net”.
Societatea Ştiinţifică Cygnus a marcat zece ani de existenţă pe 27 decembrie în 2010 iar Clubul SF „Cygnus-Quasar”, este un program cultural al Societăţii, care a debutat în februarie 2006, coordonat fiind de către Mircea Nanu-Muntean.
De la înfiinţarea Clubului, au fost demarate diferite manifestări, precum „Simpozionul SF-ul şi mass-media” la care cercetătorul și astronomul britanic Thomas Goodey a participat prin teleconferință.
„Biblioteca Naţională de SF” este colecţia de cărţi a clubului, avînd pe lângă cărţile de gen în limba română, peste 300 de cărţi în limba engleză.
De asemenea, o delegaţie a Clubului „Cygnus-Quasar” a fost prezentă la aniversarea a 45 de ani de la înfiinţarea Clubului SF a Universităţii din Cambridge.
Pe blogul lui, (http://sagy.clubsf.ro/?p=557) George a postat o mărturisire privind reacția avută la primirea în SRSFF :
„Azi am primit un mail prin care mi s-a adus la cunoştinţă că am fost acceptat ca membru al Societăţii Române de Science Fiction şi Fantasy.
Mesajul sună cam aşa:
Am plăcerea de a te anunța că reuniunea consiliului director al SRSFF a dat cîștig de cauză solicitării tale de a deveni membru al Societății. Felicitări!
În urma acestei veşti nu pot fi decât fericit. Trebuie să recunosc că îmi doream să ajung membru încă de la înfiinţare. Obligaţiile şi responsabilităţile vor veni de acuma, după ce-mi trece euforia.
De acum, la muncă !
Că veni vorba de muncă, pregătiţi-vă pentru numărul 4/martie al fanzinului Gazeta SF, pe 15 martie.”
Așa cum a promis, de curînd a lansat numărul patru al Gazetei SF, pe luna martie 2011.
Gazeta SF, numãrul 4 / martie 2011
Editorial : „Dispariţia unui senior” - George Sauciuc
Povestire :
„Există undeva” - Felix Moga
„Europa tăcută” - Ovidiu Bufnilă
Debut :
„Dincolo de nori” - Marcel Gherman
Bandă desenată:
„O veste neaşteptată” - Andra Aştefănesei
CineSF:
„Filmul cyberpunk şi mitul secolului 21” - Marcel Gherman
100 CĂRŢI SF&F:
”…şi la sfârşit a mai rămas coşmarul” - George Sauciuc
Redactor şef: George Sauciuc
Redactor şef adjunct: Bogdan Popescu
Redacţie: Sorin Trascu, Mircea Nanu - Muntean
http://fanzin.clubsf.ro/
http://clubsf.ro/main/
Felicitări, George, bine ai venit în cadrul Societății Române de Science Fiction și Fantasy, sîntem onorați și bucuroși că ai decis să ni te alături.
Felicitări pentru continuitatea „Gazetei SF” și pentru activitatea din cadrul clubului SF „Cygnus-Quasar” !
11.03.2011
SRSFF LA SESIUNEA HELION 2011 : TIMIȘOARA, 18 - 19 MARTIE
Cea de a XXV-a ediție a Sesiunii „Helion” 2011 are loc între 18-19 martie la Timișoara.
Temele ediţiei 2011 sînt „Izvoare ale umorului în SF-ul contemporan“ şi „Ficțiunea politică și discursul SF”.
Din partea SRSFF vor participa Dănuț Ungureanu, Marian Truță, Feri Balin, Dario Pecarov.
Dănuț Ungureanu va susține comunicarea „Combustia internă la Čapek” iar Marian Truță, „Zeii de beton ai utopiei”.
Remarcăm și referatul lui Cornel Secu , „Coordonate ale umorului în proza lui Cristian Mihail Teodorescu”.
Vineri seara, 18 martie, se vor decerna premiile Concursului de proză scurtă Helion 2010, în cadrul căruia membrii SRSFF, Feri Balin va primi premiul II pentru povestirea „Ultima naștere” și Dario Pecarov premiul III (ex-aequo) pentru povestirea
„Șoareci”.
