„Europa va sfîrşi ca Sparta !
Copleşite de datorii, ţările din sudul Europei vor fi nu în plină criză, ci în pline tranzacţii comerciale.
Grecia şi Italia, care odinioară dominau Marea Mediterană, îmbătrînesc, şi vor fi în cele din urmă salvate de hoardele de turişti asiatici.
Ca Sparta !
Oraşul grecesc a fost prima putere din lume victima unei sinucideri demografice, dar şi prima fostă putere care a supravieţuit sub formă de parc tematic.
Ultimii spartani au continuat să folosească uleiul de păr, să-şi poarte tunicile, să cînte din fluierele lor şi să se înşire în falange, spre desfătarea vizitatorilor romani.”
„Dacă turiştii romani au permis spartanilor să rămîne în viaţă 500 de ani după dispariţia modelului său politic, vizitatorii chinezi pot liniştiţi ţine Italia pe linia de plutire timp de un secol sau două.
Ca şi spartanii, italienii vor sfîrşi prin a vinde pizza, a sufla sticlă şi a face vin întru deliciul hoardelor de asiatici. Dacă circumstanţele sunt favorabile, turiştii din Asia s-ar putea dubla în câţiva ani, ajutînd astfel Italia să-şi reducă datoria externă. Dar există și un mic efect advers : China ar sfîrşi prin a poseda o mare parte a ţării.”
„Nu vreau să mor chinez”, a declarat scriitorul italian Antonio Scurati considerînd că multiplicarea investiţiilor chineze în Europa şi influenţa capitalului chinez asupra economiei europene reprezintă ameninţări la adresa libertăţii şi suveranităţii europenilor şi un risc pentru modelul socio-cultural.
„Nu ştiu ce vreţi voi, dar eu nu vreau să mor chinez. Dar, după cum evoluează lucrurile, în momentul de faţă probabilitatea concretizării acestui scenariu este destul de mare”. - Antonio Scurati
Antonio Scurati a lansat romanul SF „La seconda mezzanotte” („Al doilea nord”) pe 14 septembrie a.c.
„Romanul anticipează că în 2032 Italia va deveni un stat-satelit al Chinei, după cedarea întregii datorii externe, iar Veneţia, cumpărată de o companie transnaţională chineză după inundaţii de proporţii, va fi reconstruită ca Zonă Politică Autonomă şi transformată într-un parc de distracţii de lux pentru satisfacerea viciilor de neoprit ale noilor bogaţi orientali.
La o întrebare îngrijorătoare răspunsul este îngrijorător, în cazul unei suveranități politico-financiare chineză, vom asista la declinul civilizaţiei europene. Cel puțin declinul civilizaţiei europene aşa cum o cunoaştem, o visăm şi o iubim acum (cel puţin la modul ideal).”
„Mă tem că este vorba de o ameninţare majoră la adresa fundamentelor culturale ale civilizaţiei occidentale europene, fiind vizate principii precum suveranitatea politică a poporului, libertatea de gândire şi de exprimare, drepturile angajaţilor şi cetăţenilor, autonomia indivizilor, solidaritatea la nivelul societăţii, valoarea persoanei, siguranţa alimentară, sacralitatea vieţii.”
„Mă tem nu doar pentru că încă am în minte acel adolescent din Piaţa Tienanmen care înfrunta un tanc având în mâini sacoşe de cumpărături (să nu uităm că adolescentul era tot chinez) sau pentru că aş anticipa un conflict între civilizaţia europeană şi cea chineză, ci pentru că mă înspăimântă deriva capitalului financiar, dominat acum de fondurile suverane chineze, utilizarea capitalului cu scopul relansării locurilor de muncă şi companiilor, dar având ca rezultat de fapt falimentarea economiei.”
„Dacă în viitorul apropiat politica nu va reuşi să parcurgă în sens invers drumul care a adus-o de la suveranitate la ruşine, există riscul real ca într-un viitor nu foarte îndepărtat să apară un conflict de interese uriaş între fonduri speculative suprastatale – indiferent că sunt chineze, americane sau italiene – şi nevoile, aşteptările şi speranţele noastre ale tuturor.”
