Cu echipa de radio la Atlantykron"...Am tradus un raft de cărţi, am pus bazele unora dintre cele mai cunoscute colecţii de SF din România la edituri de prestigiu (vezi numai „Nautilus” de la Nemira şi „Fahrenheit” de la RAO, plus „Cyborg” la Pygmalion din Ploieşti) şi am reuşit să păstrez vie cea mai veche emisiune de science fiction radiofonic din Europa, „Exploratorii lumii de mîine”, care a împlinit în 27 ianuarie 2010 nici mai mult nici mai puţin decît 28 de ani de existenţă cvasi-neîntreruptă!
Vi se pare mult? Vi se pare puţin? Rămîne la aprecierea dumneavoastră interioară (fiindcă în public ce rost mai are, evenimentele s-au petrecut deja!)." -
Ștefan Ghidoveanu
Este publicist-comentator în cadrul redacţiei Ştiinţă a postului Radio România Cultural - Societatea Română de Radiodifuziune (angajat din 5 iunie 1990 la fosta redacţie România Tineret).Prezentator radio (1983, a început colaborarea la emisiunea radio ”Exploratorii zilei de mîine” - din 1990- prezent, redactor al emisiunii).
Cu Liviu Radu și Cornel Secu.Personalitate multidisciplinară, Ștefan Ghidoveanu este autor, critic, traducător, publicist, editor, promotor/organizator/animator obținînd Premiul Tribuna, pentru povestire, 1982; Premiul Tribuna, pentru povestire, 1983; Premiul III la categoria eseu, 1983; Premiul I pe municipiul Bucuresti, pentru povestire, la festivalul Cîntarea României, 1983 ; Premiul pentru eseu la festivalul Mihail Sadoveanu, 1984. Născut pe tărîmuri moldave la 19 aprilie 1955, în Bârlad, jud. Vaslui,
Ştefan Ghidoveanu și-a petrecut copilăria la Galați unde a și descoperit SF-ul în aprilie 1965 prin numărul 245 din Colecţia de „Povestiri ştiinţifico-fantastice" - prima parte a unei nuvele scrise de un autor român, Gheorghe Săsărman- "Proba tăcerii".
La opt ani după această descoperire, avea toată Colecţia, de la nr.1 la 466.
Adolescența și-a petrecut-o la Focșani (1970 - 1974: Liceul „Unirea” din Focşani la clasa specială de chimie; la diploma de bacalaureat obținînd media 10).
I-am întîlnit prima data numele la "Poșta redacției" Colecției Povestirilor științifico-fantastice, unde prin anul 1969, Adrian Rogoz îi răspundea lui "Ștefan Ghidoveanu, elev, Focșani, județul Vrancea" cu o mulțime de sugestii și recomandări după ce-i citise un text.
Între 1975 și 1979 a urmat cursurile Facultății de Comerţ a Academiei de Studii Economice din Bucureşti cu specializarea „Relaţii Economice Internaţionale”;
1979: Diplomă de licenţă (examen de stat) cu media 10, în domeniul „Turism internaţional”, tema: „Rolul turismului internaţional în creşterea economică a ţărilor în curs de dezvoltare”.
În București a participat la întrunirile cenaclului SF "Fantastic Club 2001" care a funcționat mai întîi pe Aleea Alexandru, apoi la Ecran Club (Casa de cultură din Grozăvești), unde i-a cunoscut pe Adrian Rogoz, Vladimir Colin, Ion Hobana, Mihai Grămescu, Marian Truță și pe alți autori, traducători și fani și la cenaclul SF studențesc Solaris (Casa de cultură Grigore Preoteasa).
Ștefan Ghidoveanu a participat în 1982 la Sibiu la prima sa conventie SF (Romcon 12), unde l-am și cunoscut.Și pentru mine era tot prima convenție la care participam.
A debutat în SF tot în 1982, în "Tribuna Sibiului" cu povestirea "O colecție de artă" și a fondat cenaclul Modul 13 SF în 1982 (tot în aprilie !) la Uzinele 23 August din București.
La Modul 13 a lansat fanzinul ”Contact între civilizații”.