SESIUNEA HELION, EDIȚIA A XXV-A
Timișoara, 18-19 martie 2011
vineri, 18 Martie
ora 16.00 – REVISTA HELION ÎMPLINEȘTE 30 DE ANI. Rond pe fond realizat de Cornel Secu, Lucian Ionică și Silviu Genescu
Lansarea revistelor HELION nr.1-2/2011 și BIBLIOTECA NOVA, serie nouă, nr.6/2011
ora 16.45 – FICȚIUNEA POLITICĂ ȘI DISCURSUL S.F.
Comunicări științifice. Moderator Lucian-Vasile Szabo
1. Laurențiu Nistorescu (Timișoara) – „Anticiparea profetică: studiu de caz – Gheorghe Săsărman”
2. Marian Truță (București) – „Zeii de beton ai utopiei”
3. Lucian-Vasile Szabo (Timișoara) – „Ficțiunea politică și fețele realității”
4. Cătălin Badea-Gheracostea (Brașov) – „Speculații și manifeste pentru o piață literară de idei politice”
ora 18.30 – Vernisajul expoziției de grafică satirică și bandă desenată DEVOLUTION de Radu Clețiu. Prezintă Florin Leodor Danilă
ora 20.00 – Serata SF
ora 20.30 – Înmînarea premiilor laureaților concursului de proză scurtă HELION 2010. Lecturi din lucrările premiate
sâmbata, 19 Martie
ora 10.30 – Scurtmetraje SF realizate de Adrian Chifu
ora 11.00 – IZVOARE ALE UMORULUI ÎN S.F.-UL MODERN.
Comunicări științifice. Moderator Mircea Opriță
1. Ciprian Ionuț Baciu (Timișoara) – „Comicul paradoxurilor – o constantă în opera lui Philip K. Dick”
2. Dănuț Ungureanu (București) – „Combustia internă la Capek”
3. Alexandru Maniu (Timișoara) – „Bradbury, Sheckley, Ellison – trei maeștri ai umorului SF american”
4. Cornel Secu (Timișoara) – „Coordonate ale umorului în proza lui Cristian Mihail Teodorescu”
ora 13.00 – VIAȚA EXTRATERESTRĂ – IPOTEZE ȘI CERTITUDINI. Conferință susținută de dr.fiz. Marius Chiriță
ora 16,00 – ION HOBANA – UN MAESTRU AL ANTICIPAȚIEI ROMÂNEȘTI.
Masă rotundă: participă Cornel Ungureanu, Cătălin Badea-Gheracostea, Michael Haulică și Cornel Secu
ora 17.30 – „ARHITECTUL”, de Robert Sheckley. Dramatizare și regie – Alexandru Maniu și Andrei Ursu
ora 18.00 – Autografe – Dănuț Ungureanu, Marian Truță, Silviu Genescu, Mircea Opriță, Lucian Vasile Szabo, Florin Pîtea, Michael Haulică, Cătălin Badea-Gheracostea.
Temele ediţiei 2011 sînt „Izvoare ale umorului în SF-ul contemporan“ şi „Ficțiunea politică și discursul SF”.
Din partea SRSFF vor participa Dănuț Ungureanu, Marian Truță, Feri Balin, Dario Pecarov.
Dănuț Ungureanu va susține comunicarea „Combustia internă la Čapek” iar Marian Truță, „Zeii de beton ai utopiei”.
Remarcăm și referatul lui Cornel Secu , „Coordonate ale umorului în proza lui Cristian Mihail Teodorescu”.
Vineri seara, 18 martie, se vor decerna premiile Concursului de proză scurtă Helion 2010, în cadrul căruia membrii SRSFF, Feri Balin va primi premiul II pentru povestirea „Ultima naștere” și Dario Pecarov premiul III (ex-aequo) pentru povestirea
„Șoareci”.
SESIUNEA HELION, EDIȚIA A XXV-A
Timișoara, 18-19 martie 2011
vineri, 18 Martie
ora 16.00 – REVISTA HELION ÎMPLINEȘTE 30 DE ANI. Rond pe fond realizat de Cornel Secu, Lucian Ionică și Silviu Genescu
Lansarea revistelor HELION nr.1-2/2011 și BIBLIOTECA NOVA, serie nouă, nr.6/2011
ora 16.45 – FICȚIUNEA POLITICĂ ȘI DISCURSUL S.F.