„Ca o coincidenţă sinistră, cu doar câteva zile înaintea reuniunii, circulau zvonuri în legătură cu achiziţionarea masivă de către China a certificatelor de trezorerie italiene, zvonurile fiind alimentate de vizita la Roma a preşedintelui China Investment Corp., unul dintre cele mai mari fonduri de investiţii din lume. Scopul vizitei era evaluarea oportunităţilor de investiţii în companii strategice din Italia. De atunci, nu trece nicio zi fără ca noi toţi să nu ne întrebăm dacă suntem salvaţi sau invadaţi de chinezi”.
„Reclama care n-ar fi fost posibilă acum 10 ani: un cuplu de chinezi iese din o Toyota şi se urcă pe yacht ajutat de un servitor alb.
Afişul publicitar din imagine a fost observat la un terminal de curse interne din oraşul chinez Guangzhou de către Tricia Wang, un blogger chinez.
Într-o postare pe bloggul propriu, Tricia cataloghează afişul drept o schimbare de paradigmă: Reclama reflectă noile ambiţii chineze - o imagine globală, expansivă, nelimitată şi exploratoare. Ne spune de asemnea cine are puterea în lume. Acum zece ani chiar şi acum cinci ani nu cred că această reclamă ar fi existat, notează Tricia”.
„Pace și prietenie între popoarele lumii :”
26.11.2011
„1984” PUS ÎN SCENĂ LA IAȘI
Un nou spectacol al Ateneului Tătăraşi din Iași, pune în scenă celebrul roman „1984” a lui George Orwell.
Ambiţiosul proiect de pe scena Ateneului ieșean îi aparţine regizorului Adrian Buliga. Premiera a avut loc vineri, 18 noiembrie, ora 19.00.
Ateneul Tătărași din Iaşi (str. Pictorului nr. 14 ) este o instituţie publică de cultură subordonată şi finanţată de Consiliul Local Iaşi.
„Tematica romanului orwellian poate fi abordată prin mai multe prisme. Spectacolul teatral, mai precis adaptarea scenică a romanului, abordează tema fricii, a terorii şi a răzvrătirii prin dragoste, prin ruperea limitărilor afective. Mijloacele vizuale, proiecţii şi lumini, insoţite de o coloana sonoră experimentală concură la concretizarea unei lumi bidimensionale,virtuale şi accentuează faptul că dictatura de orice fel, afectivă, ideologică şi materială, îşi caută teren propice de manifestare în funcţie de fiecare individ.Lumea spectacolului creează mereu impresia de nesiguranţă în percepţie şi in planurile acesteia. De multe ori publicul este “victima” sau martorul acestui tip de manipulare nefiind sigur pe ceea ce vede pana la finalul care este menit sa-l surprinda si sa sublinieze ideea conform careia devii ceea ce contești...” - Adrian Buliga
Din distribuţie fac parte studenţi ai Universităţii „George Enescu”: Lucian Valacu, Ştefana Arteni, George Grădinariu, Mihaela Budău, Tania Bogza, Codrina Ionel, Anda Mocanu, Alina Tudori, Gina Andrea Ţăndură.
„Subiectul, ideile fascinante ale lui George Orwell, jocul actorilor, muzica experimentală, lumina – toate fac din acest spectacol de o oră şi 45 de minute o provocare”, a afirmat Adrian Buliga, în cadrul unei conferinţe de presă găzduite de Ateneul Tătăraşi.
„1984”, după George Orwell
Regia Adrian Buliga;
Cu: Lucian Valacu, Ştefana Arteni, George Grădinariu, Mihaela Budău, Tania Bogza, Codrina Ionel, Anda Mocanu, Alina Tudori, Gina Andrea Ţăndură
Traducere de Anda Mocanu şi Alina Tudori
Video design/ VJ: Andrei Cozlac & Setsuna
Ambiţiosul proiect de pe scena Ateneului ieșean îi aparţine regizorului Adrian Buliga. Premiera a avut loc vineri, 18 noiembrie, ora 19.00.
Ateneul Tătărași din Iaşi (str. Pictorului nr. 14 ) este o instituţie publică de cultură subordonată şi finanţată de Consiliul Local Iaşi.