Ceea ce trebuia să fi fost o manifestare grandioasă a noului val al SF-ului românesc, Romcon 13, 1983 (”celebra a XIII-a Consfătuire SF de la Bucureşti, anulată înainte de a începe !” - Ștefan Ghidoveanu), pregătită printr-o muncă titanică de către Ștefan și echipa colaboratorilor săi, a fost brusc și inexplicabil întreruptă după cîteva ore de la începere, în luxoasa sală a clubului Uzinelor 23 August, dar a continuat underground încă două zile.
A fost membru fondator al cenaclului ProspectArt, București."...viitorul părea luminos şi imuabil, trebuia doar să faci cu osîrdie ce spunea Lenin („Învăţaţi, învăţaţi, învăţaţi!”) şi viaţa ta era aranjată pînă la moarte – şcoala generală, liceul, facultatea (dacă reuşeai la examen), apoi repartiţia în producţie, stagiatura (minimum 3 ani în acelaşi loc de muncă), eventual o carieră bazată obligatoriu pe condiţia de a fi membru al partidului comunist, şi în final pensionarea lipsită de griji, după o viaţă dedicată propăşirii societăţii...
Credeţi-mă, la un anumit nivel, realitatea respectivă părea unică şi din această cauză eternă – pentru că nu exista element de comparaţie." -
Ștefan Ghidoveanu A publicat texte proprii în Almanahul Anticipaţia, almanahul Tribuna (Cluj), ziarul Tribuna Sibiului, suplimentul Convorbiri literare (Iaşi), almanahul România literară, almanahul Astronomia 2001, Colecţia de povestiri ştiinţifico-fantastice „Anticipaţia”, alte publicaţii şi suplimente locale, precum şi în volumele colective „Avertisment pentru liniştea planetei” şi „La orizont, această constelaţie” (Editura Albatros, 1990);
"Oricum, în anii ’80 ajunseserăm pe la vreo 55 de cenacluri de „anticipaţie tehnico-ştiinţifică” (la epoci noi, denumiri noi, nu-i aşa?).
Ne vedeam pe la celebrele „consfătuiri” sau „zile ale cenaclului X” cam de 4-5 ori pe an, cîte 60 sau 70 de inşi, din care doar 20-25 participau la lucrări, restul făcînd ceea ce am numit mai tîrziu „turism SF”.
...Oricum, dacă facem socoteala, prin 1989 aveam cam o mie de membri ai „mişcării SF”..." - Ștefan Ghidoveanu
"Am descoperit fascinaţia traducerii, într-o epocă în care a şti limba engleză era o raritate, apoi bucuria de a finisa o carte pînă la ultimul amănunt, în calitate de redactor, şi în final satisfacţia alcătuirii de colecţii cu cele mai reuşite titluri ale genului, pentru a oferi astfel cititorilor tot ceea ce-i mai bun în science fiction." -
Ștefan GhidoveanuA tradus și publicat texte din opera următorilor autori:
Philip K. Dick, Ursula K. LeGuin, Roger Zelazny, James Tiptree Jr.,Frederik Pohl, Orson Scott Card, Larry Niven, Isaac Asimov, Brian W. Aldiss, Raymond Ané, Robert F. Young, Algis Budrys, Robert Silverberg, Anthony Boucher, A. J. Deutsch John Brunner,Brian Herbert & Kevin J. Anderson,Gérard Klein, Daniel Walther, Francis Carsac,Emmanuel Carrère..jpg)
Numărul 1 al colecției Nautilus, editura Nemira, 1992.jpg)
"Romanul
Visează androizii oi electrice ? a apărut, în două părţi, în cuprinsul antologiilor
Cronici microelectronice şi
Cronici metagalactice, la Editura Tehnică, încă din 1990 (!!!), în versiune integrală (subliniez acest lucru), chiar dacă în cuprinsul cărţilor respective scrie altceva (să nu uităm că alcătuirea sumarului lor fusese făcută în anii 1987-1988).
