ION HOBANA : IN MEMORIAM

„Contribuţia lui Ion Hobana la dezvoltarea literaturii SF din România este majoră” - Cristian Tudor Popescu

Scriitorul Ion Hobana a încetat din viață marţi seară, 22 februarie 2011 la Spitalul Colţea din Capitală.

Ion Hobana s-a născut pe data de 25 ianuarie 1931, la Sânnicolaul Mare, judeţul Timiș.
A fost scriitor, eseist, istoric literar, ziarist, editor, secretar al Uniunii Scriitorilor.
În ultimii ani, el a condus secţia de literatură pentru copii şi tineret a Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti, fiind şi membru în Consiliul Uniunii Scriitorilor din România.

A publicat cinci volume de versuri pentru copii şi un roman, "Sfârşitul vacanţei", înainte de a se consacra, cu precădere, literaturii SF.

Debutul în literatura de gen datează din 1955, cu povestirea „Glasul mării.”

A realizat și coordonat colecţia „Ion Hobana prezintă maeştrii anticipaţiei clasice” (nouă volume, între 2004 şi 2007) şi numeroase antologii SF : „Viitorul? Atenţie! ” (1968), „Fantascienza” (1973, împreună cu Gianfranco de Turris), „O falie în timp” (1976), „Fugă în spaţiu-timp” (1981), „Pianul preparat” (1982), „Uskok w czasie” (1982, împreună cu Danuta Bienkowska).

Prozele şi studiile lui au apărut în peste douăzeci de ţări.
Povestirile „Un fel de spaţiu” şi „Emisiune nocturnă” (premiul Conferinţei Europene de Science Fiction - Fayence, 1985) au fost incluse în antologiile internaţionale „Twenty Houses of the Zodiac” (New English Library, 1979), respectiv „The Penguin World Omnibus of Science Fiction” (Penguin Books, 1986).

Avînd un vechi şi constant interes pentru viaţa şi opera lui Jules Verne, Ion Hobana a tradus opt volume ale „Călătoriilor extraordinare”, a publicat zeci de articole şi studii, a realizat numeroase emisiuni de radio şi televiziune consacrate marelui scriitor.
A scris prefeţe şi studii introductive pentru romane şi culegeri de povestiri semnate de Edgar Allan Poe, Edmond About, Villiers de l'Isle-Adam, Mark Twain, J.H Rosny-Ainé, R.L. Stevenson, Emilio Salgari, Jack London, H.G. Wells, Maurice Renard, A. Conan-Doyle, Jan Weiss, Karinthy Frigyes, Felix Aderca, Stanislaw Lem etc.

Volumele sale,
„Viitorul a început ieri” (1966), Editura Tineretului,
„Imaginile posibilului” (1968), Editura Meridiane,
„Vârsta de aur a anticipației românești” (1969), Editura Tineretului,
„Maeștrii anticipației clasice” (1975), Editura Minerva,
„Science fiction. Autori, cărți, idei”, vol I (1983), Editura Eminescu,
„Literatura de anticipație. Autori, cărți, idei”, vol II (1986), Editura Eminescu,
„Un englez neliniștit. H.G.Wells și universul SF” (1996), Editura Fahrenheit,
„Triumful visătorilor” 1998, Editura Nemira, în colaborare cu Julien Weverbergh,
„Peste o sută și o mie de ani - O istorie a literaturii franceze de imaginație științifică până la 1900”, 2010, Editura Academiei Române
reprezintă un aport deosebit la exegeza science fiction-ului românesc.

Romanul „Călătorie întreruptă”, (1989 - Editura Cartea Românească, 2007 - Editura pentru Știință S.I.T.), proză în mare parte autobiografică, a fost distins cu Premiul Asociației Scriitorilor București (2007).