„Tematica romanului orwellian poate fi abordată prin mai multe prisme. Spectacolul teatral, mai precis adaptarea scenică a romanului, abordează tema fricii, a terorii şi a răzvrătirii prin dragoste, prin ruperea limitărilor afective. Mijloacele vizuale, proiecţii şi lumini, insoţite de o coloana sonoră experimentală concură la concretizarea unei lumi bidimensionale,virtuale şi accentuează faptul că dictatura de orice fel, afectivă, ideologică şi materială, îşi caută teren propice de manifestare în funcţie de fiecare individ.Lumea spectacolului creează mereu impresia de nesiguranţă în percepţie şi in planurile acesteia. De multe ori publicul este “victima” sau martorul acestui tip de manipulare nefiind sigur pe ceea ce vede pana la finalul care este menit sa-l surprinda si sa sublinieze ideea conform careia devii ceea ce contești...” - Adrian Buliga
Din distribuţie fac parte studenţi ai Universităţii „George Enescu”: Lucian Valacu, Ştefana Arteni, George Grădinariu, Mihaela Budău, Tania Bogza, Codrina Ionel, Anda Mocanu, Alina Tudori, Gina Andrea Ţăndură.
„Subiectul, ideile fascinante ale lui George Orwell, jocul actorilor, muzica experimentală, lumina – toate fac din acest spectacol de o oră şi 45 de minute o provocare”, a afirmat Adrian Buliga, în cadrul unei conferinţe de presă găzduite de Ateneul Tătăraşi.
„1984”, după George Orwell
Regia Adrian Buliga;
Cu: Lucian Valacu, Ştefana Arteni, George Grădinariu, Mihaela Budău, Tania Bogza, Codrina Ionel, Anda Mocanu, Alina Tudori, Gina Andrea Ţăndură
Traducere de Anda Mocanu şi Alina Tudori
Video design/ VJ: Andrei Cozlac & Setsuna
21.11.2011
CENACLUL PROSPECTART, JOI 24 NOIEMBRIE 2011, ORA 17.00
Nina Munteanu la PospectArt, joi 24 noiembrie 2011
Nina Munteanu, Cristian Tamaş, Valerian Stoicescu, Eugen Lenghel
SRSFF are plăcerea să vă invite în data de joi 24 noiembrie 2011, ora 17.00 la Cenaclul ProspectArt, Centrul Calderon, str. Jean Louis Calderon nr.39, sector 1, București
Invitați:
Nina Munteanu, scriitor de science fiction (Canada)
Valerian Stoicescu, traducătorul operelor fraților Arkadi și Boris Strugațki
Centrul Calderon, str. Jean Louis Calderon nr.39, sector 1, București
Societatea Română de Science Fiction și Fantasy (SRSFF) este o asociație culturală neguvernamentală și non-profit (ONG), al cărei scop declarat este susținerea și încurajarea genurilor science fiction și fantasy din România.
SRSFF a fost înființată în ianuarie 2009, la initiațiva unui grup de scriitori, traducători și fani din România, din dorința de a promova literatura și arta SF autohtonă de calitate.
Cenaclul ProspectArt este o inițiativă a Societății Române de Science-Fiction și Fantasy (www.srsff.ro/), care își propune să descopere și să pregătească viitoarele generații de scriitori și teoreticieni ai mișcării SF .
Sînt așteptați și invitați să participe la ședințele cenaclului, toți cei care se simt atrași de fenomenul SF&F românesc, tinerii autori care doresc îndrumare si ajutor, iubitorii de SF&F, fani și profesioniști pentru ca împreună să contribuim la renașterea și dezvoltarea acestei arte în România.
ProspectArt a fost relansat de către SRSFF pe data de 30 aprilie 2009.
Începînd cu luna martie 2010 s-au programat cîte două ședințe lunare.