Comunicări științifice. Moderator Lucian-Vasile Szabo
1. Laurențiu Nistorescu (Timișoara) – „Anticiparea profetică: studiu de caz – Gheorghe Săsărman”
2. Marian Truță (București) – „Zeii de beton ai utopiei”
3. Lucian-Vasile Szabo (Timișoara) – „Ficțiunea politică și fețele realității”
4. Cătălin Badea-Gheracostea (Brașov) – „Speculații și manifeste pentru o piață literară de idei politice”
ora 18.30 – Vernisajul expoziției de grafică satirică și bandă desenată DEVOLUTION de Radu Clețiu. Prezintă Florin Leodor Danilă
ora 20.00 – Serata SF
ora 20.30 – Înmînarea premiilor laureaților concursului de proză scurtă HELION 2010. Lecturi din lucrările premiate
sâmbata, 19 Martie
ora 10.30 – Scurtmetraje SF realizate de Adrian Chifu
ora 11.00 – IZVOARE ALE UMORULUI ÎN S.F.-UL MODERN.
Comunicări științifice. Moderator Mircea Opriță
1. Ciprian Ionuț Baciu (Timișoara) – „Comicul paradoxurilor – o constantă în opera lui Philip K. Dick”
2. Dănuț Ungureanu (București) – „Combustia internă la Capek”
3. Alexandru Maniu (Timișoara) – „Bradbury, Sheckley, Ellison – trei maeștri ai umorului SF american”
4. Cornel Secu (Timișoara) – „Coordonate ale umorului în proza lui Cristian Mihail Teodorescu”
ora 13.00 – VIAȚA EXTRATERESTRĂ – IPOTEZE ȘI CERTITUDINI. Conferință susținută de dr.fiz. Marius Chiriță
ora 16,00 – ION HOBANA – UN MAESTRU AL ANTICIPAȚIEI ROMÂNEȘTI.
Masă rotundă: participă Cornel Ungureanu, Cătălin Badea-Gheracostea, Michael Haulică și Cornel Secu
ora 17.30 – „ARHITECTUL”, de Robert Sheckley. Dramatizare și regie – Alexandru Maniu și Andrei Ursu
ora 18.00 – Autografe – Dănuț Ungureanu, Marian Truță, Silviu Genescu, Mircea Opriță, Lucian Vasile Szabo, Florin Pîtea, Michael Haulică, Cătălin Badea-Gheracostea.
09.03.2011
SRSFF LA TÎRGUL DE CARTE SF&FANTASY „FINAL FRONTIER”
Societatea Română de Science Fiction şi Fantasy participă la Tîrgul de Carte Science Fiction & Fantasy „Final Frontier” cu invitații Cristian M. Teodorescu, Feri Balin, Eugen Lenghel, Cristian Tamaș, Mihnea Columbeanu, Mihail Grămescu, în cadrul a două dezbateri despre universuri paralele şi scenarii apocaliptice și un referat despre influența lui Ion Hobana asupra SF-ului românesc.
„Final Frontier” este primul tîrg de carte SF & Fantasy organizat de bookblog.ro, în perioada sîmbătă 26 - duminică 27 martie 2011, între orele 10:00 și 18:00 în Sala pentru Oaspeți la Muzeul Țăranului Român, Șoseaua Kiseleff nr.3, București.
Programul dezbaterilor la care participă invitații SRSFF este următorul:
Sâmbătă, 26 martie
ora 11:00
Universuri: „Mistificarea demiurgică – Umberto Eco”
Prezenţa lui Umberto Eco în science fiction, cu titlurile „Pendulul lui Foucault”, „Baudolino” şi „Cimitirul din Praga”.
Invitaţi: Cristian M. Teodorescu şi Feri Balin
ora 12:00
Cristian Tamaș : „Ion Hobana şi influenţa sa în science fiction-ul românesc”
Duminică, 27 martie, ora 11:00
Scenarii apocaliptice: 2012 – Sfârşitul calendarului
Ce urmează: soarele, apa sau deşertul?
Invitaţi: Mihail Grămescu, Mihnea Columbeanu şi Eugen Lenghel
Participînd la discuţii şi punînd întrebări aveţi şansa să cîştigaţi exemplare din antologia SRSFF „Alte ţărmuri”.
Tîrgul de Carte Science Fiction & Fantasy „Final Frontier” este organizat de bookblog.ro în parteneriat cu SRSFF și este amplasat în incinta Sălii de Oaspeți a Muzeului Țăranului Român, Şoseaua Kiseleff 3, Bucureşti, în perioada 26-27 martie 2011.