De asemenea, cunoscut cercetător al fenomenului OZN, preşedinte al Asociaţiei pentru studiul fenomenelor aerospaţiale neidentificate (ASFAN - Romania), Ion Hobana a publicat, în colaborare cu Julien Weverbergh, „OZN - O sfidare pentru raţiunea umană” (1971) şi „UFO's in Oost en West” (două volume apărute în 1971-1972 la editura olandeză Ankh-Hermes; volumul al doilea a fost tradus în limbile engleză - Londra şi New York -, franceză - Paris, spaniolă - Buenos Aires).

Pentru întreaga sa activitate în domeniul SF-ului i s-au decernat marele premiu al Ministerului Culturii şi Artei din Polonia (1973), premiul special „Aripile de aur ale fanteziei” (1980) şi premiul World SF (Brighton, 1984).

A fost membru al Uniunii Scriitorilor din România, Societé Européenne de Culture, Centre International Jules Verne, H. G. Wells Society, Associazione Internazionale per gli Studi sulle Utopie.

La sfîrşitul anului 2009, când se afla în plin lucru la o nouă carte, Ion Hobana a fost diagnosticat cu o boală necruţătoare, cu şanse de supravieţuire între 6 şi 9 luni.
A depus eforturi şi, chiar dacă din septembrie 2010 a fost imobilizat la pat, a reuşit să reziste şi să dea gata pentru tipar, în noiembrie, ultima sa lucrare antumă, „Peste o sută şi o mie de ani. O istorie a literaturii franceze de imaginaţie ştiinţifică de la origini până la 1900” (Editura Academiei).
A avut satisfacţia de a o vedea apărută, ba chiar a trimis câteva exemplare cu autograf prietenilor apropiaţi, apoi, imediat după ce a sărbătorit, pe 25 ianuarie 2011, împlinirea a 80 de ani, starea sa s-a înrăutăţit brusc.

Cristian Tudor Popescu a declarat că l-a cunoscut bine pe Ion Hobana, contribuţia acestuia la dezvoltarea literaturii de ficţiune speculativă din România fiind majoră, pe mai multe planuri.
Cristian Tudor Popescu îşi aminteşte că l-a cunoscut bine pe Ion Hobana, în anii '80, când jurnalistul era prezent în cenaclurile de SF.

„În anii '80, aceste cenacluri erau în număr impresionant, câteva zeci, şi reprezentau un fenomen sociologic, dincolo de cel literar.
Ion Hobana a avut un rol foarte important în această mişcare SF, pentru că, având o vârstă considerabil mai mare decât noi şi fiind secretarul general al Uniunii Scriitorilor, trebuia să facă un balet deosebit de dificil între această calitate oficială a dânsului şi încercarea de a ne sprijini pe noi cei tineri din cenacluri”, a declarat Cristian Tudor Popescu.

Potrivit acestuia, contribuţia lui Ion Hobana la dezvoltarea literaturii de ficţiune speculativă din România este majoră, pe mai multe planuri.

„Ion Hobana a făcut o muncă de cercetare, foarte importantă, în istoria literaturii române, unde a identificat - în opera clasicilor sau a unor autori vechi de secol 19 - povestiri, motive, pasaje SF, pe care le-a grupat în antologii.
De pildă, identifica SF la Caragiale - acolo am luat eu contact cu oraşul Tâmpitopole, cum se numea Bucureştiul în anul 3000 şi ceva, în povestirea lui Caragiale.
Și în opera lui Macedonski a găsit SF Ion Hobana.
Au fost foarte importante aceste antologii”, spune Cristian Tudor Popescu.

Totodată, Popescu face trimitere la antologiile de traduceri din autori străini de SF ale lui Ion Hobana, „foarte utile pentru cultura noastră ca autori şi iubitori de SF”.

„Îmi amintesc, de pildă, o excepţională antologie, intitulată «Fantascienza», alcătuită împreună cu Gianfranco de Turris, cu texte deosebite, remarcabile din SF-ul italian, sau «Vârsta de aur a anticipaţiei» sau "Odiseea marţiană", toate antologii alcătuite de Ion Hobana, care erau devorate pe nerăsuflate în acei ani. Spaţiul francez, de pildă, de SF a fost iarăşi foarte bine adus în România şi făcut cunoscut de către Ion Hobana”, spune Cristian Tudor Popescu.