În noua formulă, ProspectArt a prilejuit lectura și comentarea unor texte de Marian Truță, Cristian Mihail Teodorescu, Dănuț Ungureanu, Liviu Radu, Sebastian A.Corn, Feri Balin, Mihail Grămescu, Mihnea Columbeanu, Claudiu Dumitru Stătescu, Luciana Brîndușa Grosu, Dario Pecarov, Roxana Brînceanu, Raluca Băceanu, Silvana Șorop, Ben Ami, Florin-Costin Miron, Alexandra Păun, Cristina Ghidoveanu, Laura Sgârcitu, Laura Ciobanu, Lorena Lupu, Dragoș C.Butuzea și a unor traduceri de Mihai Dan Pavelescu, Ion Doru Brana, Cristian Tamaș, Mirel Palada.
Au fost invitați și au participat Ion Hobana, Mircea Opriță, Florin Manolescu, Lucian Boia, Cristian Tudor Popescu, Irina Horea, Mihai Dan Pavelescu, Cornel Secu, Dan Ursuleanu, Camelia Ursuleanu, Horia Gârbea, Angelo Mitchievici, Paul Cernat, Bianca Burța-Cernat, Dan Farcaș, Bogdan Ficeac, Mihail Grămescu, Lucian Hanu, Doina Hanu, Cătălin Sturza, Eugen Stancu, Roberto Quaglia, Rodica Bretin, Dan Apostol, Eugen Cristea, Cătălin Badea Gheracostea, Florin Pîtea, Ștefan Ghidoveanu, Michael Haulică.
Înfiinţat în 1986, la Casa de Cultură a sectorului 4 din Bucureşti, din iniţiativa lui Cristian Tudor Popescu, cenaclul ProspectArt a reunit o serie de nume importante ale sefeului românesc din acea vreme, dintre care amintim pe: Dănuţ Ungureanu, Mihail Grămescu, Cristian-Mihail Teodorescu, Cristian Tamaş, Marian Truţă, Cristian Lăzărescu, Mihai-Dan Pavelescu, Ștefan Ghidoveanu, Mihnea Columbeanu, Sorin Ştefănescu, Marius Ungureanu, Valerian Stoicescu, Faur Agachi, Carol Czedly, Dorin Mera, Valentin Dragu, Marius Alecu, Sorin Camner, Costi Gurgu, Alin Claudiu Gălățescu, Oswald Hörer, Maria Grigore, Cristiana Smărăndescu, Marina Nicolaev, Constandina Paligora.
Cenaclul ProspectArt a fost unul din polii activi ai sefeului românesc, prin el lansîndu-se o serie de scriitori, traducători şi critici de valoare.
Ca dovadă sunt premiile câştigate de membrii săi la Convenţiile anuale sau la diferite concursuri: Premiul pentru schiţă la Convenţia Naţională 1986 şi Premiul Uniunii Scriitorilor 1987 pentru Marian Truţă, Premiul pentru povestire 1987 pentru Cristian M. Teodorescu, pentru Premiul Special al Juriului pentru nuvelă 1986 pentru Mihnea Columbeanu, Premiul pentru Nuvelă 1986, Premiul pentru eseu 1986, pentru Cristian Tudor Popescu, Premiul congresului European de Anticipaţie (Montpellier, 1987) pentru Cristian Tudor Popescu, Premiile Helion sau Henri Coandă câştigate de Dănuţ Ungureanu, Cristian Lăzărescu, premiul pentru traducere 1987 câştigat de Mihai Dan Pavelescu, premiile obținute de Mihail Grămescu și Costi Gurgu.
Evenimentul va avea loc la Centrul Calderon, Str. J.L. Calderon nr.39, sector 1, Bucureşti
Nina Munteanu, Cristian Tamaş, Valerian Stoicescu, Eugen Lenghel
SRSFF are plăcerea să vă invite în data de joi 24 noiembrie 2011, ora 17.00 la Cenaclul ProspectArt, Centrul Calderon, str. Jean Louis Calderon nr.39, sector 1, București
Invitați:
Nina Munteanu, scriitor de science fiction (Canada)
Valerian Stoicescu, traducătorul operelor fraților Arkadi și Boris Strugațki
Centrul Calderon, str. Jean Louis Calderon nr.39, sector 1, București
Societatea Română de Science Fiction și Fantasy (SRSFF) este o asociație culturală neguvernamentală și non-profit (ONG), al cărei scop declarat este susținerea și încurajarea genurilor science fiction și fantasy din România.