Pe lîngă cărți în română și în engleză, vizitatorii vor găsi la fața locului și eReadere cu cele mai îndragite titluri ale genului, în format digital.
Le vor putea testa și vor decide singuri dacă avantajele acestor dispozitive electronice destinate lecturii se pot compara cu bucuria de a ține în mînă o carte și de a o răsfoi.
Evenimentul nu se limitează la a fi un simplu loc din care poți să cumperi cărțile dorite.
„Final Frontier” va fi și un prilej de socializare, de a afla informații și de a învăța lucruri noi.
În spațiul special amenajat pentru prezentări, editurile vor vorbi despre cele mai noi titluri din colecțiile SF & Fantasy, iar invitații, cunoscuți autori ai genului - vor purta un dialog pe teme SF & Fantasy cu cei prezenți.
În plus, artistul Octav Ungureanu va susține pentru toți cei interesati ateliere de benzi desenate, iar Mihai Lalu, de la tarabadejocuri.ro, vă va introduce în lumea boardgames-urilor.
Toate acestea sunt presărate cu diverse concursuri pentru vizitatori, iar la finalul tîrgului cei care au cumparat cărți sau alte produse participă la tombola cu premii surpriză.
http://finalfrontier.ro/
„Final Frontier” este primul tîrg de carte SF & Fantasy organizat de bookblog.ro, în perioada sîmbătă 26 - duminică 27 martie 2011, între orele 10:00 și 18:00 în Sala pentru Oaspeți la Muzeul Țăranului Român, Șoseaua Kiseleff nr.3, București.
Programul dezbaterilor la care participă invitații SRSFF este următorul:
Sâmbătă, 26 martie
ora 11:00
Universuri: „Mistificarea demiurgică – Umberto Eco”
Prezenţa lui Umberto Eco în science fiction, cu titlurile „Pendulul lui Foucault”, „Baudolino” şi „Cimitirul din Praga”.
Invitaţi: Cristian M. Teodorescu şi Feri Balin
ora 12:00
Cristian Tamaș : „Ion Hobana şi influenţa sa în science fiction-ul românesc”
Duminică, 27 martie, ora 11:00
Scenarii apocaliptice: 2012 – Sfârşitul calendarului
Ce urmează: soarele, apa sau deşertul?
Invitaţi: Mihail Grămescu, Mihnea Columbeanu şi Eugen Lenghel
Participînd la discuţii şi punînd întrebări aveţi şansa să cîştigaţi exemplare din antologia SRSFF „Alte ţărmuri”.
Tîrgul de Carte Science Fiction & Fantasy „Final Frontier” este organizat de bookblog.ro în parteneriat cu SRSFF și este amplasat în incinta Sălii de Oaspeți a Muzeului Țăranului Român, Şoseaua Kiseleff 3, Bucureşti, în perioada 26-27 martie 2011.
Pe lîngă cărți în română și în engleză, vizitatorii vor găsi la fața locului și eReadere cu cele mai îndragite titluri ale genului, în format digital.
Le vor putea testa și vor decide singuri dacă avantajele acestor dispozitive electronice destinate lecturii se pot compara cu bucuria de a ține în mînă o carte și de a o răsfoi.
Evenimentul nu se limitează la a fi un simplu loc din care poți să cumperi cărțile dorite.
„Final Frontier” va fi și un prilej de socializare, de a afla informații și de a învăța lucruri noi.
În spațiul special amenajat pentru prezentări, editurile vor vorbi despre cele mai noi titluri din colecțiile SF & Fantasy, iar invitații, cunoscuți autori ai genului - vor purta un dialog pe teme SF & Fantasy cu cei prezenți.
În plus, artistul Octav Ungureanu va susține pentru toți cei interesati ateliere de benzi desenate, iar Mihai Lalu, de la tarabadejocuri.ro, vă va introduce în lumea boardgames-urilor.
Toate acestea sunt presărate cu diverse concursuri pentru vizitatori, iar la finalul tîrgului cei care au cumparat cărți sau alte produse participă la tombola cu premii surpriză.
http://finalfrontier.ro/
08.03.2011
DACĂ ÎȚI IAU TASTATURA, INTRI ÎN SEVRAJ ?