„Les Meilleures histoires de science-fiction roumaine”, 1975, ed. MARABOUT - GÉRARD, coll. Bibliothèque Marabout, antologie de Vladimir Colin ; prefață : Ion Hobana, „Quelques réflexions sur la science-fiction roumaine”, pages 8 à 18.

„Plutôt méconnue dans nos pays, la science-fiction roumaine est une des plus dynamiques des littératures de l'Est et justifie amplement l'intérêt que lui portent aujourd'hui les spécialistes.
Cette anthologie illustre la manière variée dont les écrivains roumains s'attaquent au propos, allant de l'humour au sarcasme, de la narration objective au lyrisme, du divertissement à l'analyse psychologique ou encore à la réflexion.”

În plus, potrivit lui Cristian Tudor Popescu, opera lui Ion Hobana ca scriitor propriu-zis se grupează în volumul „Oameni şi stele”, „care la vremea respectivă a însemnat un pas în dezvoltarea genului”.
„Ion Hobana a fost şi probabil cel mai important promotor al ufologiei în România, al cercetării fenomenelor numite obiecte zburătoare neidentificate (...) A încercat să studieze foarte serios fenomenul, încercând să-l debaraseze de senzaţional, de aspectele astea spectaculoase, dar puţin documentate şi puţin justificate, încercând să ne comunice dacă chiar există o civilizaţie extraterestră acolo, care vizitează Pământul”, a mai spus Cristian Tudor Popescu.

„E posibil ca pînă mor, câtă vreme trăiesc, să revin la starea care m-a făcut să scriu SF, pe vremea când Ion Hobana, Adrian Rogoz, Vladimir Colin trăiau şi erau maeştrii noştri”, a mai spus Cristian Tudor Popescu.

„Ion Hobana fost un bun coleg, un prieten exemplar al scriitorilor şi a consacrat multă energie slujirii breslei literare iar prin dispariţia lui Ion Hobana, literatura română, lumea literară românească şi mişcarea literară SF suferă o grea, ireparabilă pierdere”.

Ion Hobana va fi înmormîntat vineri 25 februarie, între orele 11.00 - 13.00, la Cimitirul Izvorul Nou din București.
Trupul neînsuflețit al scriitorului Ion Hobana va fi depus joi după-amiaza la sediul Uniunii Scriitorilor din Capitală, pentru un ultim omagiu.
Dumnezeu să-l ierte, odihnească-se în pace.

Volumul „Oameni și stele” publicat de Eagle Publishing House, carte pe care Ion Hobana a avut bucuria s-o vadă re-editată

Evenimentul „Ion Hobana: omul și opera, o viață dedicată SF-ului românesc”, organizat de SRSFF, vineri 14 mai 2010, la care din păcate Ion Hobana nu a mai putut participa.
http://culturalsflearnings.blogspot.com/2010/05/ion-hobana-omul-si-opera-o-viata_13.html

Washington Post a inclus astăzi în ediția online un necrolog dedicat memoriei lui Ion Hobana,
„Romanian SF writer Ion Hobana dies at 80” :
http://www.washingtonpost.com/wp-dyn/content/article/2011/02/23/AR2011022302460.html

Locus online:
„Hobana was Romania’s best internationally known SF writer.”
http://www.locusmag.com/News/2011/02/ion-hobana-1931-2011/

SF Site:
http://www.sfsite.com/news/2011/02/23/obituary-ion-hobana/

SciFi Log:
http://www.scifilog.com/2011/02/ion-hobana-1931-2011/

Iar site-ul slovac hnonline a preluat necrologul din Washington Post:
http://hnonline.sk/kultura/c1-50634670-zomrel-respektovany-rumunsky-autor-sci-fi-ion-hobana