SRSFF a fost înființată în ianuarie 2009, la initiațiva unui grup de scriitori, traducători și fani din România, din dorința de a promova literatura și arta SF autohtonă de calitate.
Cenaclul ProspectArt este o inițiativă a Societății Române de Science-Fiction și Fantasy (www.srsff.ro/), care își propune să descopere și să pregătească viitoarele generații de scriitori și teoreticieni ai mișcării SF .
Sînt așteptați și invitați să participe la ședințele cenaclului, toți cei care se simt atrași de fenomenul SF&F românesc, tinerii autori care doresc îndrumare si ajutor, iubitorii de SF&F, fani și profesioniști pentru ca împreună să contribuim la renașterea și dezvoltarea acestei arte în România.
ProspectArt a fost relansat de către SRSFF pe data de 30 aprilie 2009.
Începînd cu luna martie 2010 s-au programat cîte două ședințe lunare.
În noua formulă, ProspectArt a prilejuit lectura și comentarea unor texte de Marian Truță, Cristian Mihail Teodorescu, Dănuț Ungureanu, Liviu Radu, Sebastian A.Corn, Feri Balin, Mihail Grămescu, Mihnea Columbeanu, Claudiu Dumitru Stătescu, Luciana Brîndușa Grosu, Dario Pecarov, Roxana Brînceanu, Raluca Băceanu, Silvana Șorop, Ben Ami, Florin-Costin Miron, Alexandra Păun, Cristina Ghidoveanu, Laura Sgârcitu, Laura Ciobanu, Lorena Lupu, Dragoș C.Butuzea și a unor traduceri de Mihai Dan Pavelescu, Ion Doru Brana, Cristian Tamaș, Mirel Palada.
Au fost invitați și au participat Ion Hobana, Mircea Opriță, Florin Manolescu, Lucian Boia, Cristian Tudor Popescu, Irina Horea, Mihai Dan Pavelescu, Cornel Secu, Dan Ursuleanu, Camelia Ursuleanu, Horia Gârbea, Angelo Mitchievici, Paul Cernat, Bianca Burța-Cernat, Dan Farcaș, Bogdan Ficeac, Mihail Grămescu, Lucian Hanu, Doina Hanu, Cătălin Sturza, Eugen Stancu, Roberto Quaglia, Rodica Bretin, Dan Apostol, Eugen Cristea, Cătălin Badea Gheracostea, Florin Pîtea, Ștefan Ghidoveanu, Michael Haulică.
Înfiinţat în 1986, la Casa de Cultură a sectorului 4 din Bucureşti, din iniţiativa lui Cristian Tudor Popescu, cenaclul ProspectArt a reunit o serie de nume importante ale sefeului românesc din acea vreme, dintre care amintim pe: Dănuţ Ungureanu, Mihail Grămescu, Cristian-Mihail Teodorescu, Cristian Tamaş, Marian Truţă, Cristian Lăzărescu, Mihai-Dan Pavelescu, Ștefan Ghidoveanu, Mihnea Columbeanu, Sorin Ştefănescu, Marius Ungureanu, Valerian Stoicescu, Faur Agachi, Carol Czedly, Dorin Mera, Valentin Dragu, Marius Alecu, Sorin Camner, Costi Gurgu, Alin Claudiu Gălățescu, Oswald Hörer, Maria Grigore, Cristiana Smărăndescu, Marina Nicolaev, Constandina Paligora.
Cenaclul ProspectArt a fost unul din polii activi ai sefeului românesc, prin el lansîndu-se o serie de scriitori, traducători şi critici de valoare.
Ca dovadă sunt premiile câştigate de membrii săi la Convenţiile anuale sau la diferite concursuri: Premiul pentru schiţă la Convenţia Naţională 1986 şi Premiul Uniunii Scriitorilor 1987 pentru Marian Truţă, Premiul pentru povestire 1987 pentru Cristian M. Teodorescu, pentru Premiul Special al Juriului pentru nuvelă 1986 pentru Mihnea Columbeanu, Premiul pentru Nuvelă 1986, Premiul pentru eseu 1986, pentru Cristian Tudor Popescu, Premiul congresului European de Anticipaţie (Montpellier, 1987) pentru Cristian Tudor Popescu, Premiile Helion sau Henri Coandă câştigate de Dănuţ Ungureanu, Cristian Lăzărescu, premiul pentru traducere 1987 câştigat de Mihai Dan Pavelescu, premiile obținute de Mihail Grămescu și Costi Gurgu.