„Computers are permeating every aspect of daily life and for sure in the future they will be involved in every facet of our lives. I will not be happy if the only permissible choice in human interaction will be on internet ” - Anonim de pe internet
„Există maladii care nu au leac şi din cauza cărora oamenii mor pe capete, iar acum o nouă boală ne ameninţă şi, deşi pare greu de crezut, ne-o provocăm singuri.
Este vorba de dependenţa de gadgeturi, dispozitivele fără de care, practic, nu putem concepe viaţa de zi cu zi.
Specialiştii susţin că, dacă ni se iau, fie şi pentru o scurtă perioadă de timp, telefoanele mobile, computerele, televizorul intrăm în sevraj, comportîndu-ne la fel de haotic precum dependenţii de droguri, alcool sau nicotină.
Fie că recunoaştem sau nu, este de neconceput ca o persoană modernă să nu aibă telefon mobil, calculator şi alte gadgeturi care mai de care mai sofisticate.
Au ajuns să facă parte din familia noastră, viaţa cotidiană fiind greu de imaginat fără ele.
„As the people here grow colder,
I turn to my computer
And spend my evenings with it
Like a friend.
I was loading a new programme
I had ordered from a magazine:
"Are you lonely, are you lost ?
This voice console is a must.” - Kate Bush, „Sensual World”
Ce se întîmplă, însă, dacă la un moment dat sîntem puși în situația de a renunța pur și simplu la aceste gadgeturi?
Răspunsul este absolut halucinant: ajungem să ne comportăm la fel de haotic precum persoanele dependente de droguri, alcool și fumat, pentru că ne simţim pierduţi iremediabil şi rupţi de lume.
Toate aceste simptome sînt însă semnul unei boli cel puţin la fel de gravă precum acele maladii cărora medicii nu le-au găsit leac şi care omoară milioane de oameni din întreaga lume.
Vorbim aici despre boala lumii moderne, şi anume dependenţa de electronice.
Recent, 200 de studenți de la Universitatea americană Maryland au participat la un experiment.
Au stat, timp de 24 de ore, departe de telefoanele mobile şi computere, descriind apoi cum s-au simţit.
Rezultatele studiului au scos la iveală că voluntarii implicaţi au avut reacţii care mai de care mai ciudate, semn că erau dependenţi de gadgeturile lor.
Cei mai mulţi dintre studenţii participanţi la experiment au descris simptome precum stare de nervozitate maximă, agitaţie, imposibilitatea de a se concentra asupra a ceea ce aveau de făcut.
Comportamentul lor a fost aproape identic cu acela al unui dependent de droguri care, neavînd la îndemînă substanţa care să-i creeze acea impresie de falsă euforie, intră în sevraj.
Ba mai mult, au fost trădaţi şi de gesturi: la fiecare câteva secunde, duceau mîna spre locuri în care ştiau ei că ţin, în mod normal, acele gadgeturi fără de care nu pot trăi, a explicat cercetătoarea Theodora Philips.
De altfel, în lumea întreagă, se fac tot felul de experimente prin care se testează dependenţa de gadgeturi a omului modern.
Doctorul Florin Tudose, şef al secţiei de Psihiatrie în cadrul Spitalului Universitar, a detaliat, simptomele pe care le au dependenţii de gadgeturi.
"Dependenţii de computer ajung să creadă ca au puterea de a controla lumea, deşi este o aberaţie. Mai mult, îşi creează propria lume, care nu are nicio legatură cu realitatea, se izolează şi încep să aibă tot felul de fobii, obsesii și fixații. Adică dacă nu sînt paranoici deja, au șanse excepționale să devină.
Avem pacienţi care nu mai pot avea relaţii reale cu partenerii din viaţa lor pentru că sînt dependenţi de sexul virtual pe internet.
Dependenţa de calculator duce la obezitate, probleme de vedere, tulburări ale circulaţiei sangvine şi boli psihice, pentru că bolnavii nu mai au acea comunicare reală pentru care creierul lor este programat", a adăugat el.
Tratamentul dependenţilor de internet, rețele de socializare, blogging și jocuri online sau video este lung şi complicat.
Dependenţa schimbă modul de percepţie şi de gîndire, expunînd la diverse riscuri din punct de vedere al sănătății fizice şi mentale, a continuat doctorul Tudose.
Folosite în exces, aceste lucruri care ne fac să fim în pas cu tehnologia, duc la urmări dintre cele mai severe.