De altfel, în 1989 am citit un fragment din acest roman la Buzău, la o manifestare SF găzduită de Casa Tineretului, unde mare organizator era nimeni altul decît... Mugur Cornilă! Ca să vezi ce mică e lumea..." - Ștefan Ghidoveanu
Volume traduse:
"Vânătorul de recompense (Visează androizii oi electrice ?)"- Philip K.Dick , (două ediții, 1992 și 2005)
"Ubik" - Philip K.Dick , (două ediții, 1994 și 2006)
"Jucătorii de pe Titan" (ultimul volum în colaborare cu soția sa Cristina Ghidoveanu) de
Philip K. Dick "Nemuritorul" de
Roger Zelazny,
"Pescarul de pe Marea Interioară", >"Ochiul bâtlanului", "Roza vânturilor" (în colaborare),
"Tehanu" de
Ursula K. LeGuin,
"Vânătoarea de capete" de
David Marusek (în colaborare cu soția sa Cristina Ghidoveanu)
"Oraşul ca un joc de şah" de
John Brunner (în colaborare)
"Gambitul stelelor", "Legea talionului" de
Gérard Klein (ultimul, alături de Vladimir Colin)
volumul de non-ficţiune
"Eu sunt viu, voi sunteţi morţi" (Biografia lui Philip K. Dick, 1928-1982) de
Emmanuel Carrère (în colaborare cu Liviu Radu)
"Casa Atreides", "Casa Harkonnen", "Casa Corrino", "Jihadul butlerian", "Cruciada mașinilor", "Bătălia petru Corrin" de Brian Herbert & Kevin J. Anderson (în colaborare cu Cristina Ghidoveanu)
thriller-ul "Un sărut înainte de moarte" de Ira Levin
A editat fanzinul "Contact între civilizații" (1983), antologiile "Cronici microelectronice" (Ed. Tehnica, 1990) și "Cronici metagalactice" (Ed. Tehnică, 1990), revista Nautilus (nr. 1-3)
La emisiune, avîndu-l ca invitat pe Roberto QuagliaA fost redactor-şef la revista Nautilus (specializată în literatură şi artă SF) a editurii Nemira (din care în 1992 au apărut 3 numere, dedicate unor scriitori precum: Robert Silverberg, Philip K. Dick, Vladimir Colin) și al almanahului Nautilus.
.jpg)
.jpg)
În 1997 a fost îngrijitor de ediţie şi colaborator la volumul
"Istoria SF-ului modern (1911-1984)" de Jacques Sadoul, apărut la Editura Vremea;
Coordonator de colecții SF (Nautilus, Ed. Nemira - 1992-1993-, colectia Cyborg a editurii Pygmalion : 1994-1995, colecția Fahrenheit a editurii RAO -1995-1997, colectia editurii Z )
Cu Roberto QuagliaÎn 1997, a susținut rubrica Lum
ea pestriță a science-fiction-ului din Magazin International, iar din 1998, susține rubrica SF din revista Radio România.
— A fost delegat din partea României la Congresele europene de SF din 1992 (Freudenstadt — Germania), 1993 (insula Jersey — Anglia), 1994 (Timişoara — România) şi 2001 (Capidava — România);
— Figurează în The Encyclopedia of Science Fiction (John Clute & Peter Nicholls, editors - 1993,1999), articolul SF in Romania şi în versiunea electronică Grolier Science Fiction: The Multimedia Encyclopedia of Science Fiction, ediţia 1995;
— Figurează (cu articol personal) în Dicţionarul SF al autorilor români de după 1990, publicat la Editura Nemira în 1999, în colecţia „Nautilus”, nr. 158, pp. 114-115.
— Din 2009 susține rubricile „Viitorul, așa cum a fost” din revista electronică Nautilus a editurii Nemira și „Science fiction? Nu, mulțumesc!” din revista
Oglinda literară a Uniunii Scriitorilor din România, filiala Vrancea.
ACTIVITATEA RADIOFONICĂ:Emisiuni realizate:
— din 1990 până în prezent:
Exploratorii lumii de mâine (Radio România Tineret & Radio România Cultural), cea mai veche emisiune de SF radiofonic din Europa (prima difuzare 27.01.1982, redactor Dan Ursuleanu);
— din 1997 până în 2004: Clubul detectivilor (Radio România Tineret), singura emisiune dedicată literaturii polițiste și de spionaj din audio-vizualul românesc;
— alte emisiuni: Turist-Club şi Un leu, o sută, un milion (Radio România Tineret); Raliu de vacanţă (Radio România Tineret); Creanga de Aur, duplex Bucureşti-Chişinău (Radio România Cultural); alte rubrici şi emisiuni pentru Radio România Actualități, Radio România Cultural și Radio România Tineret, legate de carte şi cultură.