Evenimentul va avea loc la Centrul Calderon, Str. J.L. Calderon nr.39, sector 1, Bucureşti
14.11.2011
MEMBRI SRSFF LAUREAȚI AI CONCURSULUI DE PROZĂ HELION 2011
Membrii SRSFF Feri Balin și Eugen Lenghel se numără printre laureații concursului de proză scurtă HELION 2011.
Premiul al III-lea ex aequo
FERI BALIN (Bucureşti) pentru povestirea „Fericitul viitor”
Mențiune:
EUGEN LENGHEL (Bucureşti) pentru povestirea „Optimism de împrumut”, aici și aici pe blogu-i personal.
Felicitări tuturor celor care s-au calificat în cadrul concursului.
Palmaresul concursului HELION este:
Premiul I nu s-a acordat.
Premiul al II-lea ex aequo
BOGDAN CAZACU (comuna Şandra, jud. Timiş) pentru povestirile „Toate componentele moşului” şi „Conversaţie între doi gîndaci de bucătărie”
FELIX ȚELE (Roşiori de Vede) pentru povestirea „Marioneta”
Premiul al III-lea ex aequo
FERI BALIN (Bucureşti) pentru povestirea „Fericitul viitor”
LUMINITA VALENTINA MANOLE ( Bacău ) pentru povestirea „Autobuzul”
ȘTEFANA CRISTINA CZELLER ( Iași ) pentru povestirea „Tulburătoarea păţanie a unui fruntaş al muncii socialiste”
Mențiuni:
„Iordan” de MIHAI MURARIU (Lugoj)
„Optimism de împrumut” de EUGEN LENGHEL (Bucureşti)
„Phygmalion” de FLAVIA CORALIA HOFNER - TARANU (Solca, jud. Suceava)
Juriul a fost alcătuit din Lucian-Vasile Szabo (preşedinte), Cornel Secu şi Ionuț Ciprian Baciu (membri).
Premiul al III-lea ex aequo
FERI BALIN (Bucureşti) pentru povestirea „Fericitul viitor”
Mențiune:
EUGEN LENGHEL (Bucureşti) pentru povestirea „Optimism de împrumut”, aici și aici pe blogu-i personal.
Felicitări tuturor celor care s-au calificat în cadrul concursului.
Palmaresul concursului HELION este:
Premiul I nu s-a acordat.
Premiul al II-lea ex aequo
BOGDAN CAZACU (comuna Şandra, jud. Timiş) pentru povestirile „Toate componentele moşului” şi „Conversaţie între doi gîndaci de bucătărie”
FELIX ȚELE (Roşiori de Vede) pentru povestirea „Marioneta”
Premiul al III-lea ex aequo
FERI BALIN (Bucureşti) pentru povestirea „Fericitul viitor”
LUMINITA VALENTINA MANOLE ( Bacău ) pentru povestirea „Autobuzul”
ȘTEFANA CRISTINA CZELLER ( Iași ) pentru povestirea „Tulburătoarea păţanie a unui fruntaş al muncii socialiste”
Mențiuni:
„Iordan” de MIHAI MURARIU (Lugoj)
„Optimism de împrumut” de EUGEN LENGHEL (Bucureşti)
„Phygmalion” de FLAVIA CORALIA HOFNER - TARANU (Solca, jud. Suceava)
Juriul a fost alcătuit din Lucian-Vasile Szabo (preşedinte), Cornel Secu şi Ionuț Ciprian Baciu (membri).
08.11.2011
„EXEGEZA LUI PHILIP K. DICK”
„A great and calamitous sequence of arguments with the universe: poignant, terrifying, ludicrous, and brilliant. The Exegesis is the sort of book associated with legends and madmen, but Dick wasn’t a legend and he wasn’t mad. He lived among us, and was a genius.” — Jonathan Lethem
„Based on thousands of pages of typed and handwritten notes, journal entries, letters, and story sketches, The Exegesis of Philip K. Dick is the magnificent and imaginative final work of an author who dedicated his life to questioning the nature of reality and perception, the malleability of space and time, and the relationship between the human and the divine”.