De fapt, este vorba de o fobie, care, de cele mai multe ori, nu este în raport cu realitatea, ci în raport cu modul în care interpretează fiecare individ realitatea”.
Virtuali din toate zonele, uniți-vă ! Să le fie conexiunea ușoară !
mediakompass.ro
„Există maladii care nu au leac şi din cauza cărora oamenii mor pe capete, iar acum o nouă boală ne ameninţă şi, deşi pare greu de crezut, ne-o provocăm singuri.
Este vorba de dependenţa de gadgeturi, dispozitivele fără de care, practic, nu putem concepe viaţa de zi cu zi.
Specialiştii susţin că, dacă ni se iau, fie şi pentru o scurtă perioadă de timp, telefoanele mobile, computerele, televizorul intrăm în sevraj, comportîndu-ne la fel de haotic precum dependenţii de droguri, alcool sau nicotină.
Fie că recunoaştem sau nu, este de neconceput ca o persoană modernă să nu aibă telefon mobil, calculator şi alte gadgeturi care mai de care mai sofisticate.
Au ajuns să facă parte din familia noastră, viaţa cotidiană fiind greu de imaginat fără ele.
„As the people here grow colder,
I turn to my computer
And spend my evenings with it
Like a friend.
I was loading a new programme
I had ordered from a magazine:
"Are you lonely, are you lost ?
This voice console is a must.” - Kate Bush, „Sensual World”
Ce se întîmplă, însă, dacă la un moment dat sîntem puși în situația de a renunța pur și simplu la aceste gadgeturi?
Răspunsul este absolut halucinant: ajungem să ne comportăm la fel de haotic precum persoanele dependente de droguri, alcool și fumat, pentru că ne simţim pierduţi iremediabil şi rupţi de lume.
Toate aceste simptome sînt însă semnul unei boli cel puţin la fel de gravă precum acele maladii cărora medicii nu le-au găsit leac şi care omoară milioane de oameni din întreaga lume.
Vorbim aici despre boala lumii moderne, şi anume dependenţa de electronice.
Recent, 200 de studenți de la Universitatea americană Maryland au participat la un experiment.
Au stat, timp de 24 de ore, departe de telefoanele mobile şi computere, descriind apoi cum s-au simţit.
Rezultatele studiului au scos la iveală că voluntarii implicaţi au avut reacţii care mai de care mai ciudate, semn că erau dependenţi de gadgeturile lor.
Cei mai mulţi dintre studenţii participanţi la experiment au descris simptome precum stare de nervozitate maximă, agitaţie, imposibilitatea de a se concentra asupra a ceea ce aveau de făcut.
Comportamentul lor a fost aproape identic cu acela al unui dependent de droguri care, neavînd la îndemînă substanţa care să-i creeze acea impresie de falsă euforie, intră în sevraj.
Ba mai mult, au fost trădaţi şi de gesturi: la fiecare câteva secunde, duceau mîna spre locuri în care ştiau ei că ţin, în mod normal, acele gadgeturi fără de care nu pot trăi, a explicat cercetătoarea Theodora Philips.
De altfel, în lumea întreagă, se fac tot felul de experimente prin care se testează dependenţa de gadgeturi a omului modern.
Doctorul Florin Tudose, şef al secţiei de Psihiatrie în cadrul Spitalului Universitar, a detaliat, simptomele pe care le au dependenţii de gadgeturi.
"Dependenţii de computer ajung să creadă ca au puterea de a controla lumea, deşi este o aberaţie. Mai mult, îşi creează propria lume, care nu are nicio legatură cu realitatea, se izolează şi încep să aibă tot felul de fobii, obsesii și fixații. Adică dacă nu sînt paranoici deja, au șanse excepționale să devină.
Avem pacienţi care nu mai pot avea relaţii reale cu partenerii din viaţa lor pentru că sînt dependenţi de sexul virtual pe internet.
Dependenţa de calculator duce la obezitate, probleme de vedere, tulburări ale circulaţiei sangvine şi boli psihice, pentru că bolnavii nu mai au acea comunicare reală pentru care creierul lor este programat", a adăugat el.
Tratamentul dependenţilor de internet, rețele de socializare, blogging și jocuri online sau video este lung şi complicat.
Dependenţa schimbă modul de percepţie şi de gîndire, expunînd la diverse riscuri din punct de vedere al sănătății fizice şi mentale, a continuat doctorul Tudose.