A obţinut mai mulţi ani în şir în cadrul Consfătuirilor naționale de science fiction (până în 1994, la Baia Mare, când a renunţat la concurs) premiul pentru cea mai bună emisiune de SF radiofonic din România.
În noiembrie 2001, cu emisiunea Exploratorii lumii de mâine a obţinut premiul „Mihai Marian” pentru prezenţă mass-media la Convenţia Naţională de SF şi Ştiinţă Prospectivă, ediţia a XXV-a, desfăşurată la Iaşi.
În mai 2002, a obţinut Diploma de excelenţă pentru activitate în domeniul SF şi al literaturii de idei în cadrul „Zilelor Clubului UNESCO Quasar (FEstudIS)”, decernată de Casa de Cultură Studenţească Iaşi, Prefectura Judeţului Iaşi, Direcţia Judeţeană de Tineret şi Sport şi Clubul UNESCO „Quasar” Iaşi.
A realizat emisiuni radiofonice în direct cu mari nume ale SF-ului între care pot fi amintiţi: Ion Hobana, Romulus Bărbulescu & George Anania, Cornel Robu, Cristian Tudor Popescu, Mihail Grămescu, Dănuț Ungureanu, Liviu Radu, Sebastian A. Corn, Marian Truță, Mihai Dan Pavelescu, Mihai Bădescu, Michael Haulică, Ana Maria Negrilă, Florin Pîtea, Octavian Teodorescu-OCTAVE, Dan D. Farcaş, Costi Gurgu, Cătălin Badea-Gheracostea, Cristian Mihail Teodorescu, precum şi cu invitaţi speciali, între care David Anderson (fost director al Centrului de cercetări asupra călătoriei în timp din SUA), Roberto Quaglia (scriitor SF din Italia), Cristina Deleanu & Eugen Cristea (actori, traducători şi scriitori - Teatrul Naţional din Bucureşti), Emil Străinu și Andrei Dorobanțu (jurnaliști de știință), Silvia Colfescu (director al editurii Vremea din Bucuresti) etc.
Figurează (cu articol personal) în Dicţionarul scriitorilor din Radio (2004), apărut la editura Casa Radio.
"Din 1990, „fanii de conjunctură” — cum îmi place mie să-i numesc — au dispărut ca prin farmec, o dată cu UTC-ul şi cu banii acestuia.
Fandomul cel adevărat a continuat să existe şi după acest eveniment, pe banii proprii.
În timp însă, liberalizarea distracţiei şi a şanselor profesionale în România, ca şi posibilitatea de a emigra au făcut ca numărul fanilor hard-core să devină tot mai mic.
N-am făcut un calcul, dar cred că în acest moment nu sunt mai mult de 100 (poate 150?) de inşi care să conteze pentru fandomul din ţară, în sensul de a face cumva, ceva, pentru SF." - Ștefan Ghidoveanu
Împreună cu Ion Hobana
"Nu cred că genul science fiction a fost vreodată în cădere liberă, nici în străinătate şi nici în România.
Ştiu că odinioară am susţinut şi eu aceeaşi idee, dar timpul m-a făcut s-o mai nuanţez: nu SF-ul, ci vînzările de carte SF au cunoscut o cădere liberă, cel puţin în România şi numai într-o anumită perioadă, destul de scurtă de altfel.
În prezent, lucrurile s-au mai schimbat. Cred că trebuie să precizăm un lucru: piaţa cumpărătorilor de carte de la noi din ţară s-a profesionalizat, s-a specializat, nu se mai cumpără chiar orice apariţie pentru că e nouă sau la modă, oamenii îşi chivernisesc mai bine banii de cărţi, iar ăsta e un lucru bun, cred eu." - Ștefan Ghidoveanu
În urma rugăminții lui Ștefan și din respect pentru munca sa și a Cristinei Ghidoveanu, postez și imaginile de mai jos : 
.jpg)
Dario Pecarov – ”Creatura”
.jpg)
.jpg)
.jpg)
.jpg)
.jpg)