„The Exegesis of Philip K. Dick” (Author), Pamela Jackson (Editor), Jonathan Lethem (Editor); Hardcover: 976 pages; Publisher: Houghton Mifflin Harcourt ; None edition (November 7, 2011)
Edited and introduced by Pamela Jackson and Jonathan Lethem, this will be the definitive presentation of Dick’s brilliant, and epic, final work.
In The Exegesis, Dick documents his eight-year attempt to fathom what he called "2-3-74," a postmodern visionary experience of the entire universe "transformed into information."
In entries that sometimes ran to hundreds of pages, Dick tried to write his way into the heart of a cosmic mystery that tested his powers of imagination and invention to the limit, adding to, revising, and discarding theory after theory, mixing in dreams and visionary experiences as they occurred, and pulling it all together in three late novels known as the VALIS trilogy.
In this abridgment, Jackson and Lethem serve as guides, taking the reader through the Exegesis and establishing connections with moments in Dick’s life and work.”
„THE EXEGESIS OF PHILIP K. DICK”
7.11.2011: Jonathan Lethem and Philip K. Dick's daughters, Isa Dick Hackett and Laura Leslie discuss The Exegesis of Philip K. Dick
Laura Leslie, Jonathan Lethem
Union Square, 33 East 17th Street, New York, USA
14.11.2011 : Panel Discussion with Jonathan Lethem (co-editor), Isa Dick Hackett, and Laura Leslie.
Moderated by David L. Ulin, book critic, Los Angeles Times
Mark Taper Auditorium, Central Library, Los Angeles, USA
Trailerul volumului, aici.
Și un documentar despre Philip K.Dick, partea întîi, aici.
partea a doua, aici.
partea a treia, aici.
partea a patra, aici.
partea a cincea, aici
partea a șasea, aici.
partea a șaptea, aici.
partea a opta, aici.
partea a noua, aici.
„Based on thousands of pages of typed and handwritten notes, journal entries, letters, and story sketches, The Exegesis of Philip K. Dick is the magnificent and imaginative final work of an author who dedicated his life to questioning the nature of reality and perception, the malleability of space and time, and the relationship between the human and the divine”.
„The Exegesis of Philip K. Dick” (Author), Pamela Jackson (Editor), Jonathan Lethem (Editor); Hardcover: 976 pages; Publisher: Houghton Mifflin Harcourt ; None edition (November 7, 2011)
Edited and introduced by Pamela Jackson and Jonathan Lethem, this will be the definitive presentation of Dick’s brilliant, and epic, final work.
In The Exegesis, Dick documents his eight-year attempt to fathom what he called "2-3-74," a postmodern visionary experience of the entire universe "transformed into information."
In entries that sometimes ran to hundreds of pages, Dick tried to write his way into the heart of a cosmic mystery that tested his powers of imagination and invention to the limit, adding to, revising, and discarding theory after theory, mixing in dreams and visionary experiences as they occurred, and pulling it all together in three late novels known as the VALIS trilogy.
In this abridgment, Jackson and Lethem serve as guides, taking the reader through the Exegesis and establishing connections with moments in Dick’s life and work.”
„THE EXEGESIS OF PHILIP K. DICK”
7.11.2011: Jonathan Lethem and Philip K. Dick's daughters, Isa Dick Hackett and Laura Leslie discuss The Exegesis of Philip K. Dick
Laura Leslie, Jonathan Lethem
Union Square, 33 East 17th Street, New York, USA
14.11.2011 : Panel Discussion with Jonathan Lethem (co-editor), Isa Dick Hackett, and Laura Leslie.
Moderated by David L. Ulin, book critic, Los Angeles Times
Mark Taper Auditorium, Central Library, Los Angeles, USA
Trailerul volumului, aici.
Și un documentar despre Philip K.Dick, partea întîi, aici.
partea a doua, aici.
partea a treia, aici.
partea a patra, aici.
partea a cincea, aici
partea a șasea, aici.
partea a șaptea, aici.
partea a opta, aici.
partea a noua, aici.
