S-a redeschis EUROPEANA,biblioteca europeană on-line BRITISH LIBRARY SE DIGITALIZEAZĂ

În timp ce vajnicii noştri compatrioţi (sau cel putin aceia nevizitati vreodata de vreun concept sau idee) se dedau cu multă perseverenţă şi consecvenţă tradiţiilor stăbune,de genul MAREA CRĂPELNIŢĂ(pe fondul efervescentei non-stop a libatiilor bahice cu ajutorul oricaror băuturi alcoolice disponibile) ori împrumutate (MAREA SHOPINGEALĂ sau transhumanţa auto către "locurile montane de distracţie"),să ne îndreptăm privirea către zări mai senine şi mai puţin robite pîntecului şi "adrenalinei".



Biblioteca virtuală Europeana (Europeana.eu este un proiect care reprezintă colaborarea între universităţi si institute de cercetare) şi conferă multilingv accesul la peste două milioane decărţi,hărţi,fotografii,filme,
picturi,înregistrări,documente de arhivă.

Luvrul,British Museum,Rijksmuseum Amsterdam şi Rijksbureau voor Kunsthistorische Documentatie (Institutul olandez de istoria artei)au contribuit la acest proiect.

Site-ul este un prototip iar în 2010,atunci cînd www.europeana.eu va fi complet funcţional,vor fi disponibile 10 milioane de fişiere.



Luna trecută cînd a fost lansat,pe 20 noiembrie,după ce au fost 10 milioane de accesări pe oră,site-ul Europeana a fost blocat.
Capacitatea serverelor a fost cvadruplată,dar se consideră că funcţionarea nu va fi încă optimă.



În România,partenerul este Institutul de Memorie Culturală(Poarta către patrimoniul cultural românesc) :www.cimec.ro.


Peste 100.000 de cărţi pînă cum nedisponibile pentru public,vor fi accesibile online graţie programului de digitalizare al British Library.
Programul se concentrează asupra cărţilor din secolul XIX, multe dintre ele cvasinecunoscute,prea puţine având o a doua ediţie.
Aproximativ 30 terabiţi de memorie sunt necesari noului proiect.
Vor exista şi două resurse comerciale : „Early English Books Online” şi "Eighteenth Century Collections Online”.
"Ceea ce putem citi acum a fost predeterminat de o lungă tradiţie asupra ceea a fost considerat ca fiind marea literatură”,a declarat Dr. Kristian Jensen de la British Library.„Digitalizînd întregul fond de carte,vom crea accesul liber la cărţi şi la reconsiderarea conţinutului acestora fără cenzura gusturilor şi cea economică bazată pe calcule meschine”,a adăugat Dr.Jensen.
Există deja un fond digitalizat de carte accesibil instituţiilor educaţionale.Vor urma 2 milioane de pagini ale ziarelor din secolul XIX şi un milion de pagini ale ziarelor din secolul XVIII.
Colecţia online va fi accesibilă prin programul Microsoft Live Search Books iar apoi prin intermediul site-ului bibliotecii.
Datorită restricţiilor legate de copyright şi drepturilor de proprietate intelectuală,acordul dintre Microsoft şi British Library,acoperă numai materialele care ţin de domeniul public.
„Trebuie să ne oprim în 1938,cu digitalizarea,pentru că dreptul de proprietate inte-lectuală durează 70 de ani de la moartea autorului”,a încheiat Dr.Kristian Jensen.
În timp ce Microsoft,colaborează cu British Library, Google digitalizează colecţiile a cinci renumite biblioteci, cele ale universităţilor Stanford,Harvard,Michigan,al bibliotecii publice din New York şi al Bibliotecii Bodleian din Oxford.