Folosite în exces, aceste lucruri care ne fac să fim în pas cu tehnologia, duc la urmări dintre cele mai severe.
De fapt, este vorba de o fobie, care, de cele mai multe ori, nu este în raport cu realitatea, ci în raport cu modul în care interpretează fiecare individ realitatea”.
Virtuali din toate zonele, uniți-vă ! Să le fie conexiunea ușoară !
mediakompass.ro
03.03.2011
11/22/63
Stephen King a anunțat că romanul său, „11/22/63”
va fi lansat pe 8 noiembrie de către editura americană Scribner.
Romanul este unul SF și începe cu o călătorie în timp, personajul principal profesorul de engleză Jack Epping ajunge în 1958. Din prezent.
Ce urmărește Jack Epping ?
De ce credeți că romanul se numește „11/22/63” ?
Pentru cei nefamiliarizați cu istoria și cu istoria americană îndeosebi, ar fi utilă parcurgerea a măcar două volume.
„Moartea unui președinte” de William Manchester și „Judecată pripită. O critică la adresa anchetei efectuate de Comisia Warren în legătură cu asasinarea președintelui John F. Kennedy, a polițistului J. D. Tippit și a lui Lee Harvey Oswald” de Mark Lane. Cel al doilea volum a fost dramatizat și serializat într-o adaptare pentru televiziune.
Utilă, dar nu obligatorie, evident. Pentru că slavă Domnului, există tanti Wikipedia, hrana noastră cea de toată zilele, mană cerească pentru cei capabili de concentrare cam 5 secunde în medie.
Dallasul îi adresează lui JFK un „călduros” bun venit, o mărturie investigată de Comisia Warren
Ar trebui schimbată istoria, dacă s-ar ivi această șansă ? Și consecințele ? Este timpul flexibil ? Sînt „creodele”, liniile de probabilitate temporală doar niște noțiuni ficționale, așa cum și-a imaginat Gérard Klein de exemplu ?
Personajele zilei de 22 noiembrie 1963 : "Mr. President, you can't say Dallas doesn't love you !" - Nellie Connally, the First Lady of Texas
Pe 22 noiembrie 1963, în Dealey Plaza, Dallas, Texas au răsunat trei împușcături. Președintele John Fitzgerald Kennedy a fost asasinat și lumea a devenit o cu totul alta.
Ai fi intervenit dacă ai fi avut posibilitatea ?
http://www.stephenking.com/promo/11-22-63/announcement/
va fi lansat pe 8 noiembrie de către editura americană Scribner.
Romanul este unul SF și începe cu o călătorie în timp, personajul principal profesorul de engleză Jack Epping ajunge în 1958. Din prezent.
Ce urmărește Jack Epping ?
De ce credeți că romanul se numește „11/22/63” ?
Pentru cei nefamiliarizați cu istoria și cu istoria americană îndeosebi, ar fi utilă parcurgerea a măcar două volume.
„Moartea unui președinte” de William Manchester și „Judecată pripită. O critică la adresa anchetei efectuate de Comisia Warren în legătură cu asasinarea președintelui John F. Kennedy, a polițistului J. D. Tippit și a lui Lee Harvey Oswald” de Mark Lane. Cel al doilea volum a fost dramatizat și serializat într-o adaptare pentru televiziune.
Utilă, dar nu obligatorie, evident. Pentru că slavă Domnului, există tanti Wikipedia, hrana noastră cea de toată zilele, mană cerească pentru cei capabili de concentrare cam 5 secunde în medie.
Dallasul îi adresează lui JFK un „călduros” bun venit, o mărturie investigată de Comisia Warren
Ar trebui schimbată istoria, dacă s-ar ivi această șansă ? Și consecințele ? Este timpul flexibil ? Sînt „creodele”, liniile de probabilitate temporală doar niște noțiuni ficționale, așa cum și-a imaginat Gérard Klein de exemplu ?
Personajele zilei de 22 noiembrie 1963 : "Mr. President, you can't say Dallas doesn't love you !" - Nellie Connally, the First Lady of Texas
Pe 22 noiembrie 1963, în Dealey Plaza, Dallas, Texas au răsunat trei împușcături. Președintele John Fitzgerald Kennedy a fost asasinat și lumea a devenit o cu totul alta.
Ai fi intervenit dacă ai fi avut posibilitatea ?
http://www.stephenking.com/promo/11-22-63/announcement/