07.11.2011
"CINE CITEŞTE SF ASTĂZI ? "
"Curios faţă de lumile posibile, amator de aventuri cu idei, tânăr şi mai puţin tânăr. Aceasta este schiţa de portret a consumatorului de literatură SF din România anului 2011."
Un articol de Dana Ionescu postat sâmbătă 5 noiembrie în "Adevărul literar şi artistic", aici.
Un articol de Dana Ionescu postat sâmbătă 5 noiembrie în "Adevărul literar şi artistic", aici.
04.11.2011
ROMANUL „SUB PIELE” DE MICHEL FABER, ÎN CURS DE ECRANIZARE
„Ca sa arate ca un om, Isserley și-a trădat specia și propria natură.
Pe o autostradă din munții Scoției, ea iese în fiecare zi la vînătoare de autostopiști.
Început de pulp fiction, s-ar putea crede...
Să fie roman polițist ? ...
Science fiction ? Distopie ? Sau, poate, nu există trădare între specii, pentru că toți sîntem la fel sub piele – iar categorizarea pe specii biologice (sau genuri literare) devine un nonsens, inutilă sau amorală.
E limpede ca romanul „Sub piele” rezistă clasificărilor, totuși poate fi descris ca un science fiction mundan, în sensul că se întîmplă aici și acum, cu influențe din proza lui Kafka, Vonnegut, Huxley sau Orwell.”
„Foarte economic scris, romanul nu dă lecții, dar pune probleme de morală mai puțin obișnuite - cum ar fi interspecialitatea (grija între specii), canibalismul, vegetarianismul sau tehnologiile corpului.
Cu un destin literar pe măsură, „Sub piele” ar putea deveni noul „1984” al secolului care a început.”
„Sub piele” (Under the Skin, 2000) - Michel Faber
traducere de Domnica Drumea
Colecția „Raftul întâi”, editura Humanitas, 2005
Scarlett Johansson în rolul personajului Isserley.
„Under the Skin” este regizat de Jonathan Glazer iar scenariul reprezintă o colaborare a lui Glazer cu Walter Campbell.
„She is deadly efficient, but over time becomes drawn to and changed by the complexity of life on earth. With this new found humanity and weakening alien resolve, she finds herself on a collision course with her own kind. Taking her point of view throughout, the film presents a unique look at our world through alien eyes.”
Recenzia romanului „Sub piele” în lectura teroristei cititoare luciat, aici
Pe o autostradă din munții Scoției, ea iese în fiecare zi la vînătoare de autostopiști.
Început de pulp fiction, s-ar putea crede...
Să fie roman polițist ? ...
Science fiction ? Distopie ? Sau, poate, nu există trădare între specii, pentru că toți sîntem la fel sub piele – iar categorizarea pe specii biologice (sau genuri literare) devine un nonsens, inutilă sau amorală.
E limpede ca romanul „Sub piele” rezistă clasificărilor, totuși poate fi descris ca un science fiction mundan, în sensul că se întîmplă aici și acum, cu influențe din proza lui Kafka, Vonnegut, Huxley sau Orwell.”
„Foarte economic scris, romanul nu dă lecții, dar pune probleme de morală mai puțin obișnuite - cum ar fi interspecialitatea (grija între specii), canibalismul, vegetarianismul sau tehnologiile corpului.
Cu un destin literar pe măsură, „Sub piele” ar putea deveni noul „1984” al secolului care a început.”
„Sub piele” (Under the Skin, 2000) - Michel Faber
traducere de Domnica Drumea
Colecția „Raftul întâi”, editura Humanitas, 2005
Scarlett Johansson în rolul personajului Isserley.
„Under the Skin” este regizat de Jonathan Glazer iar scenariul reprezintă o colaborare a lui Glazer cu Walter Campbell.
„She is deadly efficient, but over time becomes drawn to and changed by the complexity of life on earth. With this new found humanity and weakening alien resolve, she finds herself on a collision course with her own kind. Taking her point of view throughout, the film presents a unique look at our world through alien eyes.”
Recenzia romanului „Sub piele” în lectura teroristei cititoare luciat